Seismele
Seismele din Albesti:

-Stanca Florin
-Petrescu Andrei
-Turcu Stefan
-Cirstea Andrei
-Puchiu Andrei
 Cuprins:
Ce este un 
Seismograf/
01 Cutremur/Seism? 04 Seismometru
Cauze Seisme

02 Istoria Seismelor 05 Unde Seismice

Clasificarea
03 06 Incheiere
 Seismelor
Ce este un Cutremur/Seism?Cauze Seisme 1.1

Seism sau Cutremur sunt termenii folosiți 
pentru mișcările pamantului, ce constau 
 în  vibrații generate în zonele interne
ale Terrei,propagate în formă de unde
prin roci. 
Aceste vibrații rezultă din mișcările placil
or tectonice, fiind des cauzate de
o activitate vulcanica.
Cuvântul cutremur este folosit doar pentr
u acele mișcări ale placilor tectonice, care
 provoacă daune majore, seism sau   
mișcări seismice pentru cele care trec 
neobservate și mișcări non-seismice
pentru cele provocate de om.
Ce este un Cutremur/Seism?Cauze Seisme 1.2
Cauzele producerii cutremurelor pot
fi de două feluri:
1. Naturale:
● deplasarea plăcilor tectonice
● erupții vulcanice
● impactul cu meteoriți
2. Antropice:
● mijloacele de
transport(produc minicutremure)
● explozii subterane antropice (de exe
mplu un test nuclear subteran)
● edificii care
se surpă (mine abandonate de exemp
lu)
                Istoria Cutremurelor 2.1
12 mai 2008-China:
Cel mai recent cutremur, care a lovit China, a avut o
magnitudine de 7, 9 grade pe scara Richter si a devastat
zona Chengdu-Lixian-Guangyuan (provincia Sichuan). S-
au inregistrat peste 87 000 de victime (cca 70 000 morti,
restul disparuti);15 milioane de persoane au fost
evacuate, 5 milioane au ramas fara locuinte, pagubele
materiale ridicandu-se la 86 miliarde de dolari. Orasele
Beichuan, Dujiangyan, Wuolong, Yingxiu au fost complet
distruse.

                    8 octombrie 2005-Pakistan:

    Seismul care a lovit Pakistanul in zona Muzaffarabad-Kashmir, a

avut o magnitudine de 7, 6 grade pe scara Richter. Cel putin 86 000 de
persoane au murit si alte 69 000 au fost ranite. Zeci de mii de locuinte
s-au prabusit;pagube materiale s-au inregistrat inclusiv in capitala
tarii, Islamabad, dar si in India, China, Afganistan si Tadjikistan.
Patru milioane de oameni au ramas pe drumuri.
                Istoria Cutremurelor 2.2(Romania)
Cutremurul din 4 martie 1977 a fost cel mai distructiv cutremur de pe teritoriul Rom âniei.  În rapoartele oficiale
finale (Bălan et al., 1982) se menționează:
● 1578 de morți și 11321 răniți la nivel național, din care 1424 de morți (90% din total) și 7598 de r ăni ți în Bucure ști
● majoritatea deceselor din București au fost ca urmare a pr ăbu șirii totale sau par țiale a 32 de cl ădiri din
București
● 23 de județe grav afectate, dintr-un total de 40
● pagube economice totale ce au dep ășit 2 miliarde de dolari - ceea ce, ajustat la infla ție, ar însemna ast ăzi 9
miliarde de dolari. 70% din pagubele economice au fost în Bucure ști
● 32.900 de locuințe au fost avariate grav iar 182.000 au fost mai pu țin avariate, la nivel na țional
● 200.000 de oameni direct afectați, 350.00 de familii r ăm ân ând f ăr ă ad ăpost

      Cutremurul din 1986 a fost unul puternic, îns ă energia eliberat ă a fost de cel pu țin 3 ori mai mic ă dec ât cea a
cutremurului din 4 Martie 1977. Conform Georgescu și Pomonis (2012), cit ând Steiner și Manastireanu (1996),
cutremurul a dus în România la decesul a 8 persoane (niciuna în Bucure ști) și la r ănirea a 317 persoane - în principal
datorită pagubelor elementelor non-structurale (tencuială căzut ă de exemplu). Spre Moldova, pe direc ţia Foc şani-
Iaşi, intensitatea seismică raportată a fost predominant mai mare, așa cum se poate observa pe harta de
intensitate de mai jos. În apropierea luncii Prutului au fost observate tas ări ale terenului, ţâşniri de nisip şi
formarea unor cratere.
În Republica Moldova, în regiunea Chișinău-Kagul au fost consemnate 2 persoane decedate, 558 r ănite, 12.500
sinistrați și 55.000 case avariate (BSSA, 1987; Cutia, 2018). Exist ă și men țiuni neoficiale ale pr ăbu șirii la Chi șin ău a 4
blocuri cu consecinţe tragice (100 de morţi), dar această informa ție nu este validat ă oficial.
             Clasificarea Seismelor 3.1
1.În funcție de adâncime: 
● Cutremure crustale: se produc în crusta P ăm ântului, p ân ă la 60 km ad âncime ( în func ție de zon ă, grosimea crustei
poate varia). Aceste cutremure reprezintă 90% din num ărul total de cutremure produse pe glob şi apar frecvent
în centura circumpacifică, bazinul mediteranean şi anumite zone din sud-estul Asiei;
● Cutremure subcrustale sau intermediare: se produc mai jos de crusta P ăm ântului, p ân ă la 300 de km ad âncime, şi
pot cauza pagube mai însemnate decât cele crustale. Cutremurele subcrustale sunt frecvente în Afganistan,
Columbia, Mexic şi în zona Vrancea (România).
● Cutremure adânci (profunde): se produc între 300 şi 750 km ad âncime şi reprezint ă cutremure cu o rat ă de apari ţie
destul de scăzută, cel mai frecvent având loc în zone din Asia si pe coasta de vest a Americii de Sud
             Clasificarea Seismelor 3.2
2.În funcție de distanță (față de observator):

Locale: distanţa epicentrală este mai mică de 1000 km.

Regionale: distanţa epicentrală este cuprinsă între 1000 km ş
i 3000 km.
 Îndepărtate sau teleseisme: distanţa epicentrală este m
ai mare de 3000 km.

3.In functie de pozitia geografica 

 a hipocentrului:
Cutremure continentale: cu hipocentrul în zona
continentelor.
Cutremure marine: cu hipocentrul în zona m ărilor şi
oceanelor.
             Seismograf/Seismometru 4.1

● Seismograful este un aparat care m ăsoară și înregistreaz ă mi șc ările

solului, în scopul analizei mișcărilor seismice provocate de cutremure
de pămînt, explozii și alte surse. Uneori mișcările seismice sînt
provocate artificial, pentru prospecțiuni geofizice.

● Aceste instrumente sunt în general clasificate în funcție de tipul de

măsurare fizică. La senzorii care înregistrează viteza la sol sunt
numite masurare vitezei și cele înregistrarea accelerației 
accelerometre . Este important să știm că accelerometrele utilizate în
domeniul seismologiei au o sensibilitate foarte diferită de cele
utilizate în industrie. Răspunsul instrumental este, de asemenea,
utilizat pentru clasificarea velocimetrelor. Senzorii cu un r ăspuns în
jurul valorii de 1 Hz sunt numiți perioadă scurtă, iar cei cu un r ăspuns
propriu de peste 20 s sunt numiți perioad ă lung ă . Senzorii moderni au
adesea un răspuns plat pe o gamă largă de frecvențe și sunt
numiți bandă largă sau bandă foarte largă .
             Seismograf/Seismometru 4.2
● Seismometrul este un dispozitiv similar, care îns ă se limiteaz ă la partea de m ăsurare a seismografului; func ția de
înregistrare este preluată de alte aparate. Aparatele seismice înregistreză elementele cinematice ale mi șc ării
purtând denumirea în funcție de elementele pe care le înregistrează:

● seismometru, aparat care înregistrează vectorul deplasare și pentru c ă de cele mai multe ori aceast ă înregistrare
este grafică se mai numește și seismograf, iar rezultatul înregistr ării se nume ște seismogram ă;

● vitezometru (vitezograf), este instrumentul care înregistreaz ă vectorul vitez ă, iar rezultatul înregistr ării se nume ște
vitezogramă;

● accelerometru (accelerograf), este aparatul care înregistreaz ă vectorul accelera ție, rezultatul înregistr ării
fiind accelerograma.
                  Unde Seismice 5.1

●     Undele seismice sunt unde elastice care pot

traversa un mediu fără a se modifica. Impulsul dat
la plecare taie particulele elementare prezente în
acel mediu care vor împinge alte particule înainte
să-și reia locul, se produce după o reacție în lanț.

●     Vibrațiile unui seism se propagă în toate

direcțiile. Se disting două tipuri de unde, undele de
volum care traversează Pământul și undele de
suprafață care se propagă la suprafața Pământului.
Pe înregistrările seismografelor, ele se succed sau
se suprapun. Viteza lor de propagare și
amplitudinea lor sunt modificate de către
structurile geologice pe care ele le traverseaz ă de
aceea, semnalele înregistrate sunt combinația de
efecte legate la sursă, la mijloacele traversate și la
instrumente de măsură.
                 Unde Seismice 5.2
Undele de volum

Ele se propagă în interiorul globului pământesc. Viteza lor de propagare depinde de materialul pe care acestea îl
traversează, și, de o cauza generală, aceasta din urmă crește odată cu profunzimea, c ăci materia traversat ă devine mai
densă.

Distingem:

     Undele P sau undele primare numite și unde de compresie sau unde longitudinale. Deplasarea p ăm ântului care
acompaniază trecerea lor se face prin dilatații și compresii succesive. Ele se deplaseaz ă paralel cu direcția de propagare a
undei. Acestea sunt cele mai rapide (6 km/s aproape de suprafa ță) și sunt primele înregistrate de seismografe. Ele sunt
responsabile de zgomotul pe care îl putem auzi la începutul unui cutremur.

     Undele S sau undele secundare numite și undele de t ăiere sau undele transversale. La trecerea lor, mi șc ările solului se
efectuează perpendicular pe sensul de propagare al undei. Aceste unde nu se propag ă în medii lichide, ele sunt de obicei
oprite de nucleul extern al Pământului. Viteza lor este de 4,06 km/s. Ele apar pe locul al doilea pe seismograf.

Diferența de timp dintre venirea undelor P și S e mare, cunoscând viteza lor se pot da indica ții despre îndep ărtarea
seismului. Așa putem localiza epicentrul cu ajutorul a trei seismografe.

Undele de volum se propagă asemănător cu razele de lumin ă: ele pot fi reflectate sau refractate, adic ă deviate la fiecare
schimbare a mediului. Ele pot urma trasee foarte complexe în interiorul P ăm ântului. Timpul lor de parcurgere
depinde de acest traseu, ele nu ajung toate în acela și timp sau în acela și loc.
 Incheiere 

Multumim pentru vizionare!

Proiectul a fost realizat in mod de egal de fiecare membru al echipei!

Prof. Coordonator: Vrabie Violeta .