TEMA PROIECTULUI
AMENAJAREA UNEI GRADINI INDIVIDUALE
SUPRAFATA
2000m2
LOCALITATEA
BELCESTI
JUDETUL IASI
CUPRINS
[Link] SCRISE
1. CONDITII NATURALE
1.1 ASEZAREA TERENULUI
1.2 CONDITII GEOLOGICE
1.3 CONDITII GEOMORFOLOGICE
1.4 CONDITII PEDOLOGICE
1.5 CONDITII HIDROLOGICE
1.6 CONDITII CLIMATICE
1.7 VEGETATIA
2. CONDITII SOCIAL ECONOMICE
2.1 AMPLASAREA IN INTRAVILAN
2.2 JUSTIFICAREA AMENAJARII
2.3 MARIMEA LOCALITATII
2.4 POSIBILITATI MATERIALE DE EXECUTIE
3. MEMORIU JUSTIFICATIV
3.1 JUSTIFICAREA PRINCIPIILOR DE PROIECTARE SI A SOLUTIILOR
PROPUSE
3.2 JUSTIFICAREA VEGETATIEI PROPUSE
4. CALCULUL TEHNICO-ECONOMIC
4.1 LISTA MATERIALELOR NECESARE
4.2 DEVIZ DE INFIINTARE SI INTRETINERE
B. PIESE DESENATE
[Link] DE AMENAJARE
1. Conditii naturale
1.1 Amplasarea terenului
Judetul Iasi, este situate in zona central estica a Moldovei. Se invecineaza cu
judetele: Botosani, Suceava,Neamt, Vaslui.
Amplasat la granite tarii cu Republica Moldova, judetul are o suprafata de5442 m2 ,
ceea ce reprezinta 2,3% din suprafata tarii.
Geografic se situeaza intre limitele de latitudine de 47o50 N si 47o30 lat N si
longitudine E de 27o50 si27o65
Comuna este situat n zona central-nordic a judeului, n sud-vestul Cmpiei
Jijiei, pe malurile raului Bahlui, care formeaz pe teritoriul comunei lacul de
acumulare Tansa . Este strbtut de oseaua judeean DJ281, care o leag spre
sud-est de Erbiceni i Podu Iloaiei (unde se termin n DN28) i spre nord-vest
de Cotnari, Ceplenita, Scobinti (unde se intersecteaz cu DN28B) i Siretel. Din
acest drum, la Belceti se ramific oseaua judeean DJ281B, care duce spre nord
la Coarnele Caprei si Plugari.
1.2 Conditii geologice
Judetul Iasi este situat, intr-o regiune cu structura de platforma. Straturile de
roci care alcatuiesc relieful nu sunt cutate ci apar sub forma unor panze inclinate
catre S-E.
Pentru dezvoltarea vegetatiei, important, este faptul ca rocile care alcatuiesc
regiunea sunt impermeabile si permit acumularea unor panze de apa freatica sub
depozite de cuvertura.
Relieful comunei este dezvoltat pe roci sedimentare, respectiv argile i marne
sarmatice cu alternane subiri de nisipuri fine.
Relieful actual al comunei deriv dintr-o veche cmpie marin ce s-a nalat uor
fiind urmat de retragerea mrii sarmatice, vechiul relief fiind nlocuit cu un relief
de dealuri i coline mai joase separate de vi largi.
1.3 Conditii geomorfologice
Lunca Bahluiului reprezint treapta joas a reliefului comunei .
Altitudinea maxim este de 205 m n Movila Bocancea la hotarul cu comuna
Cotnari. Alte valori altitudinale:191 m Dealul Morii, 190 m dealul Movila
Ulmi,188 m Dealul Buhna, 182 m Dealul Hodora, 178 m Dealul Movila Dornei,
150 m Dealul Bahluiului (Dealul Ruilor sau "Dealul Plngerii"), pe acest din urm
deal s-a ridicat o cruce din marmur n memoria belcetenilor czui pe cmpurile
de lupt.
1.4 Conditii pedologice
In zona judetului Iasi conditiile diferite de relief, roca, ape subterane, invelis
vegetal si mai ales varsta diferita a diverselor trepte de relief au dus la formarea
catorva tipuri si complexe de sol.
Cele mai importante sunt:
a) Cernoziomuri levigate
b) Cernoziomuri degradate
c) Cernoziomul obisnuit
d) Cernoziomul in formare
e) cernoziomul in panta
a) Cernoziomuri levigate: se gasesc in diferite stadia de degradare. Sunt
raspandite pe terasele superioare ale Bahluiului. Cele mai evaluate se gasesc
in cele mai inalte trepte, in terasele superioare; iar ele mai putin evaluate, se
gasesc in treptele cele mai joase ale teraselor inferioare.
b) Cernoziomuri degradate: sunt cele mai fertile dintre solurile din zona
Iasului, permitand dezvoltarea in conditii foarte bune a covorului vegetal.
c) Cernoziomul obisnuit: este raspandit pe terasa inferioara inalta. Continutul
in humus este mai mic, iar pH-ul este neutru la suprafata si slab alcalin in
adancime cee ace face ca fertilitatea sa fie destul de ridicata.
d) Cernoziomul in formare: este raspandit pe terasele mai joase. Aceste
cernoziomuri au o morfologie slab deformata de orizontul a, sarace in
humus. Are o grosime de 0-46 cm, de culoare brun cenusie, foarte inchisa in
stare umeda, cu textura luto-argiloasa, structura grauntoasa. Orizontul Bv
este cuprins intre 60-90 cm, culoare brun-galbuie, structura argilo-lutoasa.
Orizontul C este cuprins intre 90-170 cm, culoare brun-galbuie, prezinta
acumulari de CaCO3 , Orizontul de este marna basificata.
e) Cernoziomul in panta sau de formare: complex de soluri care se inlocuiesc
pe versanti sculpturali.
1.5 Conditii hidrologice
Sub raportul resurselor hidrologice, teritoriul jud. Iasi se caracterizeaza
printr-o zona centrala deficitara, incadrata spre vest si est de sectoarele
strabatute de raurile Moldova, Siret si Prut. Din cantitatea totala a
precipitatiilor atmosferice cazute intr-un an mediu, doar 14-17 %
alimenteaza raurile si lacurile, cea mai mare parte consumandu-se prin
infiltratie si evaporare.
Alimentarea principal a rauriloreste cea din ploi si zapezi, care participa la
formarea scurgerii cu 85 % in sudul campiei Moldovei si cu 90-96
% in zona inalta din nordul si sudul judetului.
Hidrografic teritoriul comunei este cuprins n sectorul mijlociu al
rului Bahlui,pe teritoriul comunei Bahluiul are o lungime de 15,3 km.
Afluenii pe care Bahluiul i primete n sectorul Belceti sunt Gurguiata,
Izmana (Prul lui Tomi; ale crui ape colecteaz apele uzate de la
canalizarea blocurilor, dispensar i S.M.A.), Coada Rpei (La Dracea sau
Rpa Brladenilor), Putina (paraul Liteni), Bosia, Valea Morii. n sud sunt
praie care se vars n Bahluie: Filiai, Bejeneasa, Valea Turcului.
Iazurile de pe Gurguiata pe teritoriul comunei sunt: Savia I, Savia II
(Bodaia), Cicadaia, Plopi, Huc. n aceste iazuri se vars praiele: Geana,
Dajdia, Bruma, Buhna (Prul lui Ciubot).
n scopul protejrii comunei de inundaii s-a construit pe Bahlui ntre anii
1971-1976 lacul de acumulare Tansa-Belceti cu o suprafa de 360 ha,
adncime 67 m.
1.6 Conditii climatice
Influenta factorilor climatici majori si factorilor de microclimat dau climei
judetului Iasi un character temperat continental accentuat.
Conditiile climatice sunt determinate de pozitia geografica caracteristica prin
formarea depresionara in care se afla, de circulatia generala a aventului din aceasta
zona se creaza un microclimate specific.
Clima caracteristic comunei Belceti se ncadreaz n tipul de clim temperat-
continental de nuan excesiv, specific Podiului Moldovei.
1.6.1 Regimul termic
Media anuala a temperaturii aerului este de 11,8oC(2009). Mediile lunii
variaza pe cea mai mare parte a teritoriului jud. Iasi intre 21,2oC si 25,4oC. In
ansamblu, temperature medie de 21,0oC caracterizeaza extremitatea estica a
judetului, in lungul vaii Prutului precum si culoarele vailor Jijia si Bahlui in partea
lor inferioara. In timpul verii predomina timpul secetos, cu temperature deosebit de
ridicate , maxima fiind inregistratain luna iunie 2009 de 40,1oC .
1.6.2 Lumina
Radiatia solara globala este neuniforma in cursul anului si are valori medii de
116 Kcal/cm2 , din aceasta 40%revin perioadei de vara, in timp ce iarna se
realizeaza doar 10%.
1.7 Vegetatia
Diversitatea conditiilor pedo-climatice si hidrologice ale judetului Iasi, au
determinat instalarea unei vegetatii loarte variata , cu elemente floricole bogate si
de origine diferita, ca urmare a interferentei pe acest teritoriu a provinciei central-
europea est-carpetice cu provincial ponto-carpatica. In comuna Belcesti ,o pondere
nsemnat avea pdurea i desiurile de arbuti. Numele vechilor sate Plopi(azi
disprut) i Ulmi sugereaz c n trecut existau aici pduri de plopi i ulmi.
Pentru combaterea eroziunii i a alunecrilor de teren s-au efectuat plantaii
forestiere n 1958 pe locul unde este azi pdurea Valea Morii vegetaia
spontan a fost defriat i s-au efectuat plantaii cu
salcmi,plopi,frasini,nuci,cirei,meri , pini si molizi.
2. Conditii social-economice
2.1 Amplasarea in intravilan
Gradina individuala pentru care s-a realizat proiectul are o suprafata de
2000m2. Teritoriul este situate in intravilanul comunei Belcesti din jud. Iasi.
2.2 Justificaea amenajarii
Amenajarea peisagistica are un scot estetic. Acesta urmareste asigurarea
cadrului ambiental placut. Acestea se obtin prin introducerea unor elemente cu
aspect decorativ estetic, de genul gruparilor de arbori, a unor specii floricole cu
inflorire care sa asigure o decorare continua, a unor elemente de constructie cu
caracter ornamental.
Se urmareste realizarea unui cadru ornamental linistit , placut si modern.
2.3 Marimea localitatii
Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia comunei Belceti se
ridic la 10.555 de locuitori, n scdere fa de recensmntul anterior din 2002,
cnd se nregistraser 11 de locuitori. Majoritatea locuitorilor
sunt romni(93,76%). Pentru 5,65% din populaie, apartenena etnic nu este
cunoscut.] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocsi
(92,24%), cu o minoritate de romano-catolici (1,7%). Pentru 5,65% din populaie,
nu este cunoscut apartenena confesional.
2.4 Posibilitati materiale de executie
La executia amenajarii se urmareste reducerea cheltuielilor si timpului cu
intretinerea. Ca material pentru amenajarea aleilor se vor folosi dale din beton,
nisip , ambele fiind procurate de la comerciantii din zona.
Materialul dendrofloricol se procura de la unitati specializate . Se vor folosi specii
de plante adaptate conditiilor climatice si pedologice caracteristice zonei.
3. Memoriu justificativ
3.1 Justificarea principiilor de proiectare si a solutiilor propuse
In general vegetatia lemnoasa e pusa [Link] rar solitar. Vegetatia trebuie
sa fie caracterizata prin eficienta decorativa, varietate si integrarea in situatie,
aceasta fiind amplificata prin prezenta spatiului verde pentru jocuri in aer liber.
Avand in vedere conditiile concrete de teren, s-a ales un stil compozitional
mixt,care imbina terasarea geometrica cu compozitia moderna a e!ementelor,a
vegetatiei, pentra a realiza calitatea esentiala a unei compozitii,care este
naturaletea. O retea de alei trebuie sa aiba un inceput si un sfarsit care se
materializeaza prin intrarea si iesirea din tabara
3.2Justificarea vegetatiei propuse
O calitate deosebita a vegetatiei consta in ambianta sonora specifica. Daca
zgomotele tehnice constitue o lipsa de confort, devenind adeseori nocive pentru
sistemul nervos, fosnetul frunzelor, trosnetul ramurilor [Link]
vantului,constitue cateva din sursele de satisfactie,care formeaza unul din punctele
de plecare ale categoriei de frumos" in domeniul esteticii sonore.
Vegetatia lemnoasa este caracterizata prin eficienta decorativa, varietate si prin
integrate in situatie,aceasta fiind amplificata prin prezentaunei piscine cu apa ,
care reprezinta intr-o tabara, elemente de mare bogatie decorativa prin culorile si
aromele lor.
4 Calculul tehnico-economic
Nr Specia Denumire Numar Pret Pret
Crt popular exemplare unitar(lei) total(lei)
1 Chamaecyparis Chiparos de4 15 60
lawsomiana California
2 Acer saccnarinum Paltin argintiu 3 75 225
3 Prunus cerasifera Corcodus rosu 4 35 140
4 Abies normanniana Brad normand 5 200 1000
5 Jenuperus Ienuper 3 25 75
6 Salix babilonica Salcie 3 45 135
plangatoare
7 Malus sp Mar 3 25 75
8 Cupressocyparis Chiparos 12 35 420
leylandii leyland
TOTAL . 2130 LEI
1 Gazon 950mp 20/kg 760
TOTAL . 760 LEI
4.2 Deviz de infiintare si intretinere
A. Lucrari pentru amenajarea peluzelor, rabatelor de flori si aleelor
Nr. Simbol pret Denumirea lucrarii U.M. Cantitatea Pretul
Crt.
Unitar 1 Total (RON)
1. SvAl Pichetari - trasari Ar 20
Al Alei drepte 20 400
2. SvA2 Curatarea terenului Ar 2
Al de frunze, crengi, gunoi cu 25 20 500
grebla
Bl de iarba si buruieni cu sapa 25 20 500
3. SvA4 Defrisarea manuala a Ar 20
suprafetelorTmpadurite cu arbori
si arbusti cu diametrul mai mic
de 10 cm si scoaterea radacinilor
Al taierea arborilor si arbusti lor buc. 20 10 200
Bl scoaterea radacinilor 20 10 200
4. SvA5 Doborarea arborilor cu diametru buc.
de 10-30 cm
Al 31-60 cm 30 3 90
Bl Peste 60 cm 20 3 60
5. SvA7 Sapaturi m spatii largi pentru mp. 150
creat peluze
A2 Tn teren mijlociu 75 15 1125
6. SvA8 Nivelarea terenului cu sapa si mp. 50
grebla, deniveiarile fiind sub 15
cm.
A2 in teren mijlociu 50 15 750
7. SvAll Semanarea ierburilor perene mp. 100
Al pe suprafete orizontale 110 10 1100
8. SvA14 Udarea suprafetelor gazonate mp. 200
Al cu furtunul 350 10 3500
TOTAL 8425
Lucrari de intretinere
Nr. Simbol pret Denumirea lucrarii U.M. Cantitatea Pretul
crt. Unitar Total
(RON)
1. SvCl Administrarea Ha
Tngrasamintelor chimice
Bl Manual 0,10 20 200
2. SvC4 Plivirea gazonului ar 25 15 375
3. SvCII Tunderea in forme a esenteior buc. 12 20 250
cu frunze persistente
4. SvC12 Taierea de corectie la arboiri buc.
si arbusti:
Al pana la varsta de 10 ani 10 15 150
Total 975
Total general 9400
BIBLIOGRAFIE
Roberto Renato Bernardis, 2010- Arboricultura ornamental. Vol .I, Editura Ion
Ionescu de la Brad Iasi
Roberto Renato Bernardis, 2011- Arboricultura ornamental. Vol .II, Editura Ion
Ionescu de la Brad Iasi
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
