UNDE S E IS M I C E

ALBEANU ANDREEA BUDESCU IZABELA

CLASA A XI-A
UNDELE SEISMICE
ENERGIA ELIBERATĂ BRUSC DE UN CUTREMUR SE RĂSPÂNDEŞTE ÎN TOATE DIRECŢIILE,
FORMAND UNDELE SEISMICE. PE MĂSURA ÎNDEPĂRTĂRII DE LOCUL PERTURBAŢIEI INIŢIALE,
ENERGIA SE REPARTIZEAZĂ PE TOT MAI MULTE PARTICULE − EFECTELE SEISMULUI SUNT TOT
MAI MICI LA DISTANŢE MAI MARI. UNDELE SEISMICE SUNT UN"AMESTEC" DE UNDE
LONGITUDINALE SI TRANSVERSALE.
PRODUCEREA UNDELOR SEISMICE
CAND ARE LOC O FISURA SAU DEPLASARE BRUSCA IN SCOARTA PAMANTULUI, ENERGIA
RADIAZA IN EXTERIOR SUBFORMA UNOR UNDE SEISMICE, LA FEL CUM ENERGIA FORMATA PRIN
MISCAREA UNEI SUPRAFETE DE APA RADIAZA SUBFORMA UNUI VAL. IN FIECARE CUTREMUR,
EXISTA MAI MULTE TIPURI DE UNDE SEISMICE.UNDELE INTERIOARE SE DEPLASEAZA IN PARTEA
INTERIOARA A PAMANTULUI, IAR UNDELE SUPERFICIALE SE DEPLASEAZĂ SUPRAFATA ACESTUIA.
Tipuri de unde seismice:
a).
Unde de adâncime(de volum)
: se deplasează în partea interioară aPământului, şi se pot clasifica în:1
. Unde de tip
longitudinal  sau de dilataţie(numite şi
unde primare
şi notate P)sunt cele mai rapide unde seismice, ele ajung ând primele (prima vibra ţie
simţită în timpulseismelor). Ele se propagă cu o viteză de aproximativ 1.6 până la 8
kilometri/secundă,depinzând de materialul prin care se deplaseaz ă. Particulele materiale
 oscilează pedirecţia propagării undei. Undele P se pot propaga prin roci şi lichide. Ele
comprimă şiîntind în mod succesiv materialul străbătut pe direcţia lor de propagare (într-
un modsimilar celui în care sunetul se propagă prin aer). Amplitudinea acestor unde este
direct proporţională cu magnitudinea (energia cutremurului). Unda P nu este periculoas ă
pentruclădiri, deoarece conţine doar aproximativ 20% din energia cutremurului
.Unde de tip
transversal 
 
sau de forfecare(numite unde secundare şi notate S)sunt mai lente ca undele P şi sunt al doilea tip de
undă/vibraţie resimţită în timpulseismului. Ele deplasează în afară particule de rocă,  împing ându-
le perpendicular pecalea undelor. Astfel rezultă prima perioadă de ondulare asociată cutremurelor. Undele
Sse pot propaga doar prin mediu solid (tip rocă), nu şi prin mediu lichid.Întruc ât direc ţia de propagare
devine aproape verticală în vecinătatea suprafeţei libere a terenului
,undele S produc cele mai importante efecte inertiale asupra construcţiilor. Sunt periculoase,
deoarece transportă aproximativ 80% din energiatotală a cutremurului şi determin ă distrugeri
proporţionale cu magnitudinea cutremuruluişi cu durata de oscila ție
• UNDE SUPERFICIALE
(DE SUPRAFAŢĂ) SE DEPLASEAZĂ LA SUPRAFAŢA PĂMÂNTULUI.UNEORI DENUMITE UNDE LUNGI SAU MAI SIMP
, UNDE L, UNDELE SUPERFICIALE SUNTRESPONSABILE PENTRU CELE MAI MULTE PAGUBE ASOCIATE CUTREMUREL
DEOARECE CAUZEAZĂ CELEMAI INTENSE VIBRAŢII. ACESTEA SE PROPAGĂ DIN UNDELE INTERIOARE CARE AJUNG
LA SUPRAFAŢĂ.UNDELE SUPERFICIALE SUNT ASEMĂNĂTOARE VALURILOR AP ĂRUTE ÎNTR-O SUPRAFA ŢĂ DE AP
ELEMIŞCĂ SUPRAFAŢA PĂMÂNTULUI ÎN SUS ŞI ÎN JOS. ACEST FAPT CAUZEAZ Ă DE OBICEI CELE MAI MARI PAGU
DEOARECE MIŞCAREA UNDEI ZGUDUIE TEMELIILE EDIFICIILOR CREATE DE OM. ELE SECLASIFIC Ă ÎN:1.

• UNDE DE TIP RAYLEIGH(R):

• (DENUMITE ASTFEL DUPA ENGLEZUL JOHN WILLIAM STRUTT,LORD RAYLEIGH, CARE A INTUIT MATEMATIC
EXISTENŢA ACETUI TIP DE UNDE IN 1885) SUNT UNDECARE MI ŞCĂ PĂMÂNTUL ŞI ÎN SUS ŞI ÎN JOS ŞI ÎNAINTE ŞI
ÎNAPOI ÎN SENSUL DE PROPAGARE,ASEMĂNĂTOR MIŞCĂRII VALURILOR. ELE SUNT RESIM ŢITE PUTERNIC ÎN
TIMPUL SEISMULUI.2.

• UNDE DE TIP LOVE(Q)

• (DENUMITE ASTFEL DUPĂ MATEMATICIANUL ENGLEZ A.E.H.LOVE, CARE A CREAT MODELUL LOR MATEMATIC ÎN 19
ELE SUNT CELE MAI RAPIDE UNDE DESUPRAFAŢĂ ŞI MIŞCĂ PĂMÂNTUL ST ÂNGA-DREAPTA FA ŢĂ DE DIREC ŢIA DE
PROPAGARE, PRODUCÂND DOAR O MIŞCARE ORIZONTALĂ, CARE CAUZEAZĂ NUMEROASE PAGUBE FUNDA ŢIE
UNUI EDIFICIU CARE NU ESTEO CONSTRUCŢIE PARASEISMICĂ. ACESTEA SE PROPAG Ă CU APROX. 4
KM/S.DEŞI AU PROVOCAT NUMEROASE DISTRUGERI, UNDELE SEISMICE AU OFERIT PRE ŢIOASE INFORMA ŢII DES
STRUCTURA INTERNĂ A PĂMÂNTULUI.
 SEISMOGRAFUL
SEISMOGRAFUL ESTE UN APARAT CARE MĂSOARĂ ȘI ÎNREGISTREAZĂ MIȘCĂRILE
SOLULUI, ÎN SCOPUL ANALIZEI MIȘCĂRILOR SEISMICE PROVOCATE DE 
CUTREMURE DE PĂMÎNT, EXPLOZII ȘI ALTE SURSE. UNEORI MIȘCĂRILE SEISMICE
SUNT PROVOCATE ARTIFICIAL, PENTRU PROSPECȚIUNI GEOFIZICE.
 In istoricul inovaţiilor ce cuprind studiul cutremurelor, trebuie luate în considerare două aspecte:
dispozitivele care înregistrează activitatea cutremurelor şi sistemele de măsurare care ajută la interpretarea
datelor. Magnitudinea măsoară energia degajată la sursa cutremurului şi este determinată din
logaritmul amplitudinii valurilor înregistrate într-un anumit moment. Intensitatea măsoară puterea trepidaţiilor
produse de cutremur într-un anumit loc. Intensitatea nu are o bază matematică, ea este determinată în funcţie
de efectele produse de cutremur asupra oamenilor şi a mediului înconjurător.
 SEISMICITATEA ROMANIEI
ÎN ROMÂNIA, AU LOC FRECVENT CUTREMURE DE PĂMÂNT. ROMÂNIA ARE UN RISC SEISMIC
MAJOR ÎN PRIVINȚA CUTREMURELOR ÎNTRE 6 - 7 GRADE PE SCARA RICHTER. DINTRE ACESTE
ARII EPICENTRALE, ZONA SEISMICĂ VRANCEA ESTE CEA MAI IMPORTANTĂ, PRIN ENERGIA
CUTREMURELOR PRODUSE, EXTINDEREA ARIEI LOR DE MACROSEISMICITATE ȘI CARACTERUL
PERSISTENT
Unul dintre ȘI CONCENTRAT
cele AL EPICENTRELOR.
mai mari cutremure din România, cel mai mare înregistrat vreodată în
documente este cel care a avut loc tocmai în anul 1802, în ziua de 26 octombrie. A fost un
cutremur de adâncime, cu o magnitudine de 7,9 grade pe scara Richter și cu epicentrul în
zona Vrancea
 SCARILE DE MAGNITUDINE SI INTENSITATE RICHTER SI MERCALLI
SCARA RICHTER A FOST CREATA IN 1935 DE SEISMOLOGUL AMERICAN CHARLES F RICHTER. ACEASTA
MASOARA CAT DE AMPLA ESTE MISCAREA PAMANTULUI SI PERMITE STABILIREA EPICENTRULUI UNUI
SEISM. MASURATORILE SUNT FACUTE CU AJUTORUL SEISMOGRAFELOR. SCARA DE MAGNITUDINE RICHTER
ESTE O SCARA LOGARITMICA, CEEA CE INSEAMNA CA PUTEREA CUTREMURULUI SE MARESTE DE 10 ORI DE
LA UN GRAD LA ALTUL.

SCARA MERCALLI ESTE BAZATA PE OBSERVATIILE PERSONALE, SUBIECTIVE, DIN TIMPUL CUTREMURULUI.
ACEASTA SCARA STABILESTE INTENSITATEA CUTREMURULUI IN FUNCTIE DE EFECTELE ACESTUIA ASUPRA
CLADIRILOR SI A MEDIULUI INCONJURATOR. STABILIREA VALORII SE FACE SUBIECTIV, COMPARAND CU
DESCRIERILE DIN TABEL, NEFIIND MASURATA DE APARATE. ACEASTA SCARA A FOST INVENTATA DE
SEISMOLOGUL ITALIAN GIUSEPPE MERCALLI.
Efectele unui cutremur (adica valoarea pe scara Mercalli)
nu depind insa de valoarea magnitudinii (Richter) ci de
mai multi parametri: adancimea cutremurului (un cutremur
de suprafata este mult mai distrugator decat unul de
adancime), calitatea materialelor de constructii folosite in
regiunea in care are loc seismul, etc.
 Cutremurele și producerea lor
Seism sau Cutremur sunt termenii folosiți pentru mișcările pământului, ce constau în vibrații
generate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste vibrații rezultă
din mișcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanică.
Cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mișcări ale plăcilor tectonice care provoacă daune
majore, seism sau mișcări seismice pentru cele care trec neobservate și mișcări non-seismice pentru cele
provocate de om.
Elementele unui cutremur sunt: durata (fracțiuni de secundă sau secunde), intensitatea (microseisme,
macroseisme), frecvența, adancimea. După adâncimea hipocentrului, cutremurele sunt: superficiale (0 -
70 km), intermediare (50-70 pâna la 300 km), adanci (300 pâna la 700-800 km)
Cutremurele puternice pot distruge construcții, clădiri, chiar localități întregi,
provoacă alunecări de teren, chiar catastrofe naturale. Cutremurele submarine pot
declanșa formarea de valuri uriașe (de până la 30 de metri înălțime și atingând viteze
neașteptate (800 km/h). Astfel, în Oceanul Pacific fenomenele tsunami (provocate de
cutremurele submarine) au produs pagube materiale foarte mari, cu pierderi de vieți
omenești.
 Catastrofe provocate de seisme
•1802, 26 octombrie, Cutremur cu magnitudine 8,2, România,
zona seismică Vrancea. Unul din cele mai puternice cutremure
din România, resimțit pana în Moscova, Moldova, Bulgaria,
Turcia.
•1940, 10 noiembrie, Cutremur de gradul 7,4 în România, circa
1.000 de persoane ranite
•1977, 4 martie, Cutremur de gradul 7,2 în România 

•2004, 27 octombrie, Cutremur de gradul 6 în România

•2009, 25 aprilie, Cutremur de gradul 5,02 cu epicentru la 95,80

km adâncime, în zona Vrancea, România. Nu s-au înregistrat
victime; a fost resimțit în puține localități.
2018, 28 octombrie,Cutremur de gradul 5,8 în România,epicentrul
la 151 km,zona Vrancea.A avut o replică care a avut intensitatea de
3,2
•464 î.Hr., Cutremur Sparta, 20.000 morți
•1268, Cutremur în Cilicia Turcia, 60.000 de morți
•1356, 18 octombrie, Cutremur la Basel, Elveția, până azi cel mai puternic cutremur 
Europa centrală
•1456, 5 decembrie, Cutremur distruge orașul Napoli, 30.000 până la 40.000 morți
•1693, 11 ianuarie, Cutremur în Sicilia(Italia), 60.000 de morți
•1755, 1 noiembrie, Marele cutremur din Lisabona
•1756, 18 februarie, Cutremur pe Valea Rinului, Germania cu Epicentru în Düren, Cutremur cel
mai puternic din Germania de gradul VIII apreciat pe Merc alli. Studii geologice ulterioare 6,2
grade Richter.
•1783, 4 februarie, Cutremur în (Calabria) Italia, 50.000 de morți
•1908, 28 decembrie, (7,5 grade) Cutremurul distruge Messina (Sicilia) și Reggio Calabria (pe
peninsula Italiei) circa 84.000 morți (70.000 in Messina, 15.000 in Reggio Calabria).
•1915, 13 ianuarie, Cutremur în Avezzano Italia
 Tsunami
Tsunamiul sau valul seismic reprezintă o undă energetică de tip mecanic care
se propagă prin apa oceanelor, ca urmare a producerii unor erupții
subacvatice, alunecări de teren submarine sau a unor cutremure submarine
sau de coastă foarte puternice (7-9 grade pe  scara Richter).
Cauze
Prăbușirea unor meteoriți în oceane.
Seisme sau alunecări submarine.
Dislocări abrupte de roci
Dislocări bruște de ghețari în oceane.
Cutremure în mijlocul oceanelor sau a mărilor
Valul tsunami (din limba japoneză: val de port) se propagă diferit față de valul obișnuit. În
larg, la ape adânci, valul mareic prezintă viteze foarte mari: de la 300 la 700 Km/h, și se
propagă în toată masa apei (pe toata adâncimea oceanului/mării), nu doar la suprafa ță ca
valul obișnuit creat de vânturi. Înălțimea lui variază de la câteva zeci de centimetri p ân ă la
câțiva metri. El se înalță spre coastă, căpătând aspectul unui mal teșit, măturând în continuare
fundul oceanului, pentru ca la mal să se manifeste ca un zid de ap ă care n ăv ăle ște pe uscat.
Un tsunami poate provoca pe țărm în câteva minute victime umane numeroase și pagube
majore.