In imagine se observa caracteristicile propagarii undelor de acceleratie in cazul celor trei cutremure

vrancene din 4 Martie 1977, 31 August 1986 si 30 Mai 1990. Ele sunt puse la dispozitie de catre Institutul
pentru Constructii Bucuresti. Normele derivate din studiul accelerogramei din 1977 s-au aplicat in
constructii si inca se mai aplica ca norme de calcul a rezistentei structurilor imobilelor. Aceste date sunt
publice pe website-ul lor.

Infp a declarat cutremurul din 1977 ca avand epicentrul focar la adancimea de 94- 103km. Seismul de
atunci a fost inregistrat doar de doua seismometre unul din zona Vrancea model rusesc aflat intr-o
cladire si unul la sol in Bucuresti. Modelul este cel din imaginea de mai jos. Inregistrarile au fost de tip
analog pe hartie milimetrica.
Problema ce se pune in discutie in acest caz este urmatoarea:

Au fost caracteristicile cutremurului din 4 Martie 1977 asemanatoare unui seism de adancime
intermediara 90 -105km? Se pare ca NU . Dupa mai multe cercetari reies mai multe informatii cum ca
acest cutremur ar fi avut caracteristicile unui cutremur adanc. Vom explica mai jos aceste detalii:

- Cutremurele din 1986, 1990, 2004, 2016 au fost insotite de zgomot puternic si de miscari violente pe
vertical cel putin la unda P, iar la unda S s-a inregistrat doar un singur moment maxim al magnitudinii
orientat catre Est – Vest;

- Cutremurele din 1977 si 2018 nu au fost insotite de zgomot puternic sau de miscari violente ale undei
P, iar la unda S s-au inregistrat doua maxime ale magnitudinii de moment pe axa Est – Vest.

- Se observa din accelerograma in cazul 1977 prezenta acestor doua miscarii ale magnitudinii maxime de
moment “tip forfecare” cu interval de timp mare intre ele fata de 1986,1990,2004,2016 ceea ce denota
un cutremur profund de adancime 150 -170km. Acest tip de miscare a fost prezent si pe 28 octombrie
2018 dar de intensitate mult mai mica.

- Cutremurele din 1977 si 2018 au fost ambele cu propagare pe faliile intramoesica si capidava-ovidiu
datorita fenomenului de “Slip”
- Am intervievat martori in zona Moldovei si continuam sa sondam persoanele din acele zone care au
trait ambele cutremure cel din 1977 si acesta din 2018 la o varsta si un nivel mediu de cunostiinte ce
permite furnizarea de informatii corecte si pentru a reduce erorile. Toti acesti martori ai cutremurelor
au declarat ca seismul din 4 martie 1977 a avut caracteristicile celui din octombrie 2018 si nu a prezentat
caracteristicile celor din 1986, 1990, 2004, 2016. Cutremurul din 1977 a fost resimtit in Moldova – Iasi –
Vaslui ca unul cu miscari puternice pe orizontala si foarte slabe pe verticala sau absente ce indica
prezenta undelor seismice sinusoidale de adancime ca in cazul cutremurului din 28 octombrie 2018.
Iarasi martorii au vazut deplasari mari pe orizontala de tip forfecare dar fara zgomot sau vibratii.

- Daca seismul din 4 martie 1977 ar fi avut adancime mare 150 – 170km magnitudinea reala ar fi fost
undeva intre 7.8 si 8.2 Mw si nu 7.4 Mw (7.2Ml) iar in acest caz toate datele folosite in constructii ar fi
subevaluate !

- Magnitudine se calculeaza in zilele moderne utilizand tehnici si software modern, la fel si adancimea
care se calculeaza pe baza timpului in care ajung undele seismice la diferite statii ce fac parte din
reteaua seismica si se compara intarzierile, iarasi se compara si amplitudinea seismica pentru
determinarea magnitudinii. In cazul cutremurului din 1977 Romania nu avea o retea seismica iar
magnitudinea a fost calculate pe baza unor tabele vechi ce calculeaza intarzierile pe baza permeabilitatii
solurilor, dar este imposibil de estimat exact ce tip de soluri sunt prezente la noi si mai ales la adancimi
mari, iar undele seismice pot prezenta accelerari sau intarzieri dupa cum se observa si in seismograme
sau accelerograme. Deci magnitudinea celui din 1977 a fost calculata dupa permeabilitatea solurilor
globale. Adancimea celui din 1977 nu stim cum a fost calculata cu doar doua statii seismice pe hartie
milimetrica dar credem ca s-au utilizat iarasi metode ce contin proceduri sau tabele estimative. Pana si
in ziua de azi cu ajutorul statiilor complexe seismice se produc eroari dese de calcul al adancimii si
revizuiri manuale. Deci nu este clar ce metoda s-a aplicat pentru eliminarea posibelelor erori de calcul al
adancimii in cazul cutremurului din 4 martie 1977. Toate tabelele de referinta si studiile din perioada
comunista legate de determinarea adancimii nu au fost supuse dezbaterii in cadrul mai multor
organisme ce se ocupau cu studiul seismelor interne sau international.

- Din cate stim pentru determinarea caracteristicilor cutremurului din 4 martie 1977 s-a apelat in acea
perioada la ajutorul japonezilor si americanilor si anume: japonezii au determinat caracteristicile
comparative cu cele din peninsula Japoniei iar americanii prin compania IBM au creat un soft de calcul
bazat tot pe date globale si pe cele din California. Cei din urma au ajutat si la digitalizarea inregistrarilor
de pe foile milimetrice dupa ce cei din Romania au incercat calculele utilizand lupe gradate milimetric.
Aceste date utilizate de catre japonezi si americani sunt pe departe relevante tinand cont de dinamica
seismica si caracteristicile geologice ale zonei seismice Vrancea plus structurile aditionale de propagare.

- Ca si prima impresie consideram deosebit de periculos cutremurul din 1977 pentru Bucuresti si zonele
sudice ale tarii ca si efecte, propagare si caracteristici dar ATENTIE pentru restul tarii (si pentru capitala),
consideram extreme de riscant un cutremur ce are caracteristicile celor din 1986, 1990, 2004, 2016 dar
cu magnitudine mult mai mare undeva intre 7.4 – 7.8+. Acest tip de cutremur trebuie analizat in istorie
si luat in calcul in mod foarte serios. Dupa opinia colaboratorilor nostril cu experienta in constructii acest
tip de cutremur ar trebui luat in calcul pe langa cel din 1977 la elaborarea normelor si aplicarea acestora.
Cu alte cuvinte poate exista ceva mai periculos decat 1977.

- Cei din Serbia si URSS au calculat si inregistrat cutremurul din Romania 4 martie 1977 cu magnitudine
VIII initial si numai in urma unui studiu sovietic a fost ulterior coborita plus alte opinii si calcule efectuate
pe continentul American dar irelevante in cazul americanilor care au clasat seismul sub 7 grade.
Noi am incercat sa calculam adancimea epicentrului focar al cutremurului din 28 octombrie 2018
utilizand aceleasi tabele si tehnici din studiile utilizate in 1977 si a iesit relevanta adancimea de 114km, si
va rog si pe voi sa recalculati daca aveti indoieli.

Nu avem destule date pentru analiza celui din 10 Noiembrie 1940 deoarece inregistrarea seismelor se
facea la acel moment utilizand pendulul iar “seismogramele” nu ne furnizeaza multe informatii, vezi
imaginea de mai jos inregistrarea cutremurului din 1940 cu pendulul:

Cutremurul din Octombrie 1802 sa fi fost de tipul celor care lipsesc si sa fi avut caracteristici
asemanatoare cu cele din 1986, 1990, 2004, 2016 dar cu magnitudine superioara? Nimeni nu poate sti
momentan cum nimeni nu poate sti ce se afla in subteran sub 30km adancime.

Chiar si la cutremurul din 28 octombrie 2018 Institutul Pentru Fizica Pamantului din Romania a detectat
automat cutremurul cu magnitudinea 6.0 urmat ulterior de rectificari automate de 5.8, 5.7, 5.6 si abia
peste minute bune a fost afisata pe pagina de socializare Twitter a INFP o rectificare manuala a
magnitudini la 5.7 si una de 5.8 pe website-ul lor. Dupa cateva zile magnitudinea a fost din nou
rectificata la 5.6 grade iar dupa cateva saptamani bune la 5.5. La fel si adancimea a fost automat
detectata la 120km adancime pe urma rectificata automat la 135km ulterior la 140km si manual la
144km iar din rapoartele INFP observam si calculul pentru 150 – 170km adancime.

Ing. Balasa Viorel si colegii.