2

CUTREMURUL
Nume:Nita Maria Roxana
Clasa: a XI a A
 CUM SE PRODUC
22
CUTREMURELE?
• Mecanismul producerii şi propagării undelor seismice (cutremurelor) este unul
destul de controversat de-a lungul istoriei acestui domeniu de cercetare a
unor fenomene naturale catastrofale. Astăzi, cercetătorii de marcă sunt de
acord că undele seismice apar datorită interacţiunii plăcilor tectonice ale
pământului, apariţiei unor fisuri în profunzimea scoarţei terestre,
deplasării unor straturi în raport cu altele situate la adâncimi diferite etc

• Dacă frecvenţa mişcărilor pământului se potriveşte cu frecvenţa proprie a

clădirilor, atunci amplitudinea oscilaţiilor clădirilor va creşte progresiv
până la prăbuşire. Clădirile foarte înalte au, şi ele, frecvenţe proprii de
oscilaţie. Arhitecţii trebuie să proiecteze aceste clădiri astfel încât
frecvenţele lor proprii să nu se potrivească cu frecvenţele rafalelor de vânt.

Add a Footer 2
 Putem afla cu exactitate cand poate avea loc un cutremur?

 Institutul Naţional pentru Fizica Pămânului a lansat un program online care te anunță cu 30 de
secunde înainte de a se produce un cutremur, alerta apărând doar la cutremure de peste 4.5
grade pe scara Richter.
Seismograful va oscila cu posibila magnitudine a cutremurului şi se vor afişa informaţiile
specifice seismului.
Titlul paginii se va schimba succesiv, afişând textul „Atenţie, cutremur„ iar aplicaţia va emite
un semnal sonor specific.
Ultimul cutremur major, Conform Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), s-a
produs in noaptea de 27-28 decembrie 2016,  la 97,5 kilometri adâncime și a avut magnitudinea
de 5,2 pe Richter, unda seismică fiind resimțită inclusiv în Republica Moldova, Bulgaria si
Turcia.
Aplicația este încă în testare și poate fi accesată la adresa alerta.infp.ro. 

3
 SEISMOMETRUL
2
Undele seismice sunt înregistrate cu ajutorul
unui aparat foarte sensibil numit seismometru.
Seismometrul este compus din câteva elemente
de bază:
• Un cadru integrat cu solul. Pentru a
reduce zgomotul generat de cauze, acesta
este în general fixat la o anumită adâncime
în pământ.
• O masă inerțială suspendată.
• Un sistem de atenuare pentru a preveni
fluctuațiile pe termen lung în urma unui
eveniment.
• Un mecanism pentru înregistrarea mișcării
solului în raport cu masa (considerat fix).
Seismometrele pot măsura mai mulți parametri
definitorii pentru mișcarea seismică:
• viteza măsurabilă în nanometri (centimetri
sau metri) pe secundă;
• accelerația măsurabilă în nanometri
(centimetri sau metri) pe secundă la pătrat
sau în unități gravitaționale (g);
• deplasarea .
•
 2
Scara Richter
• Scara este logaritmică în aşa fel încât, spre
exemplu, un cutremur de gradul 7 este de
zece ori mai puternic decât unul de gradul
6, având o energie de 30 de ori mai mare.
Cutremurele cu magnitudine mai mică
decât 2 sunt catalogate ca fiind
microcutremure, acestea putând fi
sesizate doar de seismografele sensibile
locale.
• Cutremurele a căror magnitudine depăşeşte
valoarea 6 pe scara Richter sunt
considerate cutremure mari iar cele care
egalează sau depăşesc valoarea 8 sunt
considerate cutremure catastrofale.
Teoretic scara Richter nu are o limită
superioară. Totuşi, cel mai mare seism
înregistrat vreodată pe pământ a avut 8,8
grade pe scara Richter.
Scara Mercalli
• Ea cuprinde 12 niveluri crescătoare de
intensităţi seismice, notate de regulă cu
2
cifre romane, de la mişcări
imperceptibile la distrugeri catastrofale
şi modificări ale reliefului terestru,
neavând o bază matematică ci fiind
bazată pe observaţii asupra efectelor
survenite în urma seismelor de diferite
intensităţi. Stabilirea intensităţii unui
cutremur poate fi făcută doar prin
analiza rapoartelor martorilor oculari şi
confruntarea lor cu datele reale din teren.
• Această scară este de interes pentru
populaţie, faţă de scara magnitudinilor
Richter, deoarece oferă o imagine mai
completă asupra efectelor reale ale
seismului într-o anumită zonă.
5
 2

• Cutremurul din Valdivia din 1960 sau Marele cutremur chilean

din 22 mai este cel mai puternic cutremur înregistrat
vreodată. Acesta a avut o magnitudine de moment de 9.5
grade. S-a înregistrat la ora locală 15:11, având o durată de
aproximativ 10 minute.

• Pe lângă distrugerile provocate de cutremurul propriu-zis,

paguge imense au fost înregistrate din cauza valurilor
tsunami cauzate de seism, care au afectat Chile, Hawaii,
Japonia, Philipine, Noua Zeelandă şi sudul Australiei.
Valurile tsunami au avut o înălţime de până la 25 de metri
în promximitatea epicentrului şi de peste 10 metri la 10.000
de kilometri depărtare.  

• Bilanţul exact al victimielor este necunoscut, însă estimările sunt

cuprinse între 3.000 şi 6.000 de morţi. De asemenea,
pagubelel materiale se ridică la aproximativ 800 de milioane
de dolari.
CUTREMURUL DIN CHILE

Add a Footer 6
 2

• Cutremurul din Oceanul Indian  a fost un seism submarin cu o

magnitudine de 9,0 grade pe scara Richter desfășurat în estul
Oceanului Indian pe 26 decembrie 2004. Cutremurul, cu epicentrul
langa Sumatra, a fost resimțit și pe coastele continentului african, iar
tsunami-ul creat a fost cel mai mare din ultimii 40 de ani.

• A provocat o serie de valuri tsunami care au afectat regiunile costiere

ale unui număr de opt țări asiatice și care au cauzat moartea a peste
230.000 de persoane. Acesta a fost al cincilea cel mai puternic
cutremur din istoria modernă.

• La circa 30 de minute de la cutremur, un prim zid de apa, inalt de 20 de

metri, a lovit Sumatra maturand intreaga vegetatie si distrugand
aproape in intregime orasul Banda Aceh in doar 15 minute. Valurile
CUTREMURUL DIN OCEANUL
uriase au lovit apoi Thailanda, Sri Lanka, India cu o putere la fel de
mare, provocand panica si distrugeri insemnate.
INDIAN

Add a Footer 7
 2
• Mecanismul producerii şi propagării undelor seismice (cutremurelor) este unul destul de controversat de-a lungul istoriei acestui domeniu de cercetare a unor fenomene naturale catastrofale.

• Energia eliberată prin producerea acestor „evenimente”, este transmisă spre exterior sub formă de unde, cam la fel cum se întâmplă cu energia ce ia naştere prin mişcarea unei suprafeţe de apă ce se propagă sub forma unui val. La declanşarea unui cutremur este radiată energie în
toate direcţiile.

UNDELE SEISMICE

8
 2

Ø Sunt cele mai rapide unde care apar, având

o viteză de propagare cuprinsă între 1,4-
9 km/s aceasta depinzând de structura
scoarţei din zona de propagare. Acest tip
de unde străbate zona de roci dure ale
pământului dar şi pungile de apă şi chiar
golurile (zone gazoase). Acest tip de unde
produce o împingere şi smulgere a
rocilor, cam în acelaşi mod în care unda
sonoră împinge aerul şi „trece” prin el. UNDELE PRIMARE

Add a Footer 9
 2

Ø Circulă prin straturile solide ale scoarţei, neputând însă

traversa straturile fluide. Viteza lor de propagare
este inferioară undelor P fiind cam de 1,7 ori mai
lente. Interesant că acest raport rămâne practic
constant indiferent de structura geologică străbătută
de cele două unde. Acest indiciu este folosit de
seismologi pentru determinarea distanţei dintre un
punct oarecare de pe suprafaţa globului şi epicentrul
cutremurului, punctul de origine al vibraţiilor
Unda se propagă, precum mişcarea unui şarpe pe
seismice. Vibraţiile variabile ce produc unda S sunt
sol, ondulatoriu stânga-dreapta faţă de direcţia de
înaintare. Ea transportă aproximativ 80% din
perpendiculare (transversale) pe direcţia de
propagare.
UNDELE SECUNDARE
energia totală a cutremurului.

Add a Footer 10
 2

Ø Sunt cele mai puţin rapide, dar probabil cele mai

devastatoare dintre cele trei tipuri de unde seismice.
Undele de suprafaţă circulă de-a lungul suprafeţei Unde Love-L
pamântului sub forma a doua tipuri de unde: undele
Love (unde L – sunt cele mai rapide unde de suprafaţă
şi mişcă pământul dintr-o parte în cealaltă) şi undele
Rayleigh (unde R- se propagă în jurul pământului la
fel cum un val se propagă pe suprafaţa unui lac sau
ocean.

Ø Efectul acestora este acela că pământul se mişcă în sus şi

în jos şi dintr-o parte în cealaltă, pe direcţia de
propagare a undei.
UNDELE DE SUPRAFAŢĂ

Add a Footer 11
 2

Într-un mediu elastic se produc unde de volum:

• longitudinale, care se propagã cu viteze mari

de 7-13 km/s, fiind înregistrate primele pe
seismograme, notate prin inițiala P;

• transversale, care se propagã cu viteze mai

mici de 4-7 km/s, ajung mai târziu în
locul de înregistrare, notate prin inițiala
S; se propagã numai prin solide.

Add a Footer 12