Scari

seismice
 Scara Richter
 Scara Richter a fost creata in 1935 de seismologul
american Charles F Richter. Aceasta masoara cat
de ampla este miscarea pamantului si permite
stabilirea epicentrului unui seism. Masuratorile sunt
facute cu ajutorul seismografelor
 Scara Richter este logaritmica, aceasta
insemnand ca salturile numerelor intregi
indica o marire inzecita. In acest caz, marirea
consta in amplitudinea undei. Cu alte cuvinte,
amplitudinea undei intr-un cutremur de
nivelul 6 este de 10 ori mai mare decat cea a
unui cutremur de nivelul 5, iar amplitudinea
se mareste de 100 de ori intre un cutremur
de nivelul 7 si unul de nivel 9. Cantitatea de
energie eliberata se mareste de 31,7 ori intre
valorile constand in numere intregi.
 Prin intermediul magnitudinii, notată cu M, se
pot obţine informaţii cantitative cu privire la
energia şocurilor seismice declanşată în focar.

 Prin definiţie, magnitudinea M a unui cutremur

reprezintă logaritmul în baza 10 a amplitudinii
maxime măsurată în microni şi înregistrată la
100 km de la epicentru cu un seismometru de
torsiune având perioada To = 0,8 s.
Diagrama scarii Richter
 Scara Richter este gradata de la 1 la 9.
 Magnitudine 1 : În mod normal nu este simţit.
 Magnitudine 2 : În mod normal nu este simţit.
 Magnitudine 3 : Este simţit adeseori, dar nu provoacă daune
materiale.
 Magnitudine 4 : Este simţit adeseori, dar nu provoacă daune
materiale.
 Magnitudine 5 : Cutremur moderat. Este simţit bine. Mici
daune la clădirile din apropierea epicentrului.
 Magnitudine 6 : Cutremur puternic. Clădirile care nu sunt
rezistente se distrug pe o rază de câţiva kilometri de la
epicentru.
 Magnitudine 7 : Cutremur major. Cauzează multe daune
importante pe câteva sute de kilometri de la epicentru.
 Magnitudine 8 : Cutremur gigant. Există multe daune
materiale, numeroase decese şi mulţi răniţi pe sute de
kilometri.
 Magnitudine 9 : Super-cutremur. Foarte rar. Distruge tot sau
aproape tot atât în zona epicentrului cât şi într-o arie de mii de
km² în jurul acestuia.
 Cel mai puternic cutremur inregistrat a avut o
magnitudine 9.5 grade pe scara Richter, insa
au existat cu siguranta cutremure chiar si mai
puternice in istoria Planetei noastre.
Majoritatea cutremurelor prezinta o
magnitudine sub 3 grade pe scara Richter.
Aceste cutremure, care de obicie nu sunt
simtite de oameni, sunt denumite
microcutremure.
 Evaluarile facute pe baza scarii Richter nu
dau decat o idee generala despre impactul
real al unui cutremur. Forta de distrugere a
unui cutremur variaza in functie de compozitia
solului dintr-o anumita zona si in functie de
arhitectura, respectiv localizarea structurilor
realizate de om.
 Evaluarea numarului de grade pe scara
Richter se face imediat dupa un cutremur, de
indata ce seismologii pot compara datele din
diferite locatii ale seismografelor.
Scara Mercalli
 Scara Mercalli, inventată de seismologul
italian Giuseppe Mercalli, este o scară care
stabileşte intensitatea unui cutremur pe baza
observaţiilor personale, subiective, din timpul
cutremurului.
 Intensitatea seismelor se apreciază după gravitatea
distrugerii clădirilor, construcţiilor, după tipul şi
amploarea deformărilor suprafeţei terestre şi după
reacţiile populaţiei la şocul seismic. Efectele şocului
se diminuează proporţional cu creşterea distanţei
faţă de epicentru. Cea mai utilizată scară de
intensitate este scara Mercalli Modificat CMMD (sau
MM)
 Efectele unui cutremur (adica valoarea pe scara
Mercalli) nu depind insa de valoarea magnitudinii
(Richter) ci de mai multi parametri: adancimea
cutremurului (un cutremur de suprafata este mult
mai distrugator decat unul de adancime), calitatea
materialelor de constructii folosite in regiunea in
care are loc seismul, etc.
Explicatia scarii Mercalli (a intensitatii)
 I-Instrumental
 Nu este simţit, păsările şi animalele sunt neliniştite. Înregistrat
doar de seismografe.
 Magnitudine(pe scara Richter)-intre 1 si 2 grade .
• II-Slab sesizabil
 Este simţit numai de către puţine persoane care se găsesc în
repaus, în special la etajele superioare.
 Magnitudine(pe scara Richter)-intre 2 si 3 grade
 III-Perceptibil
 Este simţit de către unele persoane din interiorul clădirilor.
 Magnitudine(pe scara Richter)-intre 3 si 4 grade

• IV-Moderat
 Este simţit de către mai multe persoane din interiorul clădirilor şi
de unele aflate în exterior.
 Magnitudinea pe scara Richter-4 grade

• V-Serios
 Este simţit de către aproape de toată lumea, mulţi sunt sculaţi din
somn.
 Magnitudinea pe scara Richter-intre 4 si 5 grade
 VI-Puternic
 Este simţit de către toată lumea, mulţi se sperie şi fug din
locuinţe, unele mobile grele se deplasează.
 Magnitudinea pe scara Richter-intre 5 si 6 grade.

• VII-Foarte puternic
 Cei mai mulţi oameni părăsesc locuinţele. Este perceput şi de
persoanele aflate la volan. Stricăciuni considerabile în clădiri
prost construite.
 Magnitudinea pe scara Richter-6 grade
 VIII-Destructiv
 Casele se deplasează pe fundaţiile lor, pereţii uşori sunt aruncaţi
în afară, unii pereţi de cărămidă se prăbuşesc.
 Magnitudinea pe scara Richter-intre 6 si 7 grade.

• IX-Ruinator
 Panică generală, stricăciuni considerabile şi în structuri special
construite. Crăpături mari în teren.
 Magnitudinea pe scara Richter

• X-Dezastruos
 Sunt distruse cele mai multe structuri din cărămidă.
Mari alunecări de teren.
 Magnitudinea pe scar Richter-intre 7 si 8 grade
 XI-Foarte dezastruos
 Puţine clădiri din cărămidă rămân în picioare. Sunt
distruse poduri. Şinele de cale ferată sunt îndoite
puternic.
 Magnitudinea pe scara Richter-8 grade.

• XII-Catastrofic
 Distrugerea este aproape totală. Obiectele sunt
azvârlite în sus. Au loc modificări ale reliefului.
 Magnitudinea pe scara Richter-mai mare de 8
grade.
O noua scara seismica
 Nu doar Richter si Mercalli. Pentru evaluarea magnitudinii unui
eveniment seismic, geologii vor dispune de-acum inainte de o
noua scara a intensitatii.
 Se numeste Esi 2007 (Environmental Sismic Intensity Scale) si a
fost pusa la punct de cercetatorii italieni de la Consiglio
Nazionale delle Ricerche (Cnr), Agentia pentru Protectia Mediului
si servicii tehnice (APAT) si de la Universitatea Insubria din
Varese. 
 Noutatea sta in faptul ca acesta scara masoara exclusiv efectele
unui cutremur asupra mediului, nu si cele asupra cladirilor si a
infrastructurii. Scara Esi a fost validata in cursul lunii iulie de
International Union for Quaternary Research si prevede 12 grade
de intensitate, la fel ca Mercalli.
Seismograful
 Principiul care sta la baza realizarii seismografului este un
pendul cu frecventa proprie mai mare decat frecventa
seismelor puternice (peste 4.8 grade Richter), pentru a putea
permite o inregistrare fidela, nedistorsionata, a variatiei
acceleratiei gravitationale din timpul seismelor. Seismograful
functioneaza pe principiul inductiei magnetice. Astfel, un
magnet, pozitionat pe o bara metalica (ansamblu ce formeaza
de fapt pendulul), oscileaza in imediata apropiere a unei
bobine fixe, inducand in aceasta un curent electric
proportional cu variatia acceleratiei. Mai departe, semnalul
este preluat din bobina prin intermediul unui cablu ecranat si
inregistrat prin intrarea "line-in" a placii audio.
Vedere din fata
 Cele doua resorturi au atat rolul de a mentine echilibrul, in stare
de repaos, cat si de a amortiza oscilatiile proprii ale
seismografului, dupa incetarea oscilatiilor de provenienta
seismica. Sarmele verticale asigura echilibrul pe verticala,
reducand la minim oscilatiile verticale ale ansamblului, in timpul
unui cutremur, fiindca este conceput ca un seismograf pt. miscari
orizontale (care reprezinta, de fapt, majoritatea undelor
seismice). Un aspect important este modul de sprijin al
pendulului pe suportul sau, fiind necesara o forta de frecare
minima. Astfel, cea mai eficienta solutie este folosirea unei
articulatii de tip "varf de ac", realizata practic printr-un cui bine
ascutit, fixat de bara metalica a pendulului, care se sprijina, in
varful sau, pe "gropita" rezultata in urma punctarii unei placute de
metal cu un cui, printr-o lovitura usoara de ciocan. Seismograful
este montat pe o placa de PAL, care, la randul ei, este fixata
rigid de un perete de beton al cladirii, prin trei holtzsuruburi cu
dibluri.
Vedere din lateral
Seismograful de mica velocitate
 Acesta este aproape identic cu seismograful de mare velocitate.
Singura diferenta consta in faptul ca frecventa sa proprie trebuie
sa fie mai mica decat cea a seismelor de intensitate sub 4.8
grade Richter, pentru ca seismele mici au o frecventa mai mare.
Acest fapt duce la posibilitatea unei realizari foarte simple, prin
cresterea masei pendulului si folosirea unor arcuri mai slabe.
Astfel, deasupra barei metalice se afla pozitionata o greutate (eu
am folosit un transformator mai greoi, dar se poate folosi orice
greutate), iar pe partea inferioara a barei, sub greutate, se afla
fixat magnetul, bobina fiind pozitionata in partea de jos, sub
acesta. In general, cu cat masa pendulului (denumita masa
seismica) este mai mare, cu atat seismograma obtinuta este mai
exacta. Principiul se poate folosi si pentru seismograful de mare
velocitate, numai ca este nevoie de o greutate destul de mare
pentru a se obtine o frecventa proprie cat de cat diferita de cea a
seismelor puternice.
Cutremurele din
Romania
Lista cutremurelor din Romania
incepand din anul 1800
 26 octombrei 1802, ora 10:55
 Magnitudine:7,9

 Adancime: 150 km

• 5 martie 1812, ora 12:30

 Magnitudine:7,3

 Adancime: 150 km
 23 ianuarie 1835, ora 18:45
 Magnitudine:7,5

 Adancime: 150 km

 6 octombrie 1910, ora 21:40

 Magnitudine: 7,1

 Adancime:125 km

 10 noiembrie 1940, ora 01:39:07

 Magnitudine: 7,4

 Adancime: 94 km
 4 martie 1977, ora 21:22:54
 Magnitudine: 7,4
 Adnacime: 94 km

 31 august 1986, ora 00:28:37

 Magnitudine: 7,1
 Adancime: 131,4 km

 30 mai 1990, ora 10:40:06

 Magnitudine: 6,9
 Adancime:90,9 km
 31 mai 1990, ora 00:17:48
 Magnitudine: 6,4

 Adancime: 86,9 km

 27 octombrie 2004, ora 20:34:36

 Magnitudine: 6

 Adancime: 98,6 km
Cutremurul din 1977
 Cutremurul din 1977 (Cutremurul din '77) a fost un puternic
cutremur care s-a produs la ora 21:22 în data de 4 martie 1977,
cu efecte devastatoare asupra României. A avut o intensitate de
7,2 grade pe Scara Richter şi a făcut în timp de circa 55 de
secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti. La
nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ
35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale
s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 de clădiri şi blocuri
mari s-au prăbuşit.
 Tot oraşul Zimnicea a fost distrus, şi s-a trecut la reconstruirea
sa din temelii.
 Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai
activă zonă seismică din ţară, la o adâncime de circa 100 km.
Unda de şoc s-a simţit aproape în toţi Balcanii.
Monumente de arhitectură dispărute după
cutremur
 Cutremurul a afectat şi monumente de arhitectură. Din păcate,
regimul trecut a folosit pretextul "cutremurului" pentru a demola o
serie de clădiri care dintr-un motiv sau altul erau "incomode"
pentru el. Astfel Biserica Ienei aflată în stânga blocului "Dunărea"
, în dreptul Institutului de Arhitectură Ion Mincu şi vis a vis de
hotelul Intercontinental şi Teatrul National, a fost pur şi simplu
demolată pentru că prezenţa ei "deranja". În cadrul lucrărilor de
demolare ale blocului "Dunărea", turla bisericii a fost lovită
intenţionat cu utilajul de demolare. Din acest moment a început o
cursă în care pe de o parte oamenii de cultură (arhitecţi, artişti
plastici, etc.) încercau să oprească lucrările de demolare, iar pe
de altă parte armata (direct implicată în acţiunea de înlaturare a
urmelor cutremurului) se străduia sa facă să dispară cât mai
repede acest monument şi lăcaş de cult. Din nefericire,
monumentul nu a fost salvat, odată cu el dispărînd şi picturile
murale făcute de către Gheorghe Tattarescu, ca şi cele
anterioare acestuia, fresce de o mare valoare artistică.
 De asemenea, fostul sediu al Uniunii Artiştilor
Plastici (Casa arhitect Grigore Cerchez) aflat pe
strada Sevastopol, a căzut victimă aceleiaşi acţiuni.
 Odată pornită, acţiunea de înlăturare a cât mai
multe monumente de arhitectură şi lăcaşe de cult s-
a extins şi asupra colecţiilor şi colecţionarilor de
artă. Sub pretextul "punerii la adăpost" a operelor de
artă, colecţiile particulare şi casele memoriale au
fost deposedate de lucrările de artă aflate în
patrimoniul lor, apărând ideea care s-a finalizat mai
târziu a Muzeului Colecţiilor. Este cazul casei
memoriale Muzeul Gheorghe Tattarescu din care au
fost luate lucrările de artă şi depozitate "în
siguranţă". Dupa multe presiuni făcute de doamna
Georgeta Wertheimer, nepoata pictorului, lucrările s-
au reîntors in casa memorială.
Printre victimele cutremurului s-au
numărat şi câteva personaje marcante:
 Toma Caragiu-actor
 Anatol E.Baconski-poet
 Alexandru Ivasiuc-prozator
 Mihai Gafita-scriitor
 Corneliu M.Popescu-a tradus poemele lui Eminescu in limba
engleza
 Alexandru Bocanet-regizor
 Doina Badea-cantareata
 Savin Bratu-editor, critic, istoric
 Daniela Caurea-poeta
 Veronica Porumbacu-poeta, prozatoare
 Mihaela Maracineanu-solista a Operei Romane
 Tudor Stavru-cascador
 Florin Ciorascu-fizician
Cutremurul din 1940
 Cutremurul din 1940 a fost un cutremur cu o
magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, produs
la ora 3.39 din 10 noiembrie 1940, cu epicentrul în
zona Vrancea la o adâncime de circa 133 km. A fost
primul mare cutremur din România contemporană.
 Efectele lui au fost devastatoare în centrul şi sudul
Moldovei, dar şi în Muntenia. Numărul victimelor a
fost estimat la 1000 de morţi şi 4000 de răniţi,
majoritatea în Moldova. Datorită contextului în care
s-a produs, cifra exactă a victimelor nu a fost
cunoscută, informaţiile fiind cenzurate în timpul
războiului.
 Cutremurul s-a simţit şi în Bucureşti, unde au existat
circa 300 de morţi, majoritatea la prăbuşirea blocului
Carlton, structură cu 8 etaje din beton armat, foarte
modernă la acea vreme. Multe alte blocuri din
Bucureşti au fost considerabil deteriorate. După
cutremur Asociaţia Generală a Inginerilor din
România a întreprins un studiu detaliat al efectului
cutremurului asupra clădirilor din beton armat.
Principala concluzie a fost că normele pentru
calculul clădirilor din beton armat, practic copiate
după cele germane, nu prevedeau calculul la
eforturi seismice, Germania nefiind situată într-o
zonă de risc seismic. Au fost elaborate noi norme
care au fost aplicate la toate clădirile construite în
perioada postbelică.
 Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a avut mai multe
replici, inca din primele momente, dintre care 6 au
atins magnitudini de peste 5,0. Cea mai puternica
replica s-a inregistrat in dimineata zilei de 11
noiembrie 1940, la ora 8h34min, avand
magnitudinea 5,5 grade, intensitatea maxima VI,
adancimea focala 150 km, replica ce a fost, se pare,
resimtita usor si la Bucuresti. Seria de replici a
continuat pana la inceputul lunmii decembrie 1940,
dupa care s-a stins treptat. Studiile ulterioare au
ajuns la concluzia ca marele cutremur din noiembrie
1940 a rupt segmentul inferior, cel mai profund, al
blocului litosferic, undeva intre 135-160 km
adancime.