Sunteți pe pagina 1din 8

MEMORIU TEHNIC

LOT 3
CAP. I - DATE GENERALE

1.1. Denumirea obiectivului de investiţie: "Lucrări de consolidare a terasamentului aflat Ia


intersecţia DS 1509 cu DS 1244, in sat Totoesti, comuna Erbiceni, afectat in urma fenomenelor
hidro-meteorologice periculoase produse in data de 23.01.2015"
1.2. Amplasamentul: COMUNA ERBICENI JUD. IASI
1.3. Titularul investiţiei: COMUNA ERBICENI JUD. IASI
1.4. Beneficiarul investiţiei: COMUNA ERBICENI JUD. IASI
1.5. Elaboratorul proiectului: S.C. INTO ENERGY S.R.L. - IASI
CAP. II - DESCRIEREA GENERALA A LUCRĂRILOR 2.1 Descrierea lucrărilor a. Amplasamentul
Satul Totoeşti se încadrează în rândul celor de tip răsfirat, având case rare, grădini amenajate de-a
lungul văii, a drumurilor, dar şi pe un platou aşezat în apropiarea şoselei ce face legătura între sat,
localitatea Podu Iloaiei, comuna şi DN 28.
Teritoriul comunei, din punct de vedere geografic este situat central faţă de perimetrul judeţului Iaşi
aflându-se la o distanţă de 30 km nord-vest faţă de MunicipiuJJ^ayaJ? km de drumul naţional Iaşi-
Târgu Frumos.
Comuna Erbiceni se învecinează cu teritoriul următoarelor co
• La nord-est - comunele Gropniţa, Movileni şi Româneşti;
• La nord - comuna Focuri;
• La vest - comuna Belceşti;
• La sud-vest - comuna Bălţaţi;
• La sud-est - oraşul Podu Iloaiei. Comuna este străbătută de şoseaua judeţeană DJ281, care o leagă
spre~sud de
Iloaiei (unde se termină în DN28) şi se intersectează cu DN28B. Prin comună trece şi ferată Podu
Iloaiei-Hârlău, care este deservită de halta de călători Erbiceni şi de Spinoasa.

Podu calea halta

Numele localităţilor aflate in administraţie: Erbiceni, Bârleşti, Totoeşti, Spinoasa, Sprânceana.


Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Erbiceni se ridică la 5.457 de locuitori,
în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.611 locuitori.
Majoritatea locuitorilor sunt români (92,63%). Pentru 7,31% din populaţie, apartenenţa etnică nu
este cunoscută.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (85,6%), dar există şi
minorităţi de romano-catolici (5,85%) şi penticostali (1,08%). Pentru 7,31% din populaţie, nu este
cunoscută apartenenţa confesională.
b. Topografia
Comuna Erbiceni se află în centrul judeţului, pe malurile Bahluiului, la nord de oraşul Podu Iloaiei.
Este străbătută de şoseaua judeţeană DJ281, care o leagă spre sud de Podu Iloaiei (unde se termină
în DN28) şi spre nord-vest Belceşti, Cotnari, Cepleniţa, Scobinţi (unde se intersectează cu DN28B) şi
Sireţel. Prin comună trece şi calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de
călători Erbiceni şi de halta Spinoasa.
c. Clima şi fenomenele naturale specifice zonei
Teritoriul judeţului Iasi aparţine zonei de climat temperat - continental pronunţat, aflat sub influenta
anticiclonilor atlantic si euro-asiatic.
Radiaţia solara globala, cu valori medii de 116 kcal/cm2 are o distribuţie neuniforma în cursul anului.
40% din total revine perioadei de vara (iulie=17 kcal/cm2), în timp ce iarna se ealizeaza doar 10%
(ianuarie = 2.2 kcal/cm2).
Temperatura medie anuala a aerului este cuprinsa între 8°C si 9°C în vest si sud si între 9°C si 10°C
în nord si nord-est, scăzând odată cu creşterea altitudinii. Cele mai mari valori medii lunare se
înregistrează în iulie (18°C- 20°C în zonele înalte si 20°C -21,5°C în zonele joase), iar cele mai mici
valori se înregistrează în ianuarie (- 3°C - 4°C si chiar sub - 4°C pe vai).
Durata de strălucire a soarelui atinge 2000 ore anual, repartizate între 200 si 290 de zile; la Cotnari
se înregistrează 2076 ore de strălucire în timp ce la Iasi, doar 1953 ore de strălucire a soarelui.
Caracterul continental e pus în evidenta de valorile extreme ale temperaturilor: 40°C la Iasi (în iulie,
1909) si -32,3°C la Podu Iloaiei (în ianuarie, 1963), rezultând o amplitudine de 72,3°C. Temperaturile
de peste 5°C încep de la 23 martie si durează pâna spre 11 noiembrie, iar cele ce depăşesc 10°C se
înregistrează între 11 aprilie si 20 octombrie (180 -185 zile), aceasta fiind si perioada de dezvoltare
optima a culturilor agricole. O caracteristica termica specifica intervalului noiembrie - martie este
îngheţul, care se produce, în medie, toamna în octombrie si primăvara în aprilie, numărul mediu al
zilelor cu îngheţ fiind de 110. Cel mai timpuriu îngheţ s-a înregistrat la 10 septembrie, iar cel mai
târziu la 21 mai. în mod obişnuit, primul îngheţ se produce în jurul datei de 14 octombrie, la Iasi, iar
ultimul la 20 aprilie. în dealurile cu înălţimi mai mari de 350 m se înregistrează peste 120 zile cu
îngheţ si peste 40 zile de iarna, iar în dealurile si culoarele de vale, cu altitudini mai mici de 350 m,
numărul mediu al zilelor cu îngheţ este 110.
d. Geologia, seismicitatea
Din punct de vedere geologic, regiunea in care este înglobat si arealul cercetat in prezenta
documentaţie aparţine unităţii structurale a Platformei Moldoveneşti,
Platforma Moldoveneasca - prelungire vestica a marei Platforme a Europei Orientale-este o unitate
rigida de vorland, cu cea mai mare vechime intre platformele prealpine din tara noastră (ea fiind
consolidata in Proterozoicul mediu). Platforma cuprinde doua componente principale, soclul si
cuvertura, formate in etape distincte.
In regiunea laşului, soclul platformei a fost interceptat la adâncimi cuprinse intre 1121 m (Iasi) si
1370 m (Popeşti) si este alcătuit din paragnaise plagioclazice in care sunt injectate gnaise leucocrate.
Datele de vârsta absoluta au arătat valori cuprinse intre 1005-1593 milioane ani, ce corespund
Proterozoicului mediu.
Cuvertura cuprinde depozite sedimentare necutate, dispuse transgresiv si discordant pe soclu.
Depozitele aparţin Vendianului superior, Paleozoicului, Cretacicului, Paleocenului, Eocenului,
Badenianului superior, Sarmatianului si Meotianului, la care se adaugă si depozite cuaternare. Din
datele stratigrafice, pentru regiunea central-estica a Platformei Moldoveneşti se considera ca
depozitele cuverturii s-au acumulat in trei cicluri de sedimentare. Fiecare ciclu de sedimentare a fost
rezultatul unei transgresiuni marine, intre care au existat perioade de exondare. In perioadele de
exondare, relieful a evoluat subaerian pana la stadiul de peneplena, ceea ce face ca in stiva de
sedimente a cuverturii sa apară lacune stratigrafice.
Regiunea in care este inglobat si amplasamentul cercetat se dezvoltă alternaţe de argile maronii
gălbui, argile prăfoase/prafuri argiloase gălbui, cu nisipuri fine/ nisipuri prăfoase, purtătoare de apa,
ce aparţin formaţiunii acoperitoare de vârstă cuaternară.
Depozitele cuaternare sunt rezultatul activităţii de eroziune, transport si depunere de-a lungul
timpului a râului Bahlui si sunt reprezentate prin: soluri vegetale si umpluturi de pamant, acumulări
argilo-prafoase loessoide urmate de argile stratificate cu intercalaţii prăfoase spre nisipoase.
Tectonic, zona studiata se inscrie structural in cadrul major al evoluţiei tectonice a Platformei
Moldoveneşti - unitate rigida, care formează vorlandul Carpatilor Orientali.
Versantul este caracterizat prin pante domoale în partea superioară şi abrupt spre DJ 208., orientat
nord - nord vest.
Se menţionează existenţa izvoarelor de pantă ce influenţează pachetul litologic deluvial de natură
argilo-prăfoasă. Prin creşterea greutăţilor volumetrice cauzate de apele meteorice (ploi, zăpadă) şi
micşorarea coeziunii, terenurile sunt predispuse la alunecări.
Suprafaţa de alunecare este situată în intervalul 1.0... 5.0 m care conform normativului GT 006/97 se
poate încadra ca fiind alunecare de adâncime mică.
Conform STAS 6054-1977, adâncimea de îngheţ a zonei este 90 cm.
Conform NP 112-2014, adâncimea de îngheţ este cuprinsă în intervalul 80-90 cm.

e. Prezentarea proiectului pe specialităţi


Nu este cazul.
f. Devierile si protejările de utilităţi afectate
Nu este cazul.
g. Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si altele asemenea pentru lucrări definitive
si provizorii
Pentru realizarea obiectivului sunt necesare următoarele utilităţi: apă potabilă şi tehnologică;
energie electrică; Soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi.
Asigurarea cu apă potabilă necesară şantierului se va realiza din sursele de apă existente în zonă.
Pentru apa tehnologică se vor folosi fântânile din zonă sau apele de suprafaţă cu debit permanent. In
comuna nu există sistem centralizat de alimentare cu apă. Locuitorii se alimentează cu apă din fântâni
al căror debit este influenţat de precipitaţiile atmosferice. Energia electrică poate fi asigurată atât din
liniile de joasă tensiune (pentru puteri mici) cât şi din LEA 20 KV, prin intermediul unor posturi de
transformare de 40 KVA.
h. Caile de acces permanente, caile de comunicaţii si altele asemenea
Accesul se va face pe drumurile existente, nefiind necesare execuţia unor accese provizorii.
i. Trasarea lucrărilor
Trasarea lucrărilor se va face conform planului de situaţie, profilului în lung şi a profilelor
transversale în conformitate cu prevederile STAS 9824/4-83.
Trasarea va fi materializată prin picheţi în afara zonei de acces a utilajelor şi mijloacelor
auto.
j. Antemasuratoare
Intersecţie DS 1509 - DS 1244
Drumul afectat de alunecarea de teren este conform OG 43/1997, privind regimul juridic al
drumurilor cu modificările şi completările ulterioare prin OG 7/2010, drum public, deschis circulaţiei
publice şi de interes local.
Pentru aducerea sectorului de drum la parametrii care sa asigure circulaţia publica şi de interes local
s-au proiectat următoarele:
• Latime parte carosabila 5,50 m;
• Acostamente piatra sparta 2x 1,00m;
• Panta transversala banda de circulaţie 3,00% ;
• Şanţuri pereate stanga +dreapta;
• Camera de cadere;
• Zid de sprijin din gabioane;
• Drenuri orizontale;
• Rizberma din piatra sparta
• Podeţe transversale D=800 m.
2.2. Memorii tehnice pe specialităţi Date de proiectare
Lucrările prevăzute în proiect au fost stabilite pe baza următoarelor date de proiectare:
- Studiu topografic
- Date culese cu ocazia deplasării in teren.

Situaţia existentă
Lucrările care fac obiectul acestei documentaţii se regăsesc in priorităţile propuse prin Planul de
Urbanism General aprobat potrivit legii.
In urma investigaţiilor de pe teren s-a constatat că datorită creşterii temperaturii, care a provocat
topirea rapidă a zăpezii, debitele şanţurilor şi rigolelor au crescut, provocând cedarea
terasamentului, distrugerea parţială a unui podeţ, alunecări de maluri, facand impracticabil sectorul
de drum aflata la interesctia dintre DS 1509 cu DS 1244.
Pe distanţa de cea 150 m se întâlnesc 5 drumuri. Apele de pe DS 54, DS 142, DS1509, DS1244 si DS
(fara nume) se adună în punctul cel mai de jos, unde există un podeţ tubular cu diametrul de 800 mm.
La nici unul din aceste drumuri nu există rigole sau şanţuri bine conturate, astfel apele curg haotic pe
platforma drumurilor. Lipsesc podeţele transversale de la drumuri pentru a asigura continuitatea
dispozitivelor de scurgere.
Podeţul tubular este înfundat, prin el curgând doar cea 10...15% din volumul apelor colectate. Atunci
când a fost poziţionat podeţul, nu s-a executat şi un şanţ betonat în aval. Astfel apele au erodat valea
mică existentă, în fiecare an după ploi mai intense şi după topirea zăpezilor. Echilibrul taluzurilor a
fost destabilizat, ceea ce a dus la alunecări mai mici dar continui.Talvegul văii a coborât permanent,
datorită solului alcătuit din argilă prăfoasă.
Torenţii au antrenat şi transportat materialul rezultat din eroziune şi alunecări. Treptat s-a ajuns ca
diferenţa de cote dintre platforma drumului şi talveg să fie de peste 9.00 m.
Deşi malurile văii au plantaţii de salcâm, rădăcinile nu au reuşit să menţină echilibrul. Deoarece
greutatea pământului umed, a crescut foarte mult, piciorul taluzurilor fiind erodat, sau produs
alunecări cu tot cu plantaţii. Suprafaţa acestor fiind de 30.. .40 mp.
Un element al podeţului, împreună cu o parte a platformei drumului au alunecat, ajungând la cota -
7.00, faţă de platformă.
Situaţia propusa
Prin implementarea proiectului se vor prevedea următoarele :
1. Realizarea structurii rutiere pe DS 1509 pe o lungime de 150 m din piatra sparta si balast. Se va
reprofila platforma drumului prin scarificare si aport de 10 cm balast, astfel ca sa existe devere de
3%.
2. Se va realiza sistematizarea scurgerii apelor pentru toate cele 5 drumuri DS 54, DS 142, DS1509,
DS1244 si DS (fara nume) pentru a fi colectate si evacuate dirijat.
3. Se vor prevedea rigole si şanţuri betonate pe stânga si pe dreapta DS 1509, 110 m pe partea stânga
si 120 m pe partea dreapta .
4. Se vor prevedea podeţe transversale la drumurile laterale şi de accese la proprietăţi cu diametrul
de 800 mm.
5. Se va inlocui podeţul existent ce este deteriorat cu un podeţ cu diam. de 1000
mm.
6. La capătul podeţului cu diametrul de 800 mm se va executa o camera de cădere dintr-un tub cu
diametrul de 1200 mm prevăzuta la partea de jos cu o camera de liniştire. Fundarea camerei de
cădere se va face pe o fundaţie de beton, pozată pe balast şi pe pământul neafectat de erodare. Camera
de cădere va fi prevăzuta la partea superioara cu grătar metalic si va fi bordata pe 3 direcţii de un mic
zid din beton ce va impiedica trecerea apei dincolo de aceasta. Rigolele vor fi directionate toate către
camera de cădere. Astfel toata apa din precipitaţii va ajunge in mod controlat in camera de cădere.
7. Din camera de liniştire apa va fi evacuata către firul vaii printr-o conducta de evacuare a apei cu
lungimea de 17.5 m si diametrul de 1000 mm. Conducta va avea o declivitate de 1.00%.
8. Deoarece există izvoare necontrolate, în jurul conductei de evacuare se vor executa drenuri pe
ambele părţi pe o lungime de 17,5m. Drenurile se vor descărca în firul de vale.
9. La distanta de 16 m fata de camera de cădere se va realiza consolidarea din cutii de gabioane. Zidul
va avea rol drenant si va fi fundat pe o fundaţie din beton cu dimensiunile conform planşelor. Zidul
va avea o inaltime de 3 m si o lungime de 11 m.
10. între platforma drumului şi zidul de sprijin se va executa umplerea golului rămas cu pământ
compactat, astfel ca să se realizeze un taluz de maxim 2:3 între muchia superioară a platformei şi
partea superioară a zidului din gabioane.
11. In aval de zidul de gabioane albia cursului va fi pereata pe o lungime de 10 m. Pereerea se va face
cu beton in grosime de 20 cm si se vor prevedea trepte de reducere a vitezei apei care să împiedice
erodarea firului văii.
12. La capătul pereului se va executa un pinten cu inaltimea de 1,00 m si latime de 40 cm . In
continuarea zonei pereeate se va executa o rizberma din piatra spart ape o lungime de 5 m cu grosime
variabila.
Controlul calităţii lucrărilor
Verificarea calităţii lucrărilor se va realiza conform programului de control intocmit de proiectant
si a prevederilor din caietul de sarcini.

Masuri de siguranţa circulaţiei


Pe perioada execuţiei ,lucrarile vor fi semnalizate corespunzător.

Protecţia muncii
Pentru prevenirea accidentelor de munca vor fi respectate pervederile din legile si normele in
vigoare si anume.
- Legea securităţii si sanatatii in munca 319/2006
- Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a
legii securităţii si sanatatii in munca nr. 319/2006
- Hotărârea Guvernului nr. 300 privint cerinţele minime de securitate si sănătate pentru
şantierele temporale sau mobile, actualizata prin Hotărârea nr. 601/13iunie 2007
- Hotărârea Guvernului nr. 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru
utilizarea in munca, de către lucratori a echipamentelor de munca
- Instruirea personalului executant se va face zilnic la inceputul lucrului, şeful punctului de lucru
va reamintii lucratorilor principalele pericole la care sunt expuşi in cazul nerespectarii normelor
de protecţia muncii
- Lucratorii vor purta echipament de protecţie si casti de protecţie.

Protecţia mediului
Proiectul respectă legistaţia de protecţia mediului, cu precădere Legea 265/2006 pentru
aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţiei mediului, ale
cărei principii şi elemente strategice conduc la o dezvoltare durabilă.
Documentaţia pentru obţinerea acordului de mediu este elaborată conform Ordinul nr. 860/2002
- Ordin al M.A.P.M. pentru aprobarea "Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de
emitere a acordului de mediu" cu modificările ulterioare.
în perioada de execuţie a lucrărilor, constructorul este obligat să ia toate măsurile
pentru:

- respectarea acordului de mediu emis de Agenţia regională pentru Protecţia Mediului;


- reducerea noxelor eliminate la funcţionarea mijloacelor de transport şi a utilajelor ce urmează
a fi folosite, prin efectuarea la începerea lucrărilor şi nu numai, a reviziei tehnice;
- menţinerea calităţii aerului în zonele protejate, conform Ordinul 592/2002 pentru aprobarea
"Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor
de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie
(PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul
înconjurător,, completat cu Ordinul nr. 27/2007 pentru modificarea şi completarea unor ordine
care transpun acquis-ul comunitar de mediu şi STAS 12574-87 - „Aer în zonele protejate. Condiţii
de calitate";
- eliminarea pericolului contaminării cu produse petroliere a solului şi implicit a apei subterane,
prin efectuarea schimburilor de ulei de la utilaje în staţii speciale;
- protecţia apei de suprafaţă şi subterane prin respectarea celor prevăzute în Legea nr. 107/1996,
modificată şi completată prin Legea 310/2004 - "Legea apelor" şi Legea 112/2006.
- eşalonarea cât mai eficientă a lucrărilor de execuţie astfel încât nivelul de zgomot exterior să se
menţină în limitele prevăzute de STAS 10009-88 - reducerea impactului probabil asupra
populaţiei locale prin eliminarea pe cât posibil a timpilor morţi de funcţionare a motoarelor;
- gestionarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate conform H.G nr. 856/2002;
- deţinerea Fişele Tehnice de Securitate pentru substanţele periculoase utilizate;
- asigurarea unui sistem de gestionare a materialelor necesare execuţiei lucrărilor în condiţii
corespunzătoare (gospodărirea materialelor de construcţie se va face numai în limitele terenului
deţinut de proprietar, fără a deranja vecinătăţile);
- reutilizarea materialelor decapate, în măsura posibilităţilor, în lucrări de drumuri, în
conformitate cu încercările de laborator;
- evacuarea din vecinătatea amplasamentului lucrării a tuturor materialelor rămase în urma
execuţie;
- respectarea condiţiilor de refacere a cadrului natural în zonele de lucru, prevăzute în acordul de
mediu.
Impactul asupra factorilor de mediului se estimează a fi favorabil/pozitiv în perioada de
exploatare, ca urmare a lucrărilor proiectate şi realizate în conformitate cu legislaţia de protecţia
mediului în vigoare.
Diverse
Categoria de importanţă a lucrărilor: categoria de importanţă normală "C", în conformitate cu
Hotărârea Guvernului României Nr. 766 din 21 noiembrie 1997, Anexa Nr. 3: "Regulamentul
privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor".

Lucrări de consolidare a terasamentului aflat la intersecţia DS 1509 cu DS 1244,in sat Totoesti,


comuna Erbiceni, afectat in urma fenomenelor hidro-meteorologice periculoase produse in data
de 23.01.2015"
Pr. nr.: DRU-13-2015
Relaţiile dintre contractant (ofertant), consultant şi persoane juridică achizitoare (investitor)
sunt reglementate prin Ord. MF - MLPTL nr. 1013/873/2001 şi 1014/874/2001.
Exigenţele de verificare de către verificatorul M.L.P.A.T., stabilite prin "Regulamentul de atestare
tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii" din H.G. Nr. 925/94 sunt: A4, B2,
D.