Unde seismice

Undele seismice sunt unde elastice care pot traversa un mediu fără a

se modifica. Impulsul dat la plecare taie particulele elementare
prezente în acel mediu care vor împinge alte particule înainte să-și
reia locul,astfel se produce o reacție în lanț.
În funcție de locul în care se produc, acestea pot fi interne și de
suprafață.
Cele interne se împart în:
 Unde longitudinale, P, primare sau de compresie
 Unde transversale, S, secundare sau de tăiere
Cele de suprafață se împart în:
 Undele lui Love
 Undele lui Rayleigh
Undele interne se propagă în interiorul pământului, iar viteza lor de
propagare depinde de mediul pe care îl traversează.
Unde longitudinale. La trecerea lor, deplasarea pământului se face
prin dilatații și compresii succesive. Ele se deplasează paralel cu
direcția de propagare a undei, sunt cele mai rapide (6 km/s aproape de
suprafață) și sunt primele înregistrate de seismografe. Ele sunt
responsabile de zgomotul pe care îl putem auzi la începutul unui
cutremur.
Unde transversale. La trecerea lor, mișcările solului se efectuează
perpendicular pe sensul de propagare al undei. Aceste unde nu se
propagă în medii lichide și sunt, de obicei, oprite de nucleul extern al
Pământului.
Unde de suprafață sunt ghidate de suprafața pământului. Ele sunt
mai puțin rapide ca undele interne, dar amplitudinea lor este de obicei
mai mare.
Undele lui Love provoacă o clătinare orizontală care este cauza
numeroaselor pagube ale fundației unei cladiri mari care nu este o
construcție paraseismică .
Undele lui Rayleigh. Mișcarea ei este complexă, constituind o
mișcare verticală și una orizontală.
Orice sursă de unde seismice se caracterizează prin anumți parametri:
 Distanța de la epicentru până la un punct de pe suprafața
Pământului
 Distanța de la epicentru la hipocentru (locul unde are loc eliberarea
energiei tectonice sub formă de căldură și unde seismice)
 Momentul inițial
 Magnitudinea evenimentului (exprimă cantitatea de energie
eliberată și caracterizează mărimea relativă a unui cutremur)
Undele seismice sunt înregistrate cu ajutorul unui aparat foarte
sensibil numit seismometru.
Seismometrele pot măsura mai mulți parametri definitorii pentru
mișcarea seismică:

 viteza, măsurabilă în nanometri (centimetri sau metri) pe secundă

 accelerația, măsurabilă în nanometri (centimetri sau metri) pe
secundă la pătrat sau în unități gravitaționale (g)
 deplasarea (care poate fi determinată și satelitar sau cu ajutorul
stațiilor GPS), măsurabilă în nanometri (centimetri sau metri)

Clasificarea cutremurelor:

În funcție de adâncime:

 Cutremure crustale: se produc în crusta Pământului, până la 60 km

adâncime
 Cutremure subcrustale sau intermediare: se produc mai jos de
crusta Pământului, până la 300 de km adâncime
 Cutremure adânci (profunde): se produc între 300 şi 750 km
adâncime

În funcție de magnitudine: poză

În funcție de distanță (față de observator)

 Locale: distanţa epicentrală este mai mică de 1000 km. 

 Regionale: distanţa epicentrală este cuprinsă între 1000 km şi
3000 km.
 Îndepărtate sau teleseisme: distanţa epicentrală este mai mare de
3000 km.

În funcție de poziția geografică a hipocentrului

 Cutremure continentale: cu hipocentrul în zona continentelor.

 Cutremure marine: cu hipocentrul în zona mărilor şi oceanelor.

Cele mai puternice seisme înregistrate în România au avut loc în anii:

1802, 1940, 1977, 1986 și 1990.

Cel mai mare cutremur din România

Mulţi oameni trăiescu cu impresia că seismul din 1977 a fost cel mai
mare cutremur înregistrat vreodată în România, însă cel mai puternic
seism produs în ţara noastră a avut loc în anul 1802, pe data de 26
octombrie în zona Vrancea.â

"Cutremurul cel mare din 1802" a fost cel mai puternic seism produs
în zona Vrancea, a avut 7,9 grade pe scara Richter şi o adâncime de
150 km. Unda de șoc s-a resimțit și în Moscova, Sankt Petersburg,
Insula Creta și Marea Egee.Cutremurul din 1802 a ținut 2 minute și 30
de secunde, iar Bucureștiul a fost grav afectat.
Cutremurul din 1940
Cutremurul din 1940 a avut loc la ora 3:39, în data de 10 noiembrie.
Seismul a înregistrat o magnitudine 7,4 grade pe scara Richter, cu
epicentrul în zona Vrancea la o adâncime de circa 133 km.

Cutremurul din 1940 a durat 3 minute, iar efectele sale au fost

devastatoare, mai ales în centrul și în sudul Moldovei, dar și în
Muntenia.

Cutremurul din 1977

Cutremurul din 1977 s-a produs la ora 21:22, în data de 4 martie
1977. Seismul a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și o
durată de circa 56 de secunde. S-au înregistrat 1.570 de decese, din
care 1.391 numai în București.

„Cutremurul din 77” s-a resimțit și în Bulgaria. Acesta  a avut

epicentrul în zona seismică Vrancea, cea mai activă zonă seismică din
România, la o adâncime de 100 km. Unda de șoc provocată de
cutremur s-a simțit în toată zona Balcanilor.

Cutremurul din 1977

Efectele înregistrate, cunoscute, ale cutremurului din 4 martie 1977:
 2/3 din teritoriul României au fost afectate de mişcări seismice
semnificative;
 pierderi: 1.578 morţi, 11.300 răniţi, 35.000 familii fără adăpost,
numeroase construcţii avariate sau prăbuşite (32.900 locuinţe, 763
construcţii comerciale/industriale, 47 spitale, 257 clădiri de
învăţământ, 181 clădiri culturale);
 în Bucureşti, pierderi: 1.424 morţi, 7.600 răniţi, 25 imobile
construite în perioada interbelică prăbuşite, 2 blocuri de locuinţe
 construite după anul 1960 prăbuşite parţial, o clădire de birouri
construită după anul 1960 prăbușită total, 70% din totalul
pierderilor pe ţară, din punct de vedere economic;
 23 de judeţe au fost puternic afectate de efectele cutremurului;
propagarea undelor seismice pe direcția NE-SV au condus la
producerea de avarieri semnificative în judeţele Iaşi şi Bacău,
precum şi în judeţele Teleorman, Dolj şi Prahova.
Priorităţile privind reducerea riscului seismic urmare a constatărilor
efectuate se referă la:
 construcţiile de locuit înalte din beton armat, realizate înainte de
anul 1941;
 construcţiile a căror funcţionalitate în timpul şi după producerea
unui cutremur puternic trebuie asigurată integral;
 clădirile multietajate, cu parter flexibil construite in perioada
1960-1977, cu spaţii publice la parter şi locuinţe la etaje.
 (vezi și tu dacă mai pui asta)

Cutremurul din 1986

Cutremurul din 1986 a avut loc pe 31 august, la ora 00:28. Seismul a
înregistrat o magnitudine de 7.1 grade pe scara Richter și afectat mai
multe țări: România, Bulgaria, Serbia, Ucraina și Republica Moldova.

Cutremurele din 1990

În anul 1990 au avut loc trei cutremure mari, în perioada 30-31 mai,
care au înregistrat magnitudini de 6.9 grade, 6.4 grade respectiv 6.1
grade pe scara Richter. Cele trei cutremure au au afectat și țările
vecine: Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova.