UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

INGINERIE SEISMICA

- Cutremurul din Kobe 1995 -

Student:
Dumitru Vlad-Cristian
UTCB, FCCIA, PCCIZS, Grupa 2, M I
Seria 2011-2012

PARTEA I

CUTREMURUL DIN KOBE, 1995

Unul dintre cele mai puternice si devastatoare evenimente de natura seismica produse in
ultimul secol este cutremurul din Kobe, Japonia, din data de 17 ianuarie 1995, ora locala 5:46,
cunoscut altervativ ca Hanshin Daishinsai sau Hyogo ken Nanbu. Acesta secondeaza ca
importanta cutremurul Kanto din 1923 si vine in afirmarea Japoniei ca tara cu o activitate
seismica deosebit de intensa.
Ca zona afectata, aceasta este localizata in sud-vestul Japoniei, pe insula Honshu (cea mai
mare), in cadrul districtului Kansai, care include prefecturile Hyogo si Osaka. Practic este a doua
zona industriala a tarii, dupa zona Tokyo, de care o desparte o distanta de aproximativ 500 km.

Din punct de vedere strict al energiei eliberate, cutremurul din 1995 nu a fost unul de o
natura extraordinara, doar contributia unei serii de factori facand din acesta un eveniment
distrugator. In primul rand, cutremurul a fost unul de adancime redusa, cu focarul relativ aproape
de suprafata (22 km). In al doilea rand, epicentrul a fost foarte apropiat de Kobe (20 km), orasul
cu cea mai mare populatie (1,5 milioane de locuitori) si cel mai bogat fond construit din zona
afectata. Ca ultim factor decisiv, un eventual cutremur puternic nu era preconizat pentru zona
orasului Kobe, acesta fiind mai degraba asteptat in apropiere de Tokyo.
Din punct de vedere tectonic, teritoriul Japoniei se inscrie pe zona de contact dintre 4
mari placi: Placa Pacifica, Placa Filipineza, Placa Eurasiana (Amuriana) si Placa Nord
Americana (Okhotsk) si apartine Cercului de Foc al Pacificului. Imediat la sud de Golful Osaka

trece o falie numita Median Tectonic Line (MTL) cea mai lunga falie a Japoniei. Cutremurul
care a lovit Kobe a fost declansat de o miscare brusca in lungul faliei Nojima, ramura a MTL.
Epicentrul cutremurului a fost localizat la capatul nordic al insulei Awaji, la aproximativ 40 km
de MTL si 200 km de zona de subductie Nankai (acolo unde are loc patrunderea Placii Filipineze
sub Placa Eurasiana). Putem astfel considera acest cutremur ca fiind unul intraplaci. De
asemenea, adancimea focarului il incadreaza in categoria cutremurelor de suprafata (crustale).

USGS (United States Geological Survey) a asociat urmatorii parametri evenimentului:

- data producerii 16.01.1995, ora 20:46:52 UTC;
- localizare - 34.58 latitudine N, 135.01 longitudine E;
- adancimea focarului 22 km;
- magnitudine moment Mw=6.9.
JMA (Japan Meteorological Agency) a asociat urmatorii parametri evenimentului:
- data producerii 17.01.1995, ora 5:46:53.9 JST;
- localizare - 34.60 latitudine N, 135.00 longitudine E,
- adancimea focarului 22 km;

- JMA magnitude Mj=7.2.

Pe baza relatiilor matematice se pot determina si urmatorii parametrii:


   

  rezulta M0 = 2.24 
 Nm

     
 rezulta  = 1.12 
 Nm


    
    rezulta
 = 7.2
unde:
Mw magnitudinea moment;
M0 moment seismic;
 energia de vibratie;
Me magnitudinea energiei transformate in vibratie.
Mecanismul de rupere este predominant de tipul faliei cu alunecare laterala (strike slip),
iar miscarea relativa se face fata de un plan inclinat la 80 - 90 si orientat SW. Durata totala a
miscarii seismice a fost de 20 secunde.
Au existat 4 presocuri, dintre care cel mai puternic Mj = 3.7 in ziua precedenta. In cinci
saptamani au fost observate aproximativ 50 de replici cu o magnitudine Mj 4.
Au fost atribuite urmatoarele intensitati pe scara folosita de JMA (Japan Meteorological
Agency) pentru marile orase din zona:
- nivel 7 Kobe, Ashiya, Nishinomiya si Takarazuka;
- nivel 6 Sumoto;
- nivel 5 Toyooka , Hikone si Kyoto.

Istoric vorbind, zona nu a prezentat o activitate seismica intensa, dar cu toate acestea se
poate reaminti un cutremur din 1916, aproximat la magnitudinea Mw=6.1 si cu un epicentru
foarte apropiat de cel din 1995.
Ultimele statistici realizate au oferit cifre in jurul valorilor de 5 500 de morti si 26 000 de
raniti, 200 000 de locuinte distruse sau avariate puternic, importante artere de circulatie
intrerupte, precum si pierderi economice semnificative, atat directe, cat si indirecte (pe termen
lung). Au trebuit sa fie asigurate adaposturi temporare pentru peste 300 000 de persoane si asta
in contextul unor conditii meteo destul de vitrege, specifice anotimpului rece.
Majoritatea cazurilor de colaps total s-au intalnit in randul cladirilor construite inainte de
intrarea in vigoare a celor mai recente coduri de proiectare antisesimica. Structurile din lemn au
prezentat o vulnerabilitate deosebita in fata incendiilor produse din cauza avarierii conductelor
de gaz.

Un fenomen deosebit aparut in urma cutremurului din 1995 a fost cel de lichefiere a
solului. Desi structurile in sine nu au suferit distrugeri, din cauza cedarii terenului de fundare de
sub ele au ajuns sa se rastoarne (overturning). Probleme de asemenea natura s-au observat cu
precadere in cazul terenurilor artificiale (reclaimed land), amenajate in locurile in care in mod
natural exista marea.

Cutremurul a produs daune masive si infrastructurii care deserveste caile de transport,

Kobe fiind un important nod de circulatie. Cel mai elocvent exemplu fiind prabusirea unor
deschideri ale autostrazii suspendate Hanshin Expressway. Pagube importante au fost inregistrate
si in zona portului unde numerose amenajari de chei au fost distruse.

In continuarea analizei seismului din Kobe au fost alese 2 statii seismice situate in
amplasamente diferite pentru care exista inregistrari ale acceleratiei terenului:
- Takarazuka;
- Nishi - Akashi.
Pentru fiecare din cele doua statii au fost analizate accelerogramele de pe cele 2 directii
orizontale (N-S si E-W) si de pe directia verticala (UP). Folosindu-se relatiile de integrare au fost
determinate si diagramele pentru viteza terenului si pentru deplasarea terenului.
Fiecare accelerograma contine un set de 4096 de date, iar intervalul de discretizare in
timp este  = 0.01 s. Rezulta deci ca inregistrarile se deruleaza pe un interval de timp de
40.96 s.
Caracteristicile de amplitudine au fost sintetizate in tabelul urmator.

CARACTERISTICI DE
AMPLITUDINE

Takarazuka

Nishi - Akashi

N-S
E-W
UP
N-S
E-W
UP

PGA
(fractiune
din g)
0.69
0.69
0.43
0.51
0.50
0.37

PGA

PGV

PGD

(cm/s )

(cm/s)

(cm)

680.03
680.18
424.97
499.49
493.03
363.56

68.29
85.27
34.84
37.28
36.61
17.28

26.64
16.76
12.39
9.53
11.26
5.63

Pentru evaluarea duratei efective au fost folosite praguri de amplitudini absolute, datele
fiind reprezentate in tabelul urmator.
PRAG DE AMPLITUDINI

DURATA EFECTIVA

Takarazuka

Nishi - Akashi

N-S
E-W
UP
N-S
E-W
UP

0.05g

0.10g

0.15g

14.92
12.15
4.12
16.5
17.07
15.43

5.54
8.27
2.71
11.47
10.87
8.24

2.76
3.84
1.96
7.81
5.84
7.67

Facand o comparatie intre datele obtinute pentru cele doua statii putem spune ca durata
semnificativa a miscarii seismice a avut o intindere mai mare pentru Nishi Akashi, insa
amplitudinile cu valori mai ridicate au caracterizat inregistrarile din Takarazuka. Acest lucru se
poate observa si din alura accelerogramelor pe zona centrala. Se poate inscrie ca observatie si
faptul ca valorile PGA sunt sensibil apropiate pentru cele doua directii din plan orizontal.

Takarazuka (N-S) a(t)

a (cm/s2)
600
400

a(t) N-S

200
0
0

12

16

20

24

28

32

36

40

t (s)

-200
-400
-600
-800

Takarazuka (N-S) v(t)

v (cm/s)
80
60
40

v(t) N-S

20
0
0

-20

12

16

20

24

28

32

36

40

t (s)

-40
-60
-80

Takarazuka (N-S) d(t)

d (cm)
30
25
20
15

d(t) N-S

10
5
0
-5
-10
-15

12

16

20

24

28

32

36

40

t (s)

Takarazuka (E-W) a(t)

a (cm/s2)
800
600

a(t) E-W

400
200

t (s)

0
-200

12

16

20

24

28

32

36

40

-400
-600
-800

Takarazuka (E-W) v(t)

v (cm/s)
100
80
60

v(t) E-W

40
20
0
-20

12

16

20

24

28

32

36

40

t (s)

-40
-60
-80

Takarazuka (E-W) d(t)

d (cm)
20
15

d(t) E-W
10
5
0
-5
-10
-15

12

16

20

24

28

32

36

40

t (s)

Takarazuka (UP) a(t)

a (cm/s2)
500
400
300
200
100
0
-100 0
-200
-300
-400
-500

a(t) UP

t (s)
4

12

16

20

24

28

32

36

40

Takarazuka (UP) v(t)

v (cm/s)
40
30

v(t) UP

20
10

t (s)

0
-10

12

16

20

24

28

32

36

40

-20
-30
-40

Takarazuka (UP) d(t)

d (cm)
14
12
10
8
6

d(t) UP

4
2
0
-2
-4

12

16

20

24

28

32

36

40

t (s)

Nishi - Akashi (N-S) a(t)

a (cm/s2)
600
400

a(t) N-S

200
0

t (s)
0

12

16

20

24

28

32

36

40

-200
-400
-600

Nishi - Akashi (N-S) v(t)

v (cm/s)
40
30

v(t) N-S

20
10

t (s)

0
-10 0

12

16

20

24

28

32

36

40

-20
-30
-40
-50

Nishi - Akashi (N-S) d(t)

d (cm)
10
8
6
4
2
0
-2 0
-4
-6
-8
-10
-12

d(t) N-S

t (s)
4

12

16

20

24

28

32

36

40

Nishi- Akashi (E-W) a(t)

a (cm/s2)
400
300

a(t) E-W

200
100

t (s)

0
0

-100

12

16

20

24

28

32

36

40

-200
-300
-400
-500
-600

Nishi- Akashi (E-W) v(t)

v (cm/s)
40
30

v(t) E-W

20
10
0
-10

12

16

20

24

28

32

36

40

t (s)

-20
-30
-40
-50

Nishi- Akashi (E-W) d(t)

d (cm)
15

d(t) E-W

10
5
0

t (s)
0

-5
-10

12

16

20

24

28

32

36

40

Nishi - Akashi (UP) a(t)

a (cm/s2)
400
300

a(t) UP

200
100
0
0

-100

12

16

20

24

28

32

36

40

t (s)

-200
-300
-400

Nishi - Akashi (UP) v(t)

v (cm/s)
20
15

v(t) UP

10
5

t (s)

0
-5

12

16

20

24

28

32

36

40

-10
-15
-20

Nishi - Akashi (UP) d(t)

d (cm)
8
6

d(t) UP

4
2
0

t (s)
0

-2
-4
-6

12

16

20

24

28

32

36

40

In ceea ce priveste continutul de frecvente au fost generate spectre Fourier de amplitudini

pentru acceleratii. Rezultatele au fost reprezentate suprapus pe grafice pentru cele doua statii,
adoptandu-se o scara logaritmica in baza 10 pentru frecvente pentru a se evidentia intervalul cu
interes in domeniul ingineriei (0.1 10 Hz).

SFA (acc)

Spectre Fourier de amplitudini N-S

500

Takarazuka

450

Nishi-Akashi

400
350
300
250
200
150
100
50
0
0.01

SFA (acc)

0.1

10

f (Hz)

Spectre Fourier de amplitudini E-W

450
400

Takarazuka

350

Nishi-Akashi

300
250
200
150
100
50
0

f (Hz)
0.01

0.1

10

SFA (acc)

Spectre Fourier de amplitudini UP

350

Takarazuka

300

Nishi-Akashi

250
200
150
100
50
0

f (Hz)
0.01

0.1

10

In continuare se vor reprezenta spectrele de raspuns liniar ale deplasarii relative, vitezei
relative, acceleratiei absolute, precum si ale pseuso-vitezei si pseudo-acceleratiei. Domeniul de
perioade ales pentru reprezentare este unul ce deriva din perioadele uzual folosite in domeniul
ingineriei structurale ( 0 s 4 s).
Se vor suprapune pe acelasi grafic reprezentarile pentru diferite valori ale coeficientului
de amortizare (=0.02, =0.05, =0.07, =0.10). Se poate trage concluzia generala ca un
coeficient de amortizare mai mare conduce la spectre atenuate. De asemenea spectrul pseudovitezei si pseudo-acceleratiei aproximeaza destul de fidel spectrele vitezei si respectiv
acceleratiei.

SD (cm)

Takarazuka (N
(N-S) - Spectre deplasari relative

80
70
60

=0.02

50

=0.05

40

=0.07

30

=0.10

20
10
0
0

SV (cm/s)

T (s)

Takarazuka (N
(N-S) - Spectre viteze relative

300
250
=0.02
200

=0.05

150

=0.07

100

=0.10

50

T (s)

0
0

SA (cm/s2)

Takarazuka (N
(N-S) - Spectre acceleratii absolute

3000
2500
=0.02
2000

=0.05

1500

=0.07

1000

=0.10

500

T (s)

0
0

V (cm/s)

Takarazuka (N
(N-S) - Spectre pseudoviteze

300
250
=0.02
200

=0.05

150

=0.07

100

=0.10

50
0
0

A (cm/s2)

T (s)

Takarazuka (N
(N-S) - Spectre pseudoacceleratii

3000
2500
=0.02
2000

=0.05

1500

=0.07

1000

=0.10

500
0
0

T (s)

SD (cm)

Takarazuka (E
(E-W) - Spectre deplasari relative

60
50
=0.02
40

=0.05

30

=0.07

20

=0.10

10

T (s)

0
0

SV (cm/s)

Takarazuka (E
(E-W) - Spectre viteze relative

300
250
=0.02
200

=0.05

150

=0.07

100

=0.10

50

T (s)

0
0

SA (cm/s2)

Takarazuka (E
(E-W) - Spectre acceleratii absolute

4000
3500
3000

=0.02

2500

=0.05

2000

=0.07

1500

=0.10

1000
500

T (s)

0
0

V (cm/s)

Takarazuka (E
(E-W) - Spectre pseudoviteze

300
250
=0.02
200

=0.05

150

=0.07

100

=0.10

50
0
0

A (cm/s2)

T (s)

Takarazuka (E
(E-W) - Spectre pseudoacceleratii

4000
3500
3000

=0.02

2500

=0.05

2000

=0.07

1500

=0.10

1000
500
0
0

T (s)

SD (cm)

Takarazuka (UP) - Spectre deplasari relative

25
20

=0.02

15

=0.05
=0.07

10

=0.10

5
0
0

SV (cm/s)

T (s)

Takarazuka (UP) - Spectre viteze relative

160
140
120

=0.02

100

=0.05

80

=0.07

60

=0.10

40
20
0
0

SA (cm/s2)

T (s)

Takarazuka (UP) - Spectre acceleratii absolute

2000
1800
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0

=0.02
=0.05
=0.07
=0.10

T (s)

V (cm/s)

Takarazuka (UP) - Spectre pseudoviteze

160
140
120

=0.02

100

=0.05

80

=0.07

60

=0.10

40
20

T (s)

0
0

A (cm/s2)

Takarazuka (UP) - Spectre pseudoacceleratii

2000
1800
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0

=0.02
=0.05
=0.07
=0.10

T (s)
0

SD (cm)

Nishi
Nishi-Akashi (N-S) - Spectre deplasari relative

45
40
35
30
25
20
15
10
5
0

=0.02
=0.05
=0.07
=0.10

SV (cm/s)

T (s)

Nishi
Nishi-Akashi (N-S) - Spectre viteze relative

250
200

=0.02
=0.05

150

=0.07
100

=0.10

50
0
0

SA (cm/s2)

T (s)

Nishi
Nishi-Akashi (N-S) - Spectre acceleratii absolute

3500
3000
=0.02

2500

=0.05

2000

=0.07
1500
=0.10
1000
500
0
0

T (s)

V (cm/s)

Nishi
Nishi-Akashi (N-S) - Spectre pseudoviteze

250
200

=0.02
=0.05

150

=0.07
100

=0.10

50

T (s)

0
0

A (cm/s2)

Nishi
Nishi-Akashi (N-S) - Spectre pseudoacceleratii

3500
3000
=0.02

2500

=0.05

2000

=0.07

1500

=0.10
1000
500

T (s)

0
0

SD (cm)

Nishi
Nishi-Akashi (E-W) - Spectre deplasari

30
25
=0.02
20

=0.05

15

=0.07

10

=0.10

T (s)

0
0

SV (cm/s)

Nishi
Nishi-Akashi (E-W) - Spectre viteze relative

200
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0

=0.02
=0.05
=0.07
=0.10

SA (cm/s2)

T (s)

Nishi
Nishi-Akashi (E-W) - Spectre acceleratii

2500
2000

=0.02
=0.05

1500

=0.07
1000

=0.10

500

T (s)

0
0

V (cm/s)

Nishi
Nishi-Akashi (E-W) - Spectre pseudoviteze

200
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0

=0.02
=0.05
=0.07
=0.10

T (s)
0

A (cm/s2)

Nishi
Nishi-Akashi (E-W) - Spectre pseudoacceleratii

2500
2000

=0.02
=0.05

1500

=0.07
1000

=0.10

500

T (s)

0
0

SD (cm)

Nishi--Akashi (UP) - Spectre deplasari

10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0

=0.02
=0.05
=0.07
=0.10

T (s)
0

SV (cm/s)

Nishi--Akashi (UP) - Spectre viteze relative

120
100
=0.02
80

=0.05

60

=0.07

40

=0.10

20
0
0

SA (cm/s2)

T (s)

Nishi--Akashi (UP) - Spectre acceleratii

2500
2000

=0.02
=0.05

1500

=0.07
1000

=0.10

500

T (s)

0
0

V (cm/s)

Nishi--Akashi (UP) - Spectre pseudoviteze

120
100
=0.02
80

=0.05

60

=0.07

40

=0.10

20
0
0

A (cm/s2)

Nishi
Nishi-Akashi (UP) - Spectre pseudoacceleratii

2500
2000

=0.02
=0.05

1500

=0.07
1000

=0.10

500
0
0

In ceea ce priveste spectrul mediu al acceleratiilor absolute (SA) au fost mediate valorile
pentru cele doua statii seismice, pentru ambele componente. Spectrul cu 90% sansa de
nedepasire a fost obtinut pe baza coeficientului   , in relatia  !  " .

SA

Spectre SA - componenta N-S

3000
2500
2000
spectru p=0.9
1500

spectru mediu

1000
500
0
0

SA

T( s)

Spectre SA - componenta E-W

3500
3000
2500
spectru p=0.9

2000

spectru mediu

1500
1000
500

T (s)

0
0

Pentru ultimul subpunct al partii a II-a temei a fost construit si spectrul mediu normalizat
al acceleratiilor pentru componentele orizontale.

Spectru mediu normalizat

3.5
3.0
2.5

SA

2.0
1.5
1.0
0.5
0.0
0

0.5

1.5

2
T(s)

2.5

3.5