2.

CARACTERIZAREA GEOMORFOLOGICA, GEOLOGICA, HIDROGEOLOGICA

SI CLIMATICA A AMPLASAMENTULUI

2.1 Din punct de vedere morfologic, perimetrul apartine unitatii Podisul si Subcarpatii
Moldovei, subunitatea Culoarul Siretului (Fig. 2.1.1 si Fig. 2.1.2).

Amplasament
Fig. 2.1.1

Terenul este situat pe malul drept al râului Bistrita, la cca. 1.4 km de lacul amenajat in
dreptul municipiului Bacau (acumularea Bacau II), lac ce face parte din salba de amenajari
hidroenergetice de pe râul Bistrita.
Terenul in amplasament este relativ plan, cota absoluta variind in jurul valorii de 162 –
163 mdM (vezi plan topo sc. 1:25.000, Fig. 2.1.3).
Fiind amplasat lânga o fosta ferma avicola din partea de nord-vest a Cartierului Miorita (Fig.
2.1.3), in forajele executate a fost interceptat de la suprafata terenului un strat de material de
umplutura a carui grosime variaza in domeniul 0.9 – 1.4 m pentru zona gradinitei.
 Amplasament

Fig. 2.1.2

Amplasament

Fig. 2.1.3 Fragment din trapezele topo L-35-54-B-b si B-d, sc. 1:25.000

Din punct de vedere geomorfologic, conform Hartii geomorfologice a României, scara

1:1.000.000 (Fig. 2.1.4 – Atlasul României), amplasamentul se gaseste pe un relief de câmpie (III),
de acumulare cuaternara (B), câmpie aluviala holocena de divagare (de subsidenta), cu aspect de
albie majora (44).

2
 Amplasament

44

Fig. 2.1.4

2.2 Din punct de vedere geologic, conform Hartii geologice 21 Bacau, L-35-XV, sc. 1:200.000
(Fig. 2.2.2), teritoriul teritoriul municipiului Bacau si imprejurimile sale este situat la contactul dintre
doua mari provincii geologice si anume geosinclinalul Carpatilor Orientali si Platforma
Moldoveneasca. Avanfosa Carpatica (Fig. 2.2.1) este depresiunea tectonica din fata Carpatilor
Orientali, a carei umpluturi este constituita din depozite neogene acumulate dupa Tectogeneza
Moldava (intrasarmatiana).

Amplasament

Fig. 2.2.1 Fragment din Harta Tectono – Structurala a României (M. Sandulescu)

3
 Amplasament

Fig. 2.2.2 Fragment din Harta Geologica 21 Bacau, L-35-XV; Sc. 1:200.000

Amplasament

Fig. 2.2.3 Fragment din Harta cu principalele falii crustale si falii potential active ale României (Univ. Buc.)

Granita vestica a Avanfosei externe este considerata Falia Pericarpatica ce a putut fi trasata
la nord de valea Trotusului, iar la sud de aceasta vale, Falia Casin – Bisoca constituie limita
tectonica. Acolo unde nu este prezenta o limita tectonica, granita Avanfosei este data de contactul
sedimentelor ei cu relieful de eroziune instalat pe cutele Moldavidelor.

4
 Suita sedimentara cuaternara (Fig. 2.2.2) este reprezentata de depozitele Holocenului
superior (qh2) constituite din pietrisuri si bolovanisuri cu nisipuri si argile nisipoase, specifice luncilor
(cu grosimi reduse) ce stau peste depozitele Pleistocenului superior (qp3) constituite din depozitele
loessoide si aluviunile grosiere ale terasei. Local se face remarcata prezenta depozitelor
Pleistocenului mediu (qp2) constituite tot din depozite loessoide si aluviuni grosiere ale terasei.
Depozitele cuaternare sunt asezate peste depozitele Sarmatiene (sm) cu grosimi de sute de
metri, reprezentate in special de Bessarabian, bs si Kersonian, ks, constituite din argile cenusii,
marne argiloase, marne nisipoase, nisipuri si gresii calcaroase.

In amplasament, forajele de studii, executate pâna la adâncimea de 10 m pentru gradinita,

au interceptat urmatoarea suita litologica: la suprafata terenului un strat de umplutura si/sau
coperta coeziva argiloasa – prafoasa – nisipoasa, cafenie, cu grosimi in domeniul 0.9 – 2.9 m;
urmeaza depozitele grosiere constituite din bolovanis, pietris si nisip (local nisip foarte slab prafos –
argilos) cu grosimi de 4.9 – 6.6 m; pâna la 10 m (adâncimea forajelor din zona gradinitei) se dezvolta
argilele si argilele nisipoase, cenusii, marnoase, stratificate.

2.3 Din punct de vedere hidrogeologic, conform Hartii hidrogeologice a României,

sc. 1 :1.000.000 (Fig. 2.3 – Atlasul României), amplasamentul se incadreaza intr-o regiune cu ape
subterane in roci poroase permeabile, cu strate acvifere locale in roci cu granulatie grosiera
(qh: Pietrisuri din alcatuirea sesurilor aluvionare). Sub aceste pietrisuri care in zona amplasamentului
prezinta grosimi de 5 – 7 m, se dezvolta in general roci impermeabile, neexcluzând prezenta stratelor
acvifere in adâncime (sm: Marne, argile nisipoase, nisipuri, gresii).

Amplasament

Fig. 2.3

Forajele executate in amplasament pâna la 10 m adâncime au interceptat apa subterana in

stratul de pietrisuri cu bolovanis si nisip la adâncimi cuprinse intre 2.3 m si 2.9 m.

5
 Masuratorile efectuate in forajele echipate ca piezometre, la data de 29.08.2019, au
inregistrat adâncimi ale nivelului apei in domeniul 2.55 – 2.82 m.
Acviferul freatic este un acvifer cu nivel liber, tributar regimului de precipitatii si efectului de
evapo-transpiratie din zona.

2.4 Conform zonarii topoclimatice - Harta topoclimatica a României, sc. 1:1.500.000, (Fig. 2.4 –
Atlasul României), amplasamentul se incadreaza intr-un sector cu clima continentala cu nuante de
excesivitate ce apartine etajului climatic de deal – subetajul dealurilor si podisurilor joase (200 ...
500 m), topoclimat complex de deal si podis si topoclimat elementar de lac.
Topoclimatul complex specific zonei (31 – Culoarul Siretului) se caracterizeaza prin
urmatoarele elemente specifice: temperatura medie anuala 8 ... 10 C, temperatura medie in
ianuarie (februarie) -3 ... -4 C, iulie (august) 20 ... 22 C, amplitudine medie anuala 24 ... 25 C, zile
cu inghet 110 ... 140, zile tropicale 10 ... 30, perioada fara inghet < 180 > zile, precipitatii medii
anuale 500 ... 600 mm, zile cu strat de zapada 50 ... 75, umiditatea relativa in iulie < 64 ... > 72 %,
zile senine 40 ... 60, directia dominanta a aerului la sol (vânturi calde si uscate) dinspre NE spre SV.

Amplasament

Fig. 2.4