Un cutremur (sau seism) este o mișcare bruscă și violentă a pământului, care poate

provoca daune materiale și pierderi de vieți omenești. Aceste mișcări se produc de

obicei în zona de contact între plăcile tectonice ale scoarței terestre.

Cutremurele sunt măsurate prin magnitudinea lor, care este o măsură a energiei
eliberate în timpul seismului. Această magnitudine este determinată de către un
instrument numit seismograf.

Există mai multe tipuri de cutremure, cum ar fi cele tectonice, care sunt cele mai
frecvente și se produc atunci când plăcile tectonice se mișcă sau se ciocnesc între ele.
Cutremurele vulcanice se produc în apropierea vulcanilor activi, iar cele de tasare
sunt cauzate de exploatarea minieră sau de construcția de baraje.

Pentru a reduce efectele negative ale cutremurelor, este important ca oamenii să fie
pregătiți și să ia măsuri de siguranță în timpul și după un cutremur. Aceste măsuri
includ construirea de clădiri care sunt rezistente la cutremure, pregătirea unui kit de
urgență și desfășurarea unor exerciții de evacuare și salvare.

Prin studiul cutremurelor, la observatoarele seismice răspândite

pe glob, cu ajutorul unui aparat de înregistrare a cutremurului s-
a constatat că aceste mișcări ale scoarței pământului au
un centru în adâncime de propagare circulară a undelor
seismice. Punctul de la suprafață, (situat deasupra
hipocentrului), în care se măsoară intensitatea cutremurului
este numit epicentru.
De aceea intensitatea cutremurului este definită nu numai de
intensitatea și direcția de propagare a undelor, ci și de
profunzimea hipocentrului (adâncimi măsurate până la
700 km). Intensitatea cutremurului, măsurată în epicentru, va fi
cu atât mai mare cu cât hipocentrul este mai aproape de
suprafață.
La un cutremur se pot deosebi mișcări orizontale, verticale și
de torsiune. În funcție de cauzele care le produc, se
deosebesc: cutremure tectonice, cutremure vulcanice și
cutremure de prăbușire.
Harta seismicității evidențiază teritoriile în care seismele se
manifestă puternic și frecvent:
 centura de foc a Pacificului, căreia îi revin circa 80% din
cutremurele puternice globale și 90% din toată energia
seismică anuală
 brâul Mediteranean-Himalaian, care cuprinde și munții
Carpați cu zona seismogenă Vrancea
Celelalte zone seismice, Oceanul Atlantic, partea interioară a
Oceanului Pacific, Riftul Est-African ș.a. au o activitate
seismică mai redusă.
Țara cu cele mai frecvente cutremure este Japonia. Cele mai
puternice cutremure din România își au focarul în munții
Vrancei, fiind produse de mișcări ale scoarței terestre.
Există și zone unde cutremurele nu se produc. Aceste zone,
numite aseismice sunt următoarele: scutul baltic, canadian,
brazilian, african, australian, platforma rusă, Groenlanda ș.a..
Măsurarea cutremurelor[modificare | modificare sursă]
Amploarea efectelor cutremurelor de pământ poate fi exprimată
în două modalități:

 calitativ, prin intermediul intensității seismice, a intensității

distrugerilor cauzate de acestea, care diferă de la un
amplasament la altul, fiind dependentă de distanța față de
epicentru și de condițiile locale de amplasament;
 cantitativ, prin intermediul magnitudinii, o măsură a energiei
eliberate de un cutremur, o valoare unică pentru un
eveniment seismic, având la bază o măsurătoare
instrumentată.

Cauzele producerii cutremurelor[modificare | modificare sursă]

Cauzele producerii cutremurelor pot fi de două feluri:

1. Naturale:
 deplasarea plăcilor tectonice
 erupții vulcanice
 impactul cu meteoriți
2. Antropice ( non-seismice)

 mijloacele de transport(produc minicutremure)

 explozii subterane antropice (de exemplu un test nuclear
subteran)
 edificii care se surpă (mine abandonate de exemplu)
Anual se înregistrează circa 500.000 de mișcări seismice, însă
doar 0,2% din ele pot provoca pagube.
Urmări ale mișcărilor seismice: energia eliberată declanșează
avalanșe și valuri seismice, produce modificări ale mediului
natural și antropic în funcție de intensitatea și de modul de
propagare a undelor, cu pierderi umane și economice.
Cutremurele în istorie[modificare | modificare sursă]
Între secolul al V-lea î.Hr. și secolul al XIV-lea d.Hr., oamenii
considerau că seismele sunt provocate, de regulă, de curenți
de aer aflați în interiorul cavităților Pământului.[1] Exista însă și
ideea conform căreia cutremurele apăreau ca urmare a
tensiunilor existente în scoarță între apă și pământ, idee
avansată de filosoful grec Thales din Milet, în secolul al VI-lea
î.Hr.[1] Mai târziu, în primul secol al erei noastre, Plinius cel
Bătrân vorbea despre seisme ca fiind „furtuni subpământene”.[1]

Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 s-a produs marți, 14

februarie, în Gorj, potrivit informaţiilor publicate de Institutul
Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului
(INFP). Seismul a avut loc în apropiere de zona în care s-a
produs și cutremurul de luni, 13 februarie, care a avut o
magnitudine de 5,2 și a fost resimțit în mai multe orașe din
Oltenia.
Citeşte întreaga ştire: Nou cutremur în Oltenia, mai puternic
decât cel de luni. A avut magnitudinea de 5,7 și a fost urmat de
peste 20 de replici
Două persoane au fost rănite în urma cutremurului, ajungând la spital.
Este vorba de un  bărbat de 43 de ani, rănit de o bucată din tencuiala care
s-a deprins de pe o clădire. A doua victimă care s-a prezentat la UPU este
o femeie de 32 ani, care a alunecat acasă în timpul cutremurului. 

Alți cinci pacienți s-au prezentat la spitalul din Târgu-Jiu cu atac de panică.

Oamenii, de altfel, au fost panicați,iar cutremurul de 5,7 fiind urmat de mai

multe replici, și acestea cu magnitudinea de 4,2 pe scara Richter. Mulți
dintre cetățenii municipiului Târgu-Jiu au luat deja calea localităților
învecinate unde au case de vacanță sau rude, iar asta după câteva ore
petrecute în fața locuințelor din municipiu. Și cei pe care cutremurul i-a
surpins în magazine s-au speriat, produsele căzând de pe rafturi.

Mai multe clădiri din oraș au coșurile de fum fie căzute, fie în pericol să
cadă, o biserică din centrul orașului prezintă fisuri, un spațiu comercial din
centrul municipiului a fost avariat, o grindă interioară de la Colegiul
Național Ecaterina Teodoroiu este fisurată etc.