Cutremurul din anul 1977

DEFINITIA CUTREMURULUI:

Cutremurele de pământ (seismele) sunt zguduiri bruşte şi de foarte scurtă

durată ale unor porțiuni din scoarța terestră. Principalele cauze ale producerii
cutremurelor sunt mişcările plăcilor tectonice şi erupțiile vulcanice.
ACTIVITATEA SEISMICA A ROMÂNIEI:
Pe teritoriul României se manifestă, în funcție de adâncime, mai multe
categorii de cutremure:
 superficiale - cu adâncimea până în 5 km;
 crustale (normale) -cu adâncimea de până la 30 km, ajungând până la 60
km în zona Vrancea;
 intermediare - adâncimea poate să ajungă până la 220 km, specifice
numai zonei Vrancea.
Cele mai puternice şi care afectează o arie întinsă sunt cutremurele de tip
intermediar, localizate la curbura munților Carpați, în zona Vrancea, cu plăci
tectonice care au fost într-un proces de coliziune între Platforma Est –
Europeană şi blocul intra – Carpatic, cu 16 milioane de ani mai înainte, în
contact la diferite adâncimi.
Sunt trei tipuri majore de placi tectonice ce determina activitatea seismica
in Romania:
 Placa Panonica
 Placa Moesica
 Placa Est-Europeana
Acestea isi gasesc punctul de intalnire in zona Vrancea. Dintre acestea,
Placa Panonica este pasiva din punct de vedere seismic, iar Placa Moesica si
Placa Est-Europeana au rol activ.
Placa Moesica este strabatuta de falia Intramoesica, falie ce strabate
Marea Neagra si ajunge pana pe teritoriul Turciei. Aceasta placa tectonica joaca
rol de subductie in zona Vrancea, substituindu-se arcului carpatic, prin urmare
Placii Panonice.
Placa Est-Europeana se ciocneste cu celelate doua placi in regiunea
Vrancea, existand un joc de frictiune.
În cazul mişcărilor convergente a două plăci tectonice şi mai ales în
procesele de subducție, se creează tensiuni enorme. Subducția reprezintă
fenomenul de coliziune a două plăci litosferice, una dintre ele alunecând sub
cealaltă. Prin acest fenomen de subducție pot lua naştere lanțurile de munți
cutați, iar când se produce detensionarea au loc cutremurele de pământ.

Principalele caracteristici ale cutremurelor vrâncene sunt:

 au o mare zonă de maximă intensitate;
 se fac simțite la mare distanță;
 prezintă adesea două zone de intensitate maximă, dispuse simetric în
Moldova şi Muntenia, fără ca zona epicentrală să fie cea mai puternic
afectată;
 focarele se găsesc la adâncimi variabile între 20-185 km.
Aceste cutremure vrâncene au afectat dintotdeauna țara noastră, unele
având urmări catastrofale.

CUTREMURUL DIN 1977

Cutremurul din 1977 (Cutremurul din '77) a fost un puternic cutremur care s-
a produs la ora 21:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra
României. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe Scara Richter și a făcut în timp
de circa 56 de secunde 1.570 de victime, din care 1.391 numai în București.
La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de
locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la
București unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit.
Epicentrul sau a fost localizat in Muntii Vrancei, zona ANDREIASU DE JOS
(45,77 grade latitudine Nordica, 26,76 grade longitudine Estica), adancimea
focarului fiind de 93 km. Cutremurul a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara
Richter (7,4 grade pe scara bazata pe moment seismic). Miscarea seismica a
fost resimtita puternic in Romania, mai violent in Oltenia si Muntenia, dar si in
sudul Moldovei. De asemenea, cutremurul a fost resimtit si in tarile vecine
(Serbia, Bulgaria, Ungaria) dar si in alte tari din centrul si sudul Europei, precum
si in Rusia pana la nord de St. Petersburg; in Bulgaria s-au inregistrat pagube
materiale si peste 100 de victime. Intensitatea maxima de IX grade pe scara
Mercalli a fost consemnata in zone din sudul si estul Munteniei, in timp ce in
zona epicentrala intensitatea a fost mai mica (VII, cel mult VII-VIII grade pe
scara Mercalli); seismul a mai atins intensitati de VII-VIII pana la VIII grade pe
scara Mercalli pe o arie destul de larga in special in Muntenia si Oltenia.
În Romania, cele mai grave urmari s-au inregistrat in partea de sud a tarii,
cu deosebire in municipiul Bucuresti, unde 32 de cladiri au fost distruse: mai
multe cladiri vechi construite ,dar si 3 cladiri noi (blocul OD16 din cartierul
Militari, blocul de pe Stefan cel Mare-Lizeanu si Centrul de calcul al Ministerului
Transporturilor).
Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria. în orasul Sviștov, trei
blocuri de locuinte au fost distruse și peste 100 de oameni au fost uciși.
Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă
seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit
aproape în toți Balcanii.
Urmările cutremurului:

 au murit 1570 de oameni, iar alte peste 11000 de persoane au fost

accidentate. Au fost gasiti supravietuitori chiar si dupa 11 zile de la
cutremur. Ultimul salvat, tânarul de 19 ani, Sorin Crainic, a stat sub
darâmaturile fostului bloc Continental nu mai putin de 250 de ore.
 pagubele s-au ridicat la 10 miliarde lei, echivalentul a 2 miliarde de
dolari.
 numeroase obiective industriale au fost afectate sever
 s-au inregistrat incendii provocate de explozii de gaze si alte surse de foc
deschis.
 cutremurul a indus fenomene geomorfologice in sudul, estul si nordul
Munteniei, precum si in sudul Moldovei care au au constat in alunecari
de teren, lichefieri, tasari, tasniri de apa
 in Munții Vrancei, cursul raului Zabala a fost partial blocat, formandu-se
un mic lac de baraj natural.
 distrugerea în proporție de 90 % a orașului Zimnicea

Cutremurul din seara zilei de 4 martie 1977 a fost urmat de mai multe
replici, dintre care cea mai importanta a avut loc la ora locala 2h 00min in
dimineata zilei de 5 martie, avand magnitudinea 4,9 pe scara Richter si
intensitatea maxima de V grade pe scara Mercalli; aceasta replica s-a produs la
adancimea de 104 km.