Dr. ing. PARNIA C. PARVAN MEMBRU TITULAR ASAS POMICULTURA PENTRU AMATORI $I PRACTICIENI El =DITURA CERES Bucuresti, 2001cari. pietroase) si climei specifice. Pomicultura si cresterea animalelor au fost, sunt si vor fi singurele surse de trai din zona dealurilor subcarpatice, unde cultura cerealelor este nerentabild datorita solurilor (sarace in humus, mai grele in unele De veacuri, pomicultura s-a impus in aceste zone, iar cerealele necesare consumului oamenilor si animalelor s-au adus de la ges in ‘majoritatea cazurilor prin schimburi in naturd. ‘Munca in livezi, desi cere mai multa pricepere, este mai placutd si de ce nu, mai usoard, fapt ce a facut ca in zonele pomicole sa infloreasca mai pregnant traditiile, frumusefea portului popular si decorarea locuinjelor. In zonele consacrate, structura de proprietate « fost $i ramane in continuare mica, parcelara si numai pomicultura este ramura agriculturii capabilé si asigure traiul unei familii si marfa pentru piejele oraselor. : In sfarsit, si nu in ultimul rénd, pomii fructiferi sunt bucuria copiitor sia oamenilor in general, prin aspectul placut ce il dé mediului inconjurdtor $i fructele care inmagazineazé in ele razele soarelui, bene- fice pentru cei ce le consuma. AUTORUL CAPITOLUL 1 CATEVA NOTIUNI DESPRE ORGAY ELE POMILOR Pomul este constitut dintr-o parte aeriand, deasupra solului, compus din trunchi si coroana gio parte subterand, care se afla in sol —ridacina Fiecare organ al pomului are o functie specifica si formeaz un cot unitar, un organism viu, de sine stititor, capabil s& vietuiascd, sB creasce $i SH rodeasca. Mecanismul acesta de crestere si rodire are loc ca urnsare a absorbtie! prin radacina a substantelor minerale din sol (seva brut), care ajuige la frunze (bucdtinia plantei), unde, cu ajutorul energiei solare, 2 bioxidului de carbon si oxigenului procurat de frunze tn procesul respiratiei, fabric seva elaborata care hrineste tot pomul pentru cresterea tuturor organelor sale si pentru productia de fructe. Aces: proces miraculos, specific numai plantelor, se face cu ajutoru! grdunciorilor de clorofila (substanfa verde), care este catalizatorui acestui proces (fig. 1.1). Rédacina constituie partea subterand a pomului, format cin Portaltoi la pomii altoiti i are rolul de susfinere a partii aeriene, asa cum s-a aratat mai sus i de absorbtie a apei cu sirurile minerale. Este formati in functic de provenienta portaltoiului (din simanta, mare te sau butasi), dintr-un pivot la pomii altoiti pe portaltoii obtinuti simanfa, din care pomese radacini laterale cu ramificatii de ordin. UL, Uete., acoperite cu perigori absorbanti greu vizibili cu ochiul lit t, dar majoritatea lor garnisesc ramurife de semischelet. 2 Cu ocazia thierilorse impune ca pomicultorul si favorizeze aparitia ramurilor de semischelet prin scurtari potrivite, astfel incdt acestea sii nu creasca prea viguroase. Pe ramurile cu crestere viguroasi, de reguld cu pozitie de crestere miuguri dé rod (spre baza lor), predominand procesul de crestere. Ramutile de rod apar in functie de portaltoi in ani 2~7 dupa plantare, la inceput in numar mic si apoi numeroase in perioada de rodire deplina, apirénd in fiecare an pe cresterile anuale, pe ramurile de semischelet. Ramurile de rod au o duratd ‘de viati de 2-3 ani (buchetul de mai la piersic),sltele 4-5 ani la cas, iar la cires, mar gi par, acesteatrdiesc 8-12 ani. Pomicultorul trebuie s& cunoascd faptul ci rodirea anual a pomilor sichiar calitatea fructelor este legata direct de reinnoirea permanentii a ramurilor de rod si menfinerea lor in interiorul coroanei, raspandite uniform, deoarece au tendinta si se formeze catre exteriorul si varful coroanei, unde, mai ales la pomii la care nu se interyine anual prin tieri corecte, exist mai rule’ Lumina, Pentru reinnoirea lor permanent, formatiunile de rod trebuie cunoscute la diferite speci pomicole. Ramurile de rod la mér si par. Ramuri scurte sunt pintenul si fepusa (0,5~7 em) i lungi smiceaua, nuielusa si mladita (15~30 em) (fig. 1.5), Pintemul si fepusa nu se scurteaza — Pintenul are in varf un mugure vegetativ, care in anul ce urmeaza se transforma in mugure de rod si devine fepust. L Fig. 1.5 ~ Ramosi scurte de rod Ia mi si pr: ‘2 pinten; b= fepugsFig, 1.6 ~ Vata de rod la mit gi pir ~‘epusa, in anul urmator, dup’ recoltarea fructelor, capati aspectul unei pungi (se umfla la capt), devenind o punte de rod, pe care iau nastere noi pinteni si apoi fepuse, ramificindu-se si dnd nastere unei vetre de rod (fig. 1.6), datrase relanoieste in fiecave an inkiturind o parte din ramificatii, aga cum se arati in figura 1.7. Verrele in varst8, prea ramificate sau prea dese se pot inlatura si definitiv prin scurtarea ramurii de semischelet pe care sunt prinse (fig. 1.8), Fig, 1.7 ~Seurtarea unor vere de rod smareate prin sige 4 Fig. .8~ Scurtarea unei ramuri de semischelet cu vetre imbitrnite Pentru a menfine calitatea fructelor objinute, vatra de rod se reinnoieste sau se elimina definitiv dupa 4~5 ani de fructificare la mar si 6-8 ani la par. Tot la mar $i par intalnim i ramuri de rod mai lungi ca smiceaua, nuielusa, mlidifa. Acestea sunt prevazute cu muguri de rod si de-a Jungul ei, nu numai la varf si deci poate fi scurtata (fig. 1.9). + Smiceaua poarti atat la varf, cat si lateral, muguri vegetativi. in anul urmitor cel din varf devine de rod, iar ramura devine nuielus’. La Fig. .9~ Ramuti fructfere ungi la mae i pe: —smiceaua; b—nuielusa; 2 e~ mili, i.Fig. 1.10 ~ Nuieluge cu pisteni formafide-a lungul sau arcuité sub greutateaFructului, randui ei, nuielusa, prin transformarea mugurilor vegetativi laterali in florifesi, devine in anul urmator mladita. Depa fructificare, nuielusele si mladifele formeaza la randut lor punti de rod (vetre), dar, spre deosebire de cele formate din fepuse, acestea sunt lungi si subtiri, se curbeazi sub greutatea fructelor, tar de pe mugurii vegetativi plasati pe ele apar in anii urmatori pinteni, apoi :epuse (fig. 1.10). Le ‘Fieri aceste ramuri se scurteaz deasupra a 3-5 pinteni Ramurile de rod la prun, cais, cires si vigin + Buchetul de mai este ramura cea mai scurt& la speciile simburoase si este ramura de rod de baz pentru cires, visin, prun si cais si mai putin Ja piersic. in functie de varsta, lungimea buchetului de mai oscileaza de la 1-3 cm la prun gi piersic, la 4-8 cm la cais $i 8-12 em la cires. Buchetul de mai are in varf un mugure vegetativ si de jur imprejur 3-6 muguri floriferi foarte apropiati (fig. 1.11). Ca si la seminjoase, aceastd ramura de rod nu se scurteaz, dar se poate scurta ramura de semischelet pe care sunt agezate astfel de ramuri, 16 cease Fig. 1.11 ~ Byehetul de mai a~ izes; b e— piersic; d- prun + Ramura mixta poarti de-a lungul ei att muguri vegetativi, cat si floriferi (amestecati), cu exceptia ramurii denumité ,salba, intalnité la piersic, si ramura ,pletoasa, intdlnitd la visin care au de-a lungul Jor numai mugurifloriferi, din care cauz dupa rodire se degamisesc gi ‘nu mai pot fi regenerate. Soiurile de piersic si de visin care rodesc pe astfel de ramuri trebuie evitate de c&tre pomicultori. Ramurile mixte au lungimi diferite, incepand cia 8 em pana la 70 cm, cu grosimi cuprinse intre 0,3 si 0,7 cm. in varful lor se gaseste intotdeauna un mugure vegetativ, care prelungeste anual cresterea (fig. 1.12). ‘Anual, din mugurii vegetativi laterali, ce alterneaza cu cei floriferi, apar lstari noi care ramificd ramura mixti, asa cum se observa in figura 1.13. Tot ramificdndu-se anual, ramurile mixte se degamisesc la baz, fructificarea deplasindu-se spre varf. Cu ct ramura mixti este mai ramificata cu atit fructele de pe ea sunt mai mici si mai putin colorate. Pentru a evita acest fenomen este necesar ca in fiecare an sa se scurteze, climinand ramificafiile indepartate de ramura suport (de semischelet) 2-Pomicultura 17= LJ ; 2 ~ amor mista vet de : ; Fe I caies be easse-crefs d= prin ‘Aceste lucriri de regenerare a ramurilor mixte se face usor la prun sicais care ramificd puternic, mai greu la cires si visin, care ramific’ slab. La piersic se taie toate ramurile mixte ce au rodit la 2~3 cm dela . hszi__deoarece_Lisate-produe-fructe-de-stabi-vatitate-dups prima Smictificare. Se aleg ranwari mixte de I an, lungi de 40-60 cm, distantate Ja 20 cm, care se lasi s& rodeascé, De asemenea, ramura salba (sau sifon) la piersic si ramura pletoasa la vigin, care dupa rodire se degamisese si se alungese prin ctestere apical (prin mugurele terminal), trebuie inliturate anual daci nu se eviti cultivarea soiurilor ce rodes¢ pe astfel de ramuri. ‘Mugurii sunt asezati pe ramurile de ordine superioare (ramuri subtiri) sie Kistarii anuali. Din mugurii vegetativi de forma conic ascutiti, rezult, a finctie de pozitia lor, listari noi, iar din cei floriferi de forma ovala (bombati) sau mugurii de rod apar primavara florile apoi fructele, Mugurii vegetativi asiguri cresterea anual a coroanei pomilor prin aparitia de noi stati, care, in functie de hrana primitd in cursul verii, se transforma in diferite organe, asa cum se prezinta situatia in figura 1.14, Din numarul total de muguri vegetativi ce iau nastere fn fiecare an, umai o parte pornesc in vegetatie primivara, ceilalfi rimn dorminzi, fu se observa usor si se gasesc spre baza ramurilor (zona ineretiti concentric). Mugurii floriferi la speciile semintoase (mar, par, gutui) sunt micsti, and nastere la flori gi lastari, pe cAnd la speciile simburoase, acestia sunt numai floriferi. Acest lucru trebuie avut in vedere la tier si altoire. in primul caz scurtarea se poate face la seminfoase si deasupra unui mugur de rod, din care poate porni gi un Lstar de prelungire chiar mai slab, pe cand la sémburoase nu. Laaltoire, introducerea la portaltoi a unei ramuri cu muguri floriferi la simburoase, sau a unui ochi cu mugure lorifer fac ca operatiunea si fie compromisa, deoarece nu va apare un lastar, ci flori. | 1.13 Ramri mixte fn visté de 2 ani: ines, b—pfum; c—csis; d— piesic. ‘S-gefileindicd local fructelorrecoleste 's 19Fig. 1.14 ~ Prezentarea formatiunilor ce pot lua nastere dint-un mugure vegetativ inten; 2~ tepuse; 3 ~ puni de rod; 4 ~ smicea; 5 ~ nueluge; 6 ~mladife;7~ buchete «mai; 8 ramuré mix; 9 — ramura sala (plete); 10 ~ ramuri vegetative; 11 ~ ramuri lacome; 12 ~ mugun dorminzi Mugurii floriferi incep si se formeze in luna iunie in fenofaza cresterii intense a listarilor si fructelor, procese ce necesité un aflux suficient de sev elaborata. in functie de hrana si de integritatea franzigului, are loc diferentierea mugurilor de rod pentru recolta din 2 ul urmator, in procent mai mare, mai mic sau deloc, proces de care Gepinde inflorizea si legarea fructelor in procent mai mare, mai mic sau deloe, in anul urmitor. Pomicultorul trebuie si cunoasca si si dirijeze aceste procese pentru a asigura rodirea anuala a pomilor. in aceasta perioada (iunie- iulie) se creeazA o concurenti acerba pentru apa si hrana si in caz de insuficient’, rodirea devine alternantd sau periodica total sau partial (un an da. altul nu). La sojurile de vara (seminfoase sau simburoase) cu coacere timpurie, alternant i a, fructelor, hrana se dirijeaz spre diferentierea mugurilor de rod. Aici mai intervine gi incdredtura de fructe care, in caz cd este prea mare, se poate regla prin tdieri sau rfrirea fructelor manual sau chimic. ‘Trebuie s4 mai adjugim cd din mumarul de flori ce apar in primavara, numai o parte leagi (formeazi fruct). In general, dacd 10% din acestea leaga se poate obtine o recolta normalii de fructe Legarea fructelor este la randut sau condifionata de hrana (in gene- ral substante de rezerva depuse din toamna in ramuri, trunchi i ridicind), conditiile climatice (soare, vant) si insectele rispanditoare depolen. Acest proces, numit fecundare la floare cu ajutorul polenului, adus de la alte soiuri ale aceleiasi specii, purtat de vant si insecte, asigur3 legarea fructelor. Pentr2 asigurarea acestui proces este foarte beneficd participaces albinelor, ce o putem asigura prin 3-4 stupi la 1 ha de livada Frunza este bucdtaria plantei, in cazul nostru a pomului In frunza, in cadrul procesului de ,asimilafie clorofiliana* sdrurile minerale si apa absorbite din sol se combina cu bioxidul de carbon Iuat, 4in aer in prezenfa energiei solare (lumina + cAldura) si da nastere substantelor organice si organo-minerale. Asimilatia clorofilian’ are loc in prezenta griunciorilor de clorofil’, aflati in frunze, iar bioxidul de carbon este absorbit in cadrul procesului de respiratie, invers decat laom si animale (inspira bioxid de carbon si elimina oxigen), primenind aerul din livada si din jur, ca toate plantele verzi Iat& deci importanta integritatii frunzei care se mentine prin tratamente fitosanitare i protejare fat de animale. Distrugerea frunzisului, in cazul unor calamitai naturale (grindina) sau alti factori distructivi, duce la scdderea sau compromiterea total’ sau partial a recoltei de fructe gia diferentierii mugurilor de rod. Frunza, aceasti bucdtarie a plantei, asemdndtoare unui laborator natu- tal, are © structur asemAnatoare ca cea din figura 1.15. 2aati cited Origer! | Sapo oui de carbon ‘Fig. 4.15 ~ Citculata orn fran a difertelorelemente din ca nasterehidrafi de carbon (substanfa organic) sre Asa cum s-a mai aritat, seva brut vine prin vasele de lemn de la cin’, prin tulpind, ramuri si stari, la frunze, unde, in prezenta ! ariunciorilor de polen, a luminii si bioxidului de carbon absorbit prin tomate (orificii aproape invizibile, asezate pe partea inferioara a! frunzei), se transforma in sevi elaborata. Aceasta circu apoi prin” vasele de liber (scoarfa) prin intteg organismul pomului pani la cele ai miei ramificatii ale ridacinitor. O parte din seva elaborat se depune ca substanti de rezerva in ramuri, trunchi si ridacini gi este folosita pentru reluarea vegetatiei primivara, pana apar noile frunze gi ating imensiunile normale pentru a face asimilatia de clorofila. O alti finctie indepliniti de frunze este transpirafia prin care pomul c‘imina o parte din apa absorbit’ din sol, cu ajutorul careia s-a transportat pnd la frunze sdrurile minerale. in procesul transpirafiei, pomii elimina cantitéyi mari de apa care, de exemptu, atinge cifra de 110 (pe zi la un mar in varsti de 30 ani, Aceasté apa contribuie gi la umezirea aerului din livada, sporindu-i calitatea pentru respiratia fiintelor vi Trebuie si cunoastem, de asemenea, c& pentru hrinirea unui fruct sent necesare 30-50 frunze, iar la unele specii, cum este piersicul, chiar 80-85 frunze sinatoase gi bine luminate. Filament ‘Sepala Fig. 1.16~ Alcitirea flor a pomi Foasea ia nastere din mugurii de rod gi, in urma procesului de polenizare, apare fructul (Iegarea fructelor). Dintr-un mugure florifer ia nastere‘o singuri floare la piersic, cais, migdal si mai multe flori (nflorescente) la prun, cires, visin, mar, par si nuc (2 pani la 11 flori) Parfile componente ale florii sunt redate in fig. 1.16. Floarea este constituité din sepale (frunzulite mici si verzi) la baza «i, apoi urmeazi petalele cotorate in alb sau roz, staminele ce contin polemu, pistilul la mijloc ce se prelungeste cu ovarul, in care se gasese ovulele. ; Staminele sunt organe de inmultire mascule si sunt compuse dintr- un filament care are la capatul superior un sac polinic denumit antera. Pistilul este organul de inmulfire femel compus din ovar la baz, care se continua cu un tub subfire numit stil si se termina cu un vart bombat numit stigmat. in ovar se gisesc ovulele care dupa fecundare devin seminge. — Fecundarea are loc incepand cu ajungerea griunciorului de polen pe stigmet (adus de insecte sau de vant), apoi germinarea lui, prin cate 23OS fe meaz& un tub polinic ce strabate stilul si ajunge la ovar, unde { : . Tabelul 1.1 i inte. Polentzatori principalelor soluri de mir continutul polenului se contopeste cu ovulele, dnd nastere la seminge. | reba) Pevetii ovarului prin ingrosare se transforma in fruct. fb Amintim aici faptul de o importanti deosebit’ pentru legarea } }__—tineretor,-ci-tarmajoritates-speciitor-pomicole;-etrexceptia-m Soil de polenizat Principalele soiur polenizatoare desi floarea este completi, cu organe mascule si femele, potenizarea | | Anca, Arsen (fecundarea) nu ate loc cu polenul propriu al sojului respectiv, ci cu f) | Aromatde vars Tonathan, Galben defiios, Starkrimson pe.en de la alte soiuri, [| Delciosae oie | onathan, red, Sartimson in literatur’ acest fenomen se numeste autosterilitate, deci soiul este {, | Delia Tonatha, Galben dticios au‘osteril. Cand polenizarea se face si cu polen propriu spunem c& p Florina Tonathan, Idared, Prima, Pionier specia (soiul) este autofertil. FT raticen Starksimson, Goldenspir Pentru soiurile autosterile este nevoie de polen de Ia alt soi pentru Frumos de Voinest Tonathan,Idared, Prima fecundarea si legarea fructelor, fenomenul purtind numele de polenizare | | Generos Prima, Pioier, Roms 3, Tonathan incrucisatd. Polenizarea incrucigata are loc la mai toate speciile } | Gatpen deticios Florina, Granny Smith, are, Tonathan semintoase si la prum, mai putin la piersic, cais, cites, visin si chiat | | Giger spr Florina, Granny Smith, Mare, lonathan cui, la care acest proces poate avea loc gi cu polen propriu, deci sunt; | 1.7 Towalina,Lared, Golden deticios i euiboferale/ oe Dex iad aul aeeules Granny Smith Florina, Golden delicios, Idared La nuc si alun, florile sunt monosexuate, unele au organele femele, a Geta Co Er ieee engi 5 onganele mascule (mafigori) pe acelasi pom si pentru fecundare este : aan ee nevoie de simultaneitatea maturirii ambelor categorii de flori. De aceea aoe eee si la aceste speci polenizarea incrucisata sporeste legarea fructelor. Legions racine haw» & i" a ‘La alun, aparitia florilor mascule (mitigori) are loc cu mult inainte ‘Matsu (T) Red delicios, Granny Smith, as 1 de aparitia celor femele, dar maturizarea polenului se face mai tarziu, Pionier dared, Flocina, Generos, Romus j de regula cand apar si florile femele primavara si devin receptive pentru Romus 1,2,3 Prima, Pionier, nathan, Stark Earliest polen. Starkrimson Florina, Golden delicios, Granny Smith, Tdared, fonathan Pomicultorul trebuie sa cunoasci bine aceste fenomene atunci cand Wagner preni Startrimson,lonathan, Golden delicios {nfiinteaza o livada de pom, in care intotdeauna trebuie sa se planteze ! cel putin 2 soiuri, din care unul ca soi de baz (majoritar) si altul ca Fabel 12 peienizator. De regula, la fiecare 3-4 randuri din soiul de baza, se recomanda un rand din sojul polenizator, sau la 3-4 pomi, in cazul i peasy plantarii catorva, se intercaleaz un soi polenizator. Pentru insecte si Sasaac Ee eae eee afvine ce poarti pofenul din ,floare in floare", distanta optima intre Soiur de potenizat rinciafee soir poleniafoare soittl polenizator si cel polenizat este de 20-40 m. 1 a Polenizatorii principalelor soiuri de pomi sunt redate in tabelele ce | Aromat de Bist Napoca, Passe Crassane, Republica urmeazi, | [Aiversarea Untoasi de Geoagiu, Wiliams 24 25- Tabelul 1.2 (contiguare) 1 2 ‘batele Fetel tla di Giugno (T) Clapp’s Favourite, Passe Crassane Piere Corelle, Cédrata Romana Tabelul 1.3 (continuare) Soiuri de polenizat Principalele soiuri potenizatoare ‘Anna Spat Gras ameliorat Vinete romineyt, Gras ameliorat, Vinete de Talia, Agen| Stanley, Valor, Rivers timpuriu ‘Anna Spath, Vinete rominesti, Gras ameliorat, Vinete Conference Chapp’s Favourite Conntesse de Paris Core Doina Joanne d'Ate Nepoce Ofvier de Serres Posse Crassane Republica ‘Timpurti de Dimbovita Trivale ‘Ueroasd Bose Untoasi de Geoagin B, Hardy, Clapp’s Favourite, Highland, Passe Crassane, Williams B. Hardy, Conference, Wiliams Clapp’s Favourite, Republica B. Hardy, Napoca, Williams B. Hardy, Untoasi de Geoagiu, Williams Napoca, Passe Crassane, Williams Jeanne d’Arc, Republica, Wiliams Clapp's Favourite, Conference, Highland, Pistrlvioare, Republica, Williams Aromati de Bstrita, Passe Crassane, Williams Jeanna d’Are, Republica Napoca, Republica, Williams 'B. Hardy, Clapp's Favourite, Conference, Passe Crassane, Williams Aromati de Bistria, Napoca, Republica Rivers timpuriu Tuleu Gras Tuleu timpuriy Vinete de Italia Vinete romnesti Silvia Centenar Diana Ialomija Talis ‘Anna Spath, Agen, Gras ameliorat, Stanley Stanley, Rivers timpariy, Agen, Gras ametiorat, Anna Spat Vator Gras ameliorat, Valor, Stanley, Early Rivers, Renelod Atha ‘Anna Spath, Vinee romney, Agen, Renciod Althan ‘Anna Spath, Vinteromineg, Agen, Renclod Athan RenclodAlthan Early Rivers, Agen, Gras aeliora, Stanley ‘Ann Spath ‘Agen, Gras ameliort, Anna Spath, Renclod Althan, Stanley Riversimpuriv, Agen, Grasamelorat, Stanley, Asin Spath Valor Rivers timpariv, Athan, Valor ‘Agen, Gras ameliora, Stanley, Anna Spath, Valor Rivers timpuriy, Agen, Stanley, Gras ameliorat, Anna Spat Rivers timpuru, Agen Stanley, Gras ameliorat, Anna Spt Valor Rivers impuru, Silvia, Agen, Stanley, Gras amelort, An Spath, Renclod Althan ‘Anna Spath, Renciod Althan, Stanley silvia, Agen, Gras ameliorat, Rene! Unrosst Hardy B. Bose, Clapy's Favourite, Conference, Williams, Passe Crassane Tabet 1.4 i oleniztoriprncipalelor solu dec areossis Williams, Dacian, Tivale Carpica Pistravioare, Williams, Triumf, Untoasi de Geoagiu oir poleaiza pireeenne Picken Daciana(A) Pastavioare, Willams, Argessis “Armonia bile, Rubin, Van, Nege de Bist ‘Amara Silva, Stella . Tabla 13 Boambe de Comat Van, Sela, Rubin, Germersdort Polenizatori principalelor sour de prun Cena Lambert, Sela (pa R Roman) Colina Yan, Stella, User, Cems Soja de polenizat Priscpalele sian poloaioae—] Hedelfinger Beane de Come, igre Donn 7 = tavera ema, Stella e ‘Anns Spath, Vinee romanesi, Gras amelorat Stanley, Iebilew Van, Rosi de Bist, Boambe de Cotnar, Roman Olivia Rivers timpuriv i 26 ‘ 27Tabelul 1.4 (continuare) Soiuri de potenizat Prineipalele soiuri polenizatoare Negre de Bistrija ‘Timpuri de Bistrita, Rosi de Bitte Tabelul 1.6. Potenizatorii principalelor soiuri de arbust fructiferi (dup Paulina Miadin) | srigareau D 5 i | ietreau Donissen ae pecia | Soluldepoleizat | __ Prniplele solu polenzatoare oe Boambe de Cot, Hedellinger, Germensdnt = — er Sel, Bigareav Moreau Cosskz negra | Record Fertody, Sls, Tinker, Bogatic oe Timpui de Bisa Rosi de Bisa Cotswold Cross) Slits, Rear, Tinks, Frtody-1 ak Near de Bist, BigareauBurat Borate Blackdown, Bogatir Germerso inker cord, Coltwald, Cross, Blackdown ae sor, Van, Hedelinger,Bigateau Donssen ms ie oe [apes Teena Tinker, Sls, Fertody-, Blackdown ce Digan Mee, Rfid Bi, Need Tenth Slits, Boga, Record, Cotswold, Cross ee isa Blackdown “Tenah, Tsems, Tinker, Record, Cotswold, i Brigareau Me ota Bing, Hedelfinge,Bigareau Di ; eer Morey Rosi de Bisa, Timp de Bis, Nepeese be on ne ese Hwa Bann Ne ii Coukzroqu | Houghton Castt_| Roe timpurs, Abundent, Rondom Ran Stella, Boke de Cana Red Lake Jonker van Tes, Rp timpuria Scorspea sean ae Ca Ioniheer van Tets } Ropu tenpurin, Abundent, Red Lake Unter Set, Bigaen Bur ‘Ain cu tuft nas | Bloeray Herman, Pemberton, Wamhoe Vis {an Boum de Cot Coville Herman Pemberton, aoe L- Germ Sa, Wily, Rubi, Ur, Beane Weymouth Herman I emberton _ omar 2eut Rubinbulgiese | Cayugn,Engleete AL, M. Exploit Lathan [Newbutth, September Tabelul 15 Poletti pris nciplelr sir autos de vig (Gipt Comain Pain vam ana 8 a — Spe Pipl lS pleniaros oie bck, Mecines 16 bor rian 2 Nang Mtn 16 Bei Tipu de Ci, Mota 6 Timp-rii de Ch ae Term eg ita 2 Ener inp ter Bnglez tipi Mr pe Timpurié de Cluj, Nana Nana, Oblacinska, Sehattenmorelle in gospodiriile populatiei din zonele pomicole, unde exists pomi felurifi de jur tmprejur, desigur ci polenizarea se poate asigura de la sine, dar trebuie verificate soiurile din jus. Legarea fructelor poate fi impiedicata sau diminuata de vremea nefavorabila: ploi, vanturi puternice, temperaturi scizute si uneori chiar inghet. Inghetul este cel mai periculos si nu se poate combate decat cu fumigatie fcutd in livada prin arderea gunoaielor, frunzelor, rumegusului sau cauciueului precum si a ramurilor rezultate din ‘Hiere. Se socotese cam 60-80 grimezi la | ha livad’. Aceste materiale se aprind la orele 2-3 noaptea, pazindu-le si arda incet, reusind sa ridiedm cu 1~4° temperatura in livada. Existd si un soi de brichete in acest sens, sobife speciale care inc nu se produc la noi. 29i § i ' : Fructul constituie scopul fi inal al cul dezvoltarea ovanutui dup: {incdt {a 10-15 zile apar ca si > porte din fructe, care au legat fale, Unmesza un nou val de cddere a fructelor i descadere Tiziologics™ ee ea enue a _ Prin cddere fiziologic& pomul face un nu es Posibi ititile de hrand ale pomului in det (rimé> mici). in continuare, Ia recoltat. La acestea se ° rrimentul calitatii acestora lipsa hranei face ca fructele si cada pind mai adaugi si fructele vierminoase sau Pentru 0 recolti buna, asij i, asigurarea apei si hranei m iente fr lipsa uni trunzig intact gisinitos. ae Sanctatea frunzi i i io ee rignalatt in asigura Prin tratamente fitosanitare ‘executate 'p. conform avertizatilor sau fenofazelor organelor de rod. fel de echilibru intre hrana CAPITOLUL2 PLANTAREA POMILOR 2.1, ALEGEREA LOCULUI PENTRU AMPLASAREA LIVEZIL Pomii gisese conditii pedo-climatice favorabile in zona dealurilor subcarpatice ale {Srii, unde regimul de precipitatii insumeazi 650~ 800 mm anual, temperatura medie este de 7°C, iar temperaturile minime nu scad sub — 25-30°C. Dacd se asigura nevoia de api, putem aprecia c& pomii se pot planta peste fo* in tara, exceptind zonele inalte de peste 1 500 m altitudine, aandc ictusi xumaéznumite speci merg, mai ales arbustit fructiferi. Terenurile din conele favorabile trebuie si fie de preferinfa plane sau in panti care si nu depiseasca 15°, pentru usurinfa ingrijirii pomilor, secoltirii gi transportului fructelor. Se cer teremuri usoare, luto-nisipoase, permeabile, care si nu permit baltirea apei, cu panza de apa freatica lapeste 1 m adancime. Sc eviti terenurtle umede, pe care creste 0 vegetatie specificd format din pipirig, piciorul cocosului, papuri etc. Se prefera soluri cu o reactie neutré, slab acid sau slab alcalin cu pH-ul cuprins intre 5 gi 8. Se prefer, de asemenea, terenuri bine expuse la soare, cu expozitie sudied, S-E sau S-V, evitindu-se expozifiile nordice. Se evita vaile ‘nguste, bantuite de curenfi reci si zonele béntuite de inghefuri tirzii de primavara In fiecare zona se aleg speciile pomicole in functie de pretent fayi de cildurd, lumin’ si rezistenfi la temperaturi scdzute. Astfel, n zona dealurilor subcarpatice prosper marul, parul, gutuiul, prunul, ciresul si visinul. Ie lor 31i } ' f er et eee in zonele de cdmpie mai calde, se cultiva mai bine caisul, piersicul si migdalul, iar in zonele mai reci arbustii fructiferi. 2. EPOCA DE PLANTARE, ste bine ca pomii si se planteze din toamné, in a doua jumitate a luni: octombrie si pana la venirea inghetului. Dupé inghef, pomii se mai pot planta si in anumite ,,ferestre™ ale iernii cu conditia ca temperatura in timpul plantirii s4 nu scada sub 0°. Plantarea de toamna are avantajul unei prinderi sigure, deoarece cexisti timp suficient cu umiditate ridicat8, cénd rinile sistemului radicu- lar se cicatrizeazi, apar noi perigori absorbanti, care permit reluarea atiei pomului plantat (prinderea la plantare). Conditia obligatorie la j.antirile de toamna este protejarea imediata a acestora contra roz‘toarelor, lucrare care la plantarile de primavard se face in toamna ce urmeazi in primavard, perioada de plantare este si mai scurti, poate surveni ceta sau o atmosfer’ mai uscati care pericliteaza prinderea la plantare. ara plantarea se face inainte de umflarea mugurilor, iar prinderea la p’antare se asigurd prin udari repetate in caz de seceta. 2.3, PROCURAREA MATERIALULUI SADITOR Indiferent cénd se planteazA, este mai bine ca pomii si se procure din ‘oamna, din pepiniere consacrate, recunoscute si controlate, care garenteaza prin material etichetat, autenticitatea $i calitatea solului. Tomii procurati nu se in cu radacinile descoperite, se duc in 30s: odarie gi, in fumetie de timput cand fi plantim, se pot fine in beciuri, ‘cu umiditatea corectata prin udari la ridacina. Pentru pistrarea mai mult timp, se stratifica la adipostul cladirilor fn santuri adanci de cca 30 cm si late de 30-50 em, in care pomii se asaz4 in picioare, in legaturi de cate 10 buc., sau, cdnd sunt putini, +z. 2Gati gi se acopera cu pamént radacinile plus 15-20 cm din tulpina La 2coperirea cu pimant pomii sau pachetele cu pomi se scuturd pentra ca piméntul sa patrunda printre ridacini 32 f { Materialul destinat plantarii nu trebuie s& aiba varsta peste 1 an. Materialul care depag-ste aceast varsti se prinde mai greu la plantare si creste Incet in primul an. De multe ori, cresterile se rezumi doar la o rozeti de frunze. In iarna primului an dupa plantare, multi din acesti pomi piz- din linss de substante d fidepust i sisidicind Jn caz c& se procurd pomi de 2-3 ani, cu coroana format, aceasta trebuie mult redus& dupa plantare, pentru a face un echilibru cu ridacina, deja redusa cu ocazia scosului din pepiniera si fasonatului. Pomii pentru plantat trebuie si aibi ridacini principale care si depaseasci in lungime 25 em, sau un smoc de radacini subtii in cazul pomilor altoiti pe portaltoi vegetativ, la care nu mai conteaz lungimea radacinilor. Atat ridacinile, cat si tulpina trebuie si nu fie ofilite (cu zbarcituri), fiir rini mari, radacinile de culoare alba sidefie in sectiune transversal, iar tulpina cu inaltimea peste 1 m la cei fir coroand si cu 3-5 ramuti in coroani la pomii peste 2 ani. Precizim cd varsta pomilor destinati plantarii z= socoteste din momentul altoini — varsta altoiului. Autenticitatea soiului este garantati de pepiniera productitoare prin eticheta ce trebuie prins& obligatoriu la fiecare pom livrat. Pepiniera, Ja randul ei, este controlati de inspectorii aprobatori de stat din cadrul Inspectoratelor Judefene pentru seminte 1 material s&ditor. 2.4. PREGATIREA TERENULUI PENTRU PLANTARE, Se incepe cu 14 luni inainte de plantare, pentru plantiile din toamna, Pentru plantiiile de primvara, aceast& lucrare se recomandi a se ftce din toamna. Lucrarea de baz consti in desfuundarea terenului la adancimea de 60 cm, lucrare ce se executi mecanic sau manual, . Inainte de plantare se administreazi 30-50 Uha gunoi de grajd + 300- 400 kg/ha superfostat + 150-200 kg/ha sare potasica. La suprafete mai mici aceste cantititi sunt de 3-5 kg gunoi de grajd la m2, 30-40 g superfosfat si 15-20 g sare potasica la me. in cazul cfind terenul nu se desfunda se poate executa oarditurd adincd de 25~30 cm, urmati de grapi. 3~Pomicuitura 33Dacii terenul s-a desfundat, gropile se fac in momentul plantarii la 0} : «Hincime de0,50/0,50/0,50 m, Acolo unde terenul nua fost desfundat! 3 | |E/58|n3/2/83|yelzq ale = lsales © numai arat, sau pe pant, se executi gropi in felind cu dimensiunile} 3 J g)afar]*=)=|=2)6 8) S8)H)S\5 lealse Ge 1/1/0,80 m, Pe terenuri mai usoare dimensiunile groritor pot fi de; z t t , 0,80/0,80/0,60 m. tn cazul gropitor gi frat tee Eps Skleslsleglesiacialela (gsles i groapA, cu cantitatile orientative recomandate la m2, BLE;aalFa|ele-[e Seep siale Ae yaw i z i SIE| Seye8laie8igaicsiciais lsaias ; 2.5. PICHETAREA TERENULUI i gl" E/SS/Sele]ssleajsg 25/8 Jeajes po BQ Const in fixarea provizorie cu firusi a loculuifiecdrui pom, astf! | g a Ty ’ incét sA repartizm in mod egal terenul explorat de ridicini silumina, = 3 / . [Z/=/ealsjenlesjsaalele leslag primita de coroanele pomilor. fee fe(sajgaapssiggsg gaye aise t Pomii se agaza in randuri drepte la distanfele cerute de portaltoi,de} | ante Foperet abel fees f rezuld mai mici pe rand si mai mari intre rinduri (pichetaj inf — E [3 t ceaptunghi). t £lE Sl eeluclS[nclenfodalelo |ncloco E Lucrarea se executl cu sdrmé, legati de 2 farusi siomuleticucare; = EJ EIE INIT STIR YI3 Ass jets se marcheazd distantele de plantare pe sérma. Pentru aliniere se folosesc} 2° |5| ai] 9-1 3 Salsesypag says (Sspas jalsane inalte de 1,5-2 m, vizibile de la distant, pentru a trasaliniile | 3 | |Z ‘cave inchid ferenul intr-o figur& geometrica (dreptunghi, pitrat etc.) 3 Cind se sapa gropile, pichefii (tArusii) care marcheaza locul pomilor i a aleve | 1g, urmand ca la plantare, pormul sd se ageze la mijlocul gropi 3,8 a 3/312 13 |3 ‘ slinieze din ochi. | 2) % le.le.jdlsgiedeaas | le Pe suprafete mai mari, pentru usurarea alinierii inainte de saparea; 2 | % | 22/2 2)2/32 agas|s |e 12 | gropilor, se confectioneazio scdnduri lungi de 1,50mcucrescaturila! | & a" /a")s/> 2" 2)>3) 2) 8/2 [z |e p cele doua capete si una la mijloc. pg} 8 * Hae |e le Se asaz scindura cu cresctura de la mijloc pe pichet si se mai bat | ot 5 do! pichegi la ambele capete ale scdndurii. Cand se sap groapa, cei doi | . i fel2 |g |g ao picheti rman gi la plantare, pe ei se agazi scdndura, la mijloc plasiind 21s jSslele je Je | eeizele |e po “tul ce se planteaza. 22 iss ale j— (2 | agleele 12 “and se sapa gropile in teren nedesfindat, stratul de pamént de 2 |2 |g*|" = 1s 3sale fe deasupra se pune intr-o parte si cel de dedesubt in alta, La plantare & Bs le |e straturile de pamiint se inverseazi. Distanfele de plantare se adopt in functie de portaltoi si chiar de 3 & = l2 ls fa /@ |Z sistemul de intrefinere a solului in livada. & = = 46 = |e 2 | 342.6. PLANTAREA POMILOR 7 2 sn 740 1250 125 208 208 333 833 833 3333 2666 200 - } Se tncepe cu fasonarea radicinilor. Lucarea se executi cu o foarfeca bine ascutita. Se scurteaza la hungimea de 25-30 cm radacinile principale. . ei or x 9 348 440 13 24 1 7 3 8 2 aah 3 6th radicula: Se pregiteste 0 mocirla intr-o groapa spat anume, dintr-un amestec de pamant galben si balega proaspati de vit intr-o proportic de 2-3/1, Ja care se adauga apa si se amestec& cu sapa pind ce mocirla capata consistenta sméntanii. in aceasta mocirli se introduc pomii cu radacinile pana la punctul de altoi, dupa care se repartizeaza la gropi pe misura plantirii, astfel fncdt mocirla sau se usuce pani ce pomul se planteazi. Gropile mari de 1/1/0,8 m sau de 0,80/0,80/0,60 m se umplu cu jf pimant marunit sireavan, provenit de deasupra gropii, se taseazi usor «9 mijloc se face un musuroi pe care se asaza radacinile pomului in momentul plantirii. Aceast lucrare se face de regula cu2—3 saptaméni fnainte de plartare, Daca ingrasamintele organice sunt bine putrezite, se amesteca cu pimantul scos din jumStatea inferioaré a gropii si cu supertostatul st sarea potasica si se foloseste la acoperisea radacinilor, dupa re s-a pus un strat de sol de cca 10 cm fird ingrisimant. in caz cd nu avem gunoi putred se poate folosi si cel neputrezit, dar se pune dupi ce ridicinile au fost complet acoperite eu pamant usor tesat cu pictorul. Gunofut se asaz’ de jur imprejural pommului, cdtre marginile gropii. Gunoiul nefermentat, dacd nu vine in contact direct curadicinile, are chiar o actiune benefica si asupra prinderii la plantare, deoarece prin fermentare degaja cAlduri si astfel incdlzesze solul din jural radacinilor, grabind calusarea acestora. La plantare lucreaza doua persoane, unul tine cu mana pomul, iar celalalt acopera radacinile cu pamnt sau paémant amestecat cu ingrigaminte. Cel care fine pomvl if scuturd usor pentru ca pamantul si patrunda printre radacini. Tot cel ce fine pomul executi si tasarea solului prin c&lcare cu piciorul, pe cat posibil incaltat cu incalyéminte ce are talpa moale (cisme de cauciuc). 286 370 370 STL 188 83 las 104 166 sm st 2976 2m 3333 mie Panne pend 4555 doas 3545 3035 2025 0-100 50-80 som som 3035 seas oa os rary To io intrerindurd 6078 56-60 50-60 45-50 40-45 i0.0-120 80-100 80 60. 40-50 40-50 28-30 25 2. 2. 25 T LTE NE TT a TE ET ee leeianat Vigures Mijlociu Viguros Mijlociu Pitie Selectionat ‘Vigures Mijlociu Selectionat Sal ‘Selectionat Selectionat ‘Selecjionat Selectionat ‘Selectionat Selectionat Franc saw vegetativ J. regia J. nigra Franc Rad. propri R&d. proprit Ri, proprit Rid. prope Rad. propel ad. proprit+ fane ‘Rédkcini proprit RA. propri), au pe tod propt Cites ‘See Cosciz Zmeur Mar ‘fin Aas |_Capsun 37Pomul se asaza gi se fixeazi astfel ca punctul de altoi sa ramana dessuipra nivelului solutui, la 3-4 cm. La plantarile de toamna, punctul de altoi se protejeaza peste iarna cu un mususoi inalt de 23-30 om, Primivara de jar imprejural pomutai planta, fa dimensiunile gropii, se «menajeaza din pamant maruntit un fel de lighean in vederea udasi Pinu ce incepe crestercarHistaritor, Hi caz ch primaivara este secetoasa, 1 cazurile in care sotul este argilos sau pietros se poate folosi la ple- are pimant asa-zis ,de imprumut", luat din stratul superficial din Jurul gropii sau adus din alté parte. $i in aceste soluri, pe suprafete nici, pomii pot da rezultate bune, cu conditia ingrasari a plantare gi a2 4 ani cu gunoi de grajd si anume cu ingrasaminte chimice. Este de altfe! singurul mod de folosinta eficientd a acestor terenuri. Talia, Spania si alte tari se folosesc chiar soluri total neadaptate, Facindu-se gropi cu picamerul in staned, unde planteazA lamai §; poriecali, deoarece clima permite cultura acestor specii, care cresc $1 rodese ia fel ca in vase, prin folosirea ingrisimintelor organice $i minevale, a pornirea pomilor in vegetatie, primivara, musuroiul $i lighcanul de pimant se impriistie prin prasile, 2.7, PROIECTAREA COROANEL Es‘: 0 lucrare simpli de care multi pomicultori se ferese si prefera 84 procure pomii altoiti in varst& de 2-3 ani, cu coroana formatd, care Se prind mai greu la plantare, aga cum s-a aritat anterior. Devi, pomul este in varsta de 1 an (varga) fig. 2.1). Se scurteazai deasupra unui mugure situat de aceeasi parte cu rana cicatt' ald de fa punctul de altoi. Taietura de scurtare se face oblic ou mm d¢-supra bazei mugurelui terminal. Inalfimea la care se scurteazi Se socc‘este insuménd lungimea trunchiului care se adopta, cu 25 em pentru emiteres de ramuri pentru coroani, Eventual listari ce se afla in zona coroanei pe portiunea de 25 em Se scuricaza la 2-3 och, deasupra unui mugure care s& priveasca spre exterior. Lastarii din zona trunchiului se scot cu foarfeca la inel 38 1 pregitivea poms b ~ayezarea pomuluj la plantare pentru plantare Fig.21 Cand plantarea se face toamna in locuri nefmprejmuite, tulpinile ‘pomilor se protejeaz contra iepurilor, cdprioarelor si altor roaitoare, prin infisurarea cu hartie de ambalaj, saci deteriora sau folie polietilena, care se prind in 2 sau 3 locuri de trunchi cu sfoard sau oer de durati, pan’ a ingrogatea trunchiului, este inconjurarea trunchiului cu 3~4 picheti, smicele de alun sau alte esente, - de lungime egali cu a trunchiului si grosime de cel putin 1,5 cm in meas! folosi si Hintei de scndura trasi la dimensiuni sau rezultati de la gatere sau fabrici de cherestea. Acestia se leaga in trei con in jurul trunchiului, neaparst cu fir de plastic, cae di vote egiturisise liggeasci pe misura ingrosarii tulpini. Legiturile se refte fn oe toamnd acolo unde cedeazA. Prin aceasta metoda se apara pomii si de cerbi, care fi distrug cu coamele prin frecase de trunchi si mai a avantajul, c8 Sa tratamentele aplicate la trunchi, solufia poate patrunde printre legaturi. 392.8. PLANTAREA ARBUSTILOR FRUCTIFERI $I A CAPSUNULUL "entry arbustii fructiferi si cipsun sunt preferate solurile usoar TufS-nisipoase, deoarece ridicinile acestor specii sunt mai fibroase, iri o putere de penetrare mare ca la pomii fructiferi, Pentru acest motiv pomii fructiferi si cipsunul sunt mai pretentiosi la umiditate si cer udri bl gatorii la plantare si in caz de seceta. ‘aatbustii fructiferi, care sunt plante pe ridacini proprii (nealtoite), ple tatul se face mai adane eu $~6 om fat de zona ridicinilor, ct a fost in pepiniera, La unele speci, cum este afinul care cere sol acid, la plantare se adaugi turba, rumegus sau litierd de conifere (10-15 kg la planta), seporat sau amestecat in proportie de 2 parti turba la 0 parte rumegus sau litiera. ‘La alte specii, cum sunt zmeurul, coacazul si agrisul, plantarea se poats face pe brazde trase cu plugul la adincimi care si permitd, introdiicerea rid&cinilor, plus 5-6 cm din tulping, iar ingrasdmintele chimice si minerale se aplica de-a lungul brazdelor, dupii ce ridacinile $-au acoperit cut un strat de pmant gros de 10-15 cm up’ plantare se biloneaza randurile, acoperind plantele cu un strat de sol de 10-15 em. antarea stolonilor de cdpsun se face toamna, pana la 15 octombrie, peni-ua putea objine o prima recolta in anul urmiitor. Se poate face gi primavara (martie-aprilie) si chiar in mai-iunie, cu stoloni reftigerati pastrati in depozite frigorifice peste iarn’. Terenul ales, usor si permeabil, se niveleazi si se fertilizeazi cu cca 60 t gunoi de grajd la ha, 300 g superfosfat si 600 g sare potasic’. Solul se dezinfecteaz& contra viermilor albi cu Metodox 25-75 kg/ ha se a Lindatox 25~75 p/ha sau in cazul prezentei nematozilor cu Temik 106- 50-80 kg/ha, Mokap 106-20-60 kg/ha sau Dazomet granulat 450 kg/hs. Aceste pesticide impreund cu ingrisimintele se incorporeazi sub o ardturd la adncimea de 28-35 cm, executatd in perioada 15 iulie ~15 august. Stolonii se fasoneaza lisindu-li-se 1-2 frunze, iar ridacinile 40 bine rest Fig. 22 Pozitiasisternulu radicu- Jace! stolonilor de cépsun la plantare Fig, 2.3~Adincimea de plantare a stolonilor de capgun se scurteaz’ numnai dacé depigese 20 cm lungime. Se mocitlese si se planteazA, cu plantatoare de lemn, ca orice résad, agezndu-se aya cum te indicat in figurile 2.2 si 2.3. : | ee aia eae face gi mecanic pe suprafefe mari cu masina de tat risadurr. aan roca ge face in rindur simple distanfate la 70-80 om siplantele se pun la distanta de 25-30 om pe rand.i \ LUCRARILE SoLULU, ,LUCRAR Ul INGRASAMINTELOR gt hy iN LIVE ZI in primi ar (lucrat) printe-o ariturd la 18-29 % casma pe rind spat | 3.1. INTRETIN: cultivata, care se intrey se liteste anual pana la 2s m Dupa 4-5 ani, cénd datorita intensive, 42 ini dupa plantare tere; caprrotuns CAREA POM LA UDARILOR CAPSUNERII EREA SOLULUI iN LIVEZT 4 Coapa, usturoiul, mazirea, morcoval, patrunjelul ierburi (graminee + leguminoase). Iarba trebuie cositi des inainte dea face sménfa si se poate lisa pe loc sau da pe randul de pomi ca mulei Pe rand, banda lasata se praseste repetat sau se erbicideaz’i. Daci iarba rezultata de pe intervale se foloseste in furajarea animalelor, trebuie avut grija ca si fi trecut 10-15 zile de la ultimele tratamente fitosanitare sau si se faci fan, deoarece prin uscare si depozitare, reziduurile de pesticide se degradeazi. Pe pante sau la pomii altoifi pe portaltoi mai vigurosi, plant distanfe mai mari de 4/4 m, terenul se Tucreaza numai in jurul pomilor pe o suprafafa circular cu raza de 1,5 m, in general corespunzatoare proiectiei coroanei pe sol, restul terenului se menfine inierbat. Pe pante mai mari, cercul luerat in jurul pomilor se amenajeazii ca platformi cat de cat orizontald, prin sparea mai adéncd in amonte gi dat pimantul in aval sinivelat, platforma care, pe masura posibilitiilor, se mireste anual In plantatiile de arbusti fructiferi si cdpsunerii, intretinerea solului se face ca ogor negru prin araturi de toamné gi prasile repetate in cursul vegetatiei sau erbicidare. 3.2. INGRASAMINTE APLICATE IN LIVADA Pentru o recoltd constanta de fructe si pentru calitatea acestora este nevoie ca la intervale de 3~4 ani s4 se aplice pomilor ingrasiminte organice si anual ingrasminte chimice, in functie de starea vegetatiei pomilor si cantitatea recoltei obtinute anual. Daca, din varii motive, recolta a fost slabi si, ca urmare, cresterile pomilor sunt puternice (80-100 cm), se poate amana aplicarea ingrdsamintelor organice cu un an sau excluderea aplicarii ingrisimintelor chimice in cursul perioadei de vegetatie, cu conditia ca frunzisul si fie menfinut intact, prin tratamente aplicate corect con- tra bolilor si daunatorilor. Este gresiti practica unor pomicultori de a nu aplica tratamentele fitosanitare in anii fri recolti sau cu recolti slabi. Ca urmare, pomii pierd frunzigul si astfl se compromite recolta timp de citiva ani. Daca aplicarea \grasimintelor se poate micsora cantitativ sau exclude in functie de posibilitdti, tratamentcle fitosanitare trebuic aplicate obligatoriu. 43in pornicultura: ~ Gunoiul de gr si se mp cu usuringa fn continuare redim de este yi mai bun si se recur ‘ay inoas Pune un stzat de pamént g adancimea de incorporare 44 si animaie, chiar si cenugh stopi anime, adanci de 0,5 m. Ci Cand se administreaza pes te tot in livada, spre creste la 18-20 em, Serlerea principalelor ingrasiminte folosite ajd, obtinut de la ani raz Tcrmentat, atunci cand paiele provenite din ages ote, lost Se aplica toamna. Gunoiul ferme astemut se brunifica tat (mnranita de pasate uscat la m2, ‘din resturi Vegetale Pun Ia fermentat in Ingrasimintele orgsnice imbogitesc solul in flora microbiani si incdlzesc si imbunitifesc structura acestuia. — Ingriisdmintele chimice se administreaz’ anual, in afara anul cand se dau ingrgiminte organice. Se poate administra gi in anii edind sunt deloc fermentate. Ingrisimintele chimice se socotesc dupa procentul de substanti: activa (s.a.) continut, care poate oscila intre 12, 18 si chiar 40%. Adica, 12% s.a. ta 100 g ingrisimént gi 120 g la 1 000 g. Ingrasdmintele chimice folosite mai mult in livezile de pomi sunt cele cu azot (N), cu fosfor (P:0s)'si cu potasiu (K;0). Dintre ingrasAmintele cu azot amintim sulfatul de amoniu, cu 20- 25% s.a. Acest ingrasdmant nu este recomandat pe solurile acide (pod- zol). Se recomandi a se da toamna. Azotatul de amoniu, cu 32-34% s.a., merge pe toate tipurile de sol, in cursul vegetafiei. * Urea confine 46% s.a. azot si se recomanda in special pe solurile cu aciditate redusd tot in cursul vegetatiei Toate ingrasdmintele cu azot sunt usor solubile in apii si deci se spali usor de catre ploi, migrand in adancime. De aceea trebuie ad- ministrate in céteva reprize, la momente de maxima asimilaie si de crestere a listarilor, incorporandu-se prin prasile superficiale. Cantitativ, se dau in jur de 9-15 g s.a. la m? sau 90-150 kg la ha. Ingrisimintele cu fosfor se gisesc sub forma de superfosfat cu 16% s.a. (P;0.) $i 27-30% caleiu (CaO). Exist si superfosfat concentrat care confine 38-50% s.a. Se preteazi pe toate tipurile de sol. Din cauzi ci se dizolva greu, ajunge greu la nivelul ridicinilor, fapt pentru care se administreaz toamna sau in ferestrele iernii si se incorporeazii sub ariiturd sau stipiturd cu cazmaua. Se administreazi in cantitate de 6-10 g la m2 s.a. (60-100 kg s.a. laha). * Ingrisdmintele cu potasiu se gasesc in comert ca sare potasicd, cu ‘un confinut in s.a. cuprins intre 20 si 40% potasiu (K,0). Se foloseste pe toate tipurile de sol: in zona dealurilor subcarpatice, pe podzol, au 45crect mai bun daca se administreazi o data cy de var ca amendai c ment. Ca gi toamna in acela: imedeeee a se da it a a si mod, incanttate de 8-15 g.a lame (80 iene Sa. lam (80-100 kgs.a, complexe at 2-3 clemente nu Toammna, inf islet a Lin ferestrel si hy arte devreme, in cantitatile Tecomandate de a Ee Cenusa, de asem i eae nus, venea, se considera. ingrasaméi aera fosfor, calciu, magneziu, fier, cae inessindetsonne pots, Se poate da impreund cu superfosfaty 30-60 toa - impreuna cu s si a 1 gimz, toamna, gi 3.3. UDAREA POMILOR (RIGAREA) De regula, in zonele , unde suma precipitaiilor depa am F e ‘Ipitatiilor de antal, asa cum este eazul tn zona deaturle? subcarpatce unde cal i cea mai mare Parte pomicultura tari i : si a gue fri, pomii meng si fara Exceptie fac zonele colinare si : inare si de cm Cantonate speciile termofile (cais,pietse, mann ru este posibis fir irigare, ee cd exist conditii materiale ud i : , ‘ale udarea pomilor este benefics se ineetaai gS d4Pa plantare gin Iunileiulie-august caret oe se Pes Pr leaza lipsa prelungita de precipitati sau chigr see nt aM soc dare, trebuie realizaté umezirea solului, pan fe Sieh om Aste aun pom tinge pnd la interes idar> 2-4 gileti de apt, iar la i Tn vezi cu sepragee e888 Fo pe rod Inte IO eal dep se fac in functie de nevo) de regula, sunt unde pomicultura u superfosfatul si cu praf CAPITOLUL 4 TAIERILE APLICATE POMILOR FRUCTIFERI Scopul pomicultorvlui este acela de a obtine de la pomi in fiecare an producti de fructe de calitate, mari si bine colorate. Pomul, din punct de vedere biologic, are tendinfa naturala sé product fructe in scopul perpetuiirii speciei, la o anumiti varstd, de calitate, in funcfie de factorii pedo-climatici si de multe ori periodic. Cu trecerea anilor, coroanele se indesesc, ramurile roditoare se alungesc si se ramifica, slabind ca rezistenfa si deci se rup usor. Din cauza umbrir din interiorul coroanei, ramurile se degamisesc, incepind de la baz. Cu timpul, vegetatia utild se deplaseazd citre exteriorul coroanei gi citre varf, micsorandu-se suprafata productiva a pomului, Interventia omului prin tdieri i celelalte ingrijiri urmaresc stoparea acestui fenomen natural, in favoarea menfinerii rodului repartizat uni- form in coroani, a rodirii constante si obtinerii de fructe de calitate. Prin taieri in primii ani se urmareste formarea unei coroane solide, echilibrate, care si permit’ ptrunderea luminii, uniform, in interiorul ei, lumind rd de care nu are loc ,,asimilatia clorofiliand' in frunze gi deci fabricarea hranei necesare cresterii $i rodirii. ‘Dupa intrarea pomilor pe rod, taierile urmaresc un echilibru perma- nent intre crestere si rodire, reglarea incdrcturii cu muguri de rod pentru a obtine fructe de calitate, pozitionarea ramurilor producatoare de muguri de rod si fntrefinerea lor continua. 4.1, TALERILE DE FORMARE A COROANEI Scheletul coroanei se construieste in primi ani dupa plantare cu scopul de a crea condifii pentru intrarea pomilor pe rod cét mai repede, rodire constant, fructe de calitate. 47in primii ani dupa Plantare, prin ingrasiminte si tratamente fitosanitare aplicate la timp, urmérim cresteri anuale care si depageascd 60-70 em lungime, la sfarsitul fiecdrui an. Asupra acestor tanari actonam, de regula, prin rariri. Se evita scurtarile cresterilor anuale, acestea rezuméndu-se numai la acele ramuri si in puncte!e unde dos {n.asul vitor ramificir pentru Tormarea eventualelor etaje ale coroane? a sarpantelor si subsarpantelor. Scurtarea tuturor ramurilor coroanei in perioada de tinerefe nu se face decat accidental in situatia cénd, din diferite motive (lipsa hranei 54 apci, atacul bolilor si daunitorilor, grindina etc.) pomii nu au crescut decit foarte putin sau deloe. La pomii cu cresteri normale, prin practica gresiti a scurtirilor generalizate, se obtin in anul urmator cresteri $i mai viguroase, fark a avea loc diferentierea mugurilor de tod, deci intarzierea intrarii pomilor in perioada de rodire, Prin ririri in perioada formarii coroanei se tnlatush cresierile eu pozitie vertical’, de obicei viguroase, cele dese sau cu dire-tie de crestere spre interior, precum si concurentele axului seu viitoarelor sarpante si subgarpante. La formarea coroanei se urméreste ca unghiul sub care 0 ramur& {Garpanti) se prinde de un ax sau de tulpina pomului si fie de 40_45°, Sarpantele, cu unghiuri de prindere mai mici, se desprind usor prin despicare sub greutatea rodului si la vanturi, aga cum este cunovont acest fenomen la cel mai rispandit si valoros soi romanese de prun, Tule gras. Intr-un etaj se asd pentru formarea sarpantelor 3-4 ramury distantate intre ele obligatoriu la 8-15 cm si repartizate cat mai unk form fn jurul axului, Formarea etajului din muguri succesivi nedistanfati, duce cu timpul, rin Ingrosarea ramurilor, lao intrepatrundere a zonelor de prindere pe ax, slabind rezistenta lor la rupere. Frajele pomului se formeazi la distanfa de 60-80 om, la speciile sdmburoase ga cele seminjoase altoite pe portaltoi viguros; la 20-25 om, lo speciile semintoase altoite pe portaltoi de vigoare slaba Disvantele inte etaje trebuie si fie mai mici la haza coroanei gi mai mari “tre varf pentra a patrunde mai multd lumina. Ramurile etajelor nu trebuie si se suprapund una deasupra alteia, pentru a evita umbrirea reciproci, 48 in procesul de formare a coroanei urmarim ca pe sarpante sé lisim subsarpante (ramuri de ordinul 11), pe care, mai departe, se last ramuri de ordimul IIT, denumite de semischelet, care se dirijeaz3 prin tiieri ‘Lincat_sa-se-umple-gehurile—— bine luminate. Mai departe, pe aceste ramuri de semischelet, apar listarii anuali si ramurile de rod, : in cazul cind nu gasim ramuri plasate corect pentru formarea coroanei se apeleazi Ja inclinari si Lege (Palisir), care se fac fie pe spalieri amplasafi anume in livada, fie pe stachefi sau chiar prin palisarea tele. ramurilor prin legarea de ax sau unele de al Operatiunile de taieri si de dirijare a ramurilor la formarea coroanei int redate in tabelul 4.1. a oe Schemele de formate a coroanei sunt prezentate sintetic in figurile 4.1, 4.2, 43, 4.4, 4.5, 46, 4.7, 4.8, 4.9, 4.10. Fig. 4.1 ~ Formarea coroanei sub forms de vas" 4 Pornicultura 49eewours ah vosoi$019 fos nes yuna vainSaza aueisep eedpumud memmnayo wasesaic) | youn exdaseap wun 9p unr nes punures © qns eny22j9 18309 nue 1oun eidnseop “sundinu nes una nun # 6 rafre095 eaveuotioag tyres vasoysau9 uu 9} 18 sys alivoas © sojsnues toreoos vazej2uj stop sojn5 as ayatgu aiunjzen pu opis 289 Wo 10 5 somes "gun up enoe ry op ojo Balipos gud gays a 1p =p au] ad joes fun sidney 8 au BORING ao end arty =p ‘wanes eousiSuny upp €y1 e| UR Ege PazeE — sun eadaseap uu j>zuny espoNsqNS %P ¥aud see Haury |v] 4n9so19 soles] v E2NG x] ap vo1oIeo>s YE RoLDIE sojpnres eareunog soyzesy 223 sp rurufeues Jounexrede yzeojnt Par 3p ue azaungy gs oi nioduia povadoyg | goseauo ws pun ale que ‘toqsmisy| ted, z T 5 (erenunes) 7} soin purdsop 26 1 “undnas ouongh 1 1m ey ne-s yun na pupo yanBuzop fone MINDED 9S oun saseundas ‘sroqecunds sums e20q 3} ‘wee ‘op qugwidys ojounid up y2oeque zo) oun varewudng “suntnodsu fiizod wy aynosoxs 299 1 9p woz up youu reus ‘anes soun wanda 18 ayu2un2u09 ones vaxeunug rppoitus ‘sn suas 19 9y w inoypusdiod 2 need OEE ‘eareuoseg areiu0ss ofze oy syundaes ‘ppuvwionas 96 (apd qu oqads 7 ty .09-o atolussyp awedses ap tpaiod j-— 24 wisest wL0-s0% “pou op 1 oja4ostuies ap runs xe a 2p nue 1y20g 18 ymouuod roe wip naga yyo|ayos no goqU09 PUBOI0S — ax80814 3p onraiod ww g'Z-0'2 foun] ~ a fp agus :aquo0ds "w 9'0-#'0 2 Inugounuy, ~ qns sng 0814 ap 1o1/eu0d sums spur :oyzads 27 vm sng ‘jsiad “u9'9 9p younal ~ “sorrows sua, i ° z (arenunuoo) 1 p ‘uvotoo yx purudns 2s ¥aj¢ je inynfero eadnseog — "Wd 01-09 2p wlueisyp wy “wise fe9781q ssndsip “ muspio op tures ye no guides areoarg juesiq ~ ‘suuedes jg 299 © feo fan n9 eueoI0D — w s'p-$°2 uy ~ welt eprumag ° Zin PEERED PuRDIOS PORN, ‘eimn9 wy aypupdsys sop yeut pueos09.p suo > ‘pou ap 10j2uedio Posouoy yevajnas 18 tanBnur ards > use ajalurs Jour feu arnqunsip jodway ezeodorg ns | 2jeuprayBuoy same sone ons) eareuoysueg, 2p suuoy s0%n u sns ap duds nynuod je axdsuyp yevony2ay9 9s sojunues aseononyy :puor eze2inwig ore 6 ypequozt0 op en (oxenuu03) 7p pm mL Joyrnwes paiyzod e axequiyos ap pungiessdo “aaaa ap gutiog qs ourox09 veseutiog ~F'¢ Sy ray) Ss bernrwves]| % "i “psa nO 2p jwod 10 ‘apd 16 sew ajaods wT oq arr08ta ‘wr8}9q pseD ‘9p pod no ‘apa fepc taee sytney ry ps masa Fe =] ly S| a peeaE Buwee} | oveApU Ceuwear] ule woe | 209 woot |4.2. TAIERILE DE INTRETINERE A COROANELOR Seaplica dupa ce pomii intra pe rod i urmarese limitarea volumului coroanelor pe vertical ‘$t orizontald $i echilibrul anual intre crestere gi rodire, . Pent 3 pomilor, tiierile de Tatretinere fa tese limitarea inlyimii coroanelor la urmitoncla dimensiuni, in Fanctie de sistemul de livad8, portato’ si species ~ livezi clasice (pe portaltoi vigurosiy ~livezi intensive (portaltoi de vigoare miflocie) —2.2-2'5 m; ~ livezi superintensive (portaltoi de vigoare slabi) -1,8-2,0 m; — Specia prun —3,5-4,0 m; specia cais ~3,0-4,0 m; specia piersic =2,5-3,0 m; ~specia cires -35-455 m: — Specia visin ~2,5-3,0 m. De regula, satpantele care depiisese spatile rezervate prin distangele de plantare se scurteaza corespunsitor Cu ocazia taierilor de intretinere se elimning si tamurile atémande, de pomi. Se face limitarea latimii sparduriler fructifere“, in cazul Bogs dirjate sub orice forma (aplatizate) pe spalier: la 1,5-1,3 i. S¢ liming ramurite suprapuse care impiedicg Pitrunderea luminij in interiorul coroanei Se scurteaza sau se. Scot ramificatiile de ordin II, care indesese ‘coroana § care Sunt plasate deasupra sau dedesubtul ramen de ordinul 1, Scurtarea cresterilor la formele aplatizate (Garduri fructifere) pentru a Aata o forma conici (mma lagi la baza si mal sane spre varf). Risttea si Scurtarea ramurilor este mai intense zona de intrepatrundere a coroanelor, Fetilibrarea eresterilor de la baza si varful coroanei se face prin eliminarea lastarilor mai vi teguld cu pozitie verticali coroanei. Echilibrarea sarpantelor din etaj 60 i ri Se are in vedere, de asemenea, corectarea pozitiei unr eau Jecate sub greuiatea rodulu, pria scurtarea chap une oop care corecivazi poz for, precum si completarea spafiufui fiber rima fn urma ruperii unor ramuri 43. TALERILE DE FRUCTIFICARE i i inuntal sav Se mai cunose gi sub denumirea de tkieri ou eatin detaliate, care se amplificd in funetie de varsta pomilor sia . ta cil seminfoase, mugurii floriferi sunt micsti si asigura i a lastarilor \comitent aparitiaflorilor, urmate de legarea fructelor $i, co de prehingre a ramurilor respective, De aveea, ce Eo mugure florifer. De asemenea, s se poate face si deasupra ‘unuit a se ae face si deasupra unei punfi de rod (fig. 4.11). xy ig 4.1 ~ Reger pin rare ae -vetrelor de rod la seminjoaseLOT (NTT ETT ET eS 1a speciile sémburozse, nu exist muguei mic Deaceea, tiierea muse poate f florifere, ci numai deasi Vegetativi apar in anul urmitor noi Listari de subsuoara frunzelor, se formeazi: mu; cresterea lor, fapt care explicd gi rod -a lungu! carora, la igurii de rod concomitent cy. tai constant acestor specii. mal apropiafi de ramura suport pe care sunt pri de vie, unde prin tlieti se urmireste apropieren rile de rodire la pomi se urmareste ca, prin scurtin ramurile de rod Si nu se lungeasca si fructele si se giscasca met aproape de ramura suport. La gutui, ramurile anuale lungi, care seurteaza la 1/3 din lungimea lor. Micialiile ramuri scurte ingrosate la varf specifice gutuiului, se ¢limind prin scurtarea deasupra unui mugure vegeron situat cdtre baz, cand sunt slabe, iar cele viguroase se las& ca atare pentru radire. Formativnile denumite ,coame de mele", cate slates miciulii, i rile de rod specifice iguroase nu se scurteazi si se riresc, iar daca sunt prea dese se elimini cele mai slabe, Tot la gutui, ramurile de semischelet pe care sunt formatiuni de rod Viguresss An 4& 46 ani, se scurteand deasupra unei mich not viguroase. La samburoase, ramurile cais, cires $i visin) nu se taie 30-40 cm, cfind se scurteazi Ramurile mixte care dep: ramificate si se scurteaza de baz (fig. 4.12), Ramurile de 1 an bu se scurtea Poarta muguri micsti, se mixte tinere in varsta de | decat atunci cdnd au depisit lungimea de a 1/3 din lungimea lor. asese varsta de 3-4 ani sunt de reguld asupra a 1-3 ramificatii mai apropiate de (de semischelet), erescute in interiorul coroanei, 7%, dack ou au depasitlungimea de 40-50 em, deoareen 2 lor frvctifere la Fig. 4.12 —Regenerarea ramuril °F rn dal a ml ani de rode ‘le constituie suportul pe care in anii urmatori iau nastere mae de rod. Dack insa au Seplsit lungimea de 60-70 cm, se seuteart indeirtand 1/3 din lng lor. Cele foarte vgursse faa ses i fie verticala, se scot la inel. Asemini fear Goeseee Ereytri anualesituste dedesubtul sau deasupraramurilor de helet. ; werpamure de sematheet in varst de peste 5-6 ani oarteramifiate, se piseseramuri de rd imbitinite se relmoiese prnt-0 Seurtareeneeutsla 1-3 ramifeai dela bazansertiei pe ramura supo 4.14) . 7 ceed de semischelet este foarte viguroast si mpl unspatiy bin plasat in corcan, aun, se sera, operates fe rami ca auram deo imbarinte. | A La specie itmbaroase pram, cais, ie, vgn) ramus sures rijlovit nase scurteazi, Ramurile mijloci $i hing, care aa vi peste 2 ani, se pot scurta pentru normarea rodului. a Ramat ples eile in care sunt dpa ate geese nama le termina se scuteaza in-zona unde apa sera Sau ramus buchet fn ipsa acestor, remurs pleat se soate ine 63. aL t AD : La piersic, tHierile de fructificare sunt obligatorii anual, deoarece { fructifica bine numai pe ramuri mixte in varsti de 1 an. Lasat fird interventiidetaliate la nivelul ramurilor de rod, piersicul se degamiseste Fig, ¢.14~ Posibiltyi de regenerare a ramurilor de semischeletfmbltrnite la: ‘~cais; b= prun. Locul intervene (scurtii) este indicat prin igi 64 sirodul se deplaseaza citre varful coroanci, diminuindu-se foarte mult. Acest aspect se observa destul de des la piersicii raspanditi prin vii si lacei din gradinile de langa casd. Astfel, la aceasti specie se scurteazi la 2-3 em de la bazi toate samurile mixte care au rodit. Cand sunt prea dese, atunci se inkiturd la inel. Se aleg ramurile mixte crescute anul trecut, lungi de 3040 cnr ta distante de 20-25 cm. Celelalte ramuri mixte sau salbele se scurteaz 1a 2-3 cm de la baza. Pentru obtinerea de piersici mari se impune $i intiturarea buchetelor de mai, precum si ririrea fructelor cdnd au diametrul de cea 1 em, lasind pe fiecare ramuri mixté un numa de 4-6 fructe. Taierile de fructificare se fac in acelasi timp cu thierile de intretinere, care, de altfel, este prima etapa cu care incepem tdierile [a un pom, dupa care se trece la detaliu, operdnd pe ramurile de rod. De mentionat ci thierile aplicate ramurilor de rod nu sunt obligatorii anual la toate speciile. Asupra ramurilor de rod se intervine obligatoriu pe msura ce pomii inainteaza in varsta si ramurile de rod se ramifica gi se alungese. De regula, interventia este obligatorie cind mugurii floriferi depisesc 40% din totalul mugurilor. La pomii tineri nu se intervine asupra ramurilor de rod, iar cresterile anuale se riresc prin scoatere la inel fara scurtiri. Scurtirile se aplicd atunci cnd pomii intr’ in perioada de rodire deplina, cdnd cresterile anuale se tempereazi si nu mai depigesc in lungime cca 60 cm. Taierile de rodire, efectuate anual, prelungesc perioada deplinei rodisi eu produchii mari si de calitate. Cu timpul, vigoarea de crestere a pomilor se diminueaza, cresterile anuale, indiferent de hrana si agrotehnica aplicatd, devin din ce in ce mai scurte sau se reduc la simple rozete de frunze. In aceasti fazi se intervine cu ,tdieri de reintinerire sau regenerare. Sarpantele si subsarpantele se scurteazi, tdind pe lemn de 4-6 ani deasupra unei ramuri laterale, ce creste cu directia ciitre exterior. O dati cu taierile de regenerare sau de reintinerire se impune si o ingrisare puternica a livezii cu ingrag4minte organice si mineraie. Asupra timpului cind se executi taierile precizim ci la pomiitineri, in perioada formrii coroanei, indiferent de specie, taierile trebuie facute primavara, in luna martie, cind pericolul gerurilor mari a trecut. Tot 5 ~Pomicultora 65primavara este recomandabil sa se aplice taierile la speciile simburoase, maiales la speciile sensibile, la care rinile se vindec& mai greu (cires, visin). La acest> specii este recomandat chiar ca taierile sa se faci dupa culesul fructelor vara ca si formarea coroanei. Ramurile anuale nu se scurteazi deoarece mugurii de rod sunt amplasafi spre varf. Cand ramurile au varsta de 5~6 ani se elimina. ‘Tufele slabe sau imbatrdnite se scurteaza in cepi de 2-3 ochi la suprataja solului ——Exxspeciitescmnintoase, trpomti pe rod, tterite pormncepe din toamng, upd cules, in tot timpul iemii pan’ la umflarea mugurilor primavara, nd acestia cad usor la atingere. Conditia este ca temperatura si permit eivetuarea lucriii, deci sa fie mai mare de 2-3°C. Ranile mari, rezultate in uma scoaterii unor ramuri groase, cu <.ametrul de peste 3 om, trebuie capsate (unse) cu alifii cicatrizante (ex, Sanared), sau cu vopsea de ulei, mai ales la speciile simburoase. aierile din perioada de repaus a pomilor, denumite ,thieri in uscat", pot fi inlocuite partial sau total prin ,tdieri in verde", care se executt ‘incepand cu jumatatca lunii iunie, mai ales pentru formarea coroanei. La pomii pe rod taierile se pot face dupa ciderea fiziologic’ a fructeior, iar la unele specii chiar dupa cules (cires, visin). 4.4. TAIERILE LA ARBUSTII FRUCTIFERI {in zonele de deal si de munte cu suma precipitatiilor peste 600 mm anual, arbusti gisesc conditii bune de crestere si rodire, iar pentru zonele ‘mai inalte constituie singura altemativa. Pentru consumul casnic si chiar pertizi mici pentru piatd, ctedem cd arbustii fructiferi nu ar trebui si lipseasca in nici o gospodairie, dat fiind multiplele lor intrebuinfari pentru lucrare si continutul ridicat de vitamine i sdruri minerale. Pretind mai putine tratamente fitosanitare, fiind mai rezistenti la boli si diunitori, datoriti frunzisului pielos sau bogat in taninuri, Nocesitd mai putine eforturi la tdieri, intrefinere i cules + Afinul, Dupi plantare, toate ramurile se scurteaz’ la 3-4 muguri py atru a obfine o tufai cu multe ramificatii. in primii ani, nu se intervine cu tHieri. Cand tufa se indeseste mult, se elimina ramurile mai slabe, cele prea dese gi cele care crese spre intcriorul tufei. 66 re fener se lase 3-4 ramuri noi. intinerirea se face treptat, prin taieri aplicate deasupra unor ramuri tinere, viguroase situate cdtre baza tufei. + Agrisul. Dupa plantare, tulpina se scurteaz’ la inaltimea de 15-20 cm. {n timpul vegetatiei, se aleg 3-4 lastari vigurosi, iar ceilalti se elimina. in anul al doilea, primavara, listarii alesi in primul an se scurteazi Ja un sfert din lungimea lor si se retin din nou 2-3 listari amplasati la baza tufei, care, in primavara anului III, se scurteazi, de asemenea, la 3-4 muguri. Ramurile de 2 ani nu se scurteaza. Se inlatura totdeauna lastarii anuali mai slabi sau riu plasai (spre interior) si se retin iardsi 2-3 listari din cei amplasati la baza tufei in anul al IV-lea acesti lastari se scurteaza la 1/4 din lungimea lor. Ramurile in varsta de 2-3 ani se las nescurtate. in continuare, anual, se elimina prin scoatere de la bazi ramurile uscate, rupte gi cele care indesesc tufa. Ramificafiile laterale ale listarilor se scurteaza la lungimea de 20— 35cm. Tulpinile in varsta de 6—7 ani se elimina, taindu-le de la baz. Din lstarii anuali nou crescuti se aleg un numir de 3-4 bine plasati si se scurteazi la 4-5 muguri, pentru a stimula aparitia de noi listari necesari pentru inlocuire. + Coacizul. Dupi plantare, tulpina se scurteaz la 3~4 muguri. Din listarii ce iau nastere in primul an de vegetatie se aleg 4—5 in primavara anului urmitor, care se las’ intregi sau se inlitur numai varfurile in caz ch au degerat in anul al IlJ-lea, primavara, se pastreazA ramurile de 2 ani si se aleg alti 4-5 lstari de un an, crescuti la baza tufei, iar ceilalti se elimina. fn continuare, anual, se retin cate 3-5 listari de 1 an pana se ajunge la 16—20 lastari la tufa. 67Anual si treptat se inlatura ramurile imbatranite si se inlocuiese cu altele tincre, care pornese de la baza tufei. in caz c4 mu apar Listari suficienti la baza tufei, la inlaturarea ramurilor mai in varst& se last cepi de pe care si porneasca Lstari noi. in fiecare primavar’ se elimina’ ramurile slabe, rupte, atacate de boli si cele plasate rau (spre interior) penta tamimarea tater. + Zmeurul. La plantase, drajonii se scurteaza la 20-25 cm lungime gi se musuroiesc. In primavara urmitoare se aleg 2-3 tulpini la fiecare planta de [a care se inlituri prin scurtare partea superioard in lungime de 15-20 cm. In fiecare an, primvara se elimina prin tdiere sau rupere pur gi simplu (se rup usor), tulpinile de 2 ani care au rodit si apoi in mod natural se usuca. Concomitent, se inlatura tulpinile noi, slabe, cu lungimea sub 1m, Tulpinile rimase se scurteaza la 10-20 cm de la varf spre baza. Cand sistemul de cultura este in benzi, Yajimea avestora se limiteaza la 40-50 cm prin suprimarea de la bazi a lastarilor ce depasesc aceasta laitime. ‘Tulpinile rimase, pentra a produce fructe, se leagi in ninunchi largi pe spalieri, tutori sau intre ele. * Muri! fara spini. Dupa plantare, se scurteaza fa 20 cm {a nivelul musuroiulai. In cursul vegetatiei iau nastere 2-6 listari (tulpini) cu ramificafii laterale (lastari anticipayi). Tulpinile se dirijeazd in forma de evantai pe garduri sau spalieri, iar Lastarii anticipati se scurteaza la 25-30 om. Tulpinile de 2 ani care au sodit se seat de la baza gi se inliturd. Tulpinile de 1 an se scurteazi la inaltimea de 1,8-2 m. Tulpinile noi ce apar la baza plantei se teaga_ (paliseazii) de suporti (garduri spalieri), dupa ce au depasit fungimea de 80-100 om. + Alunil. Se formeazi tn $-6 ani dup’ plantare ca tuf, care este forma de conducere cea mai rispinditi cu 4-10 tulpini sau cu vas ameliorat cu trunchi mijlociu de 0,6-0,8 cm, sau inalt, 1,20-1,80 m. Dupé plartare, marcota sau drajonul se scurteaza la 4-5 muguri. in anii urmatori lastarii mai vigurosi se scurteaz& din now anual pand se ajunge la cca 10 Kistari in tuf’, Pentru alunul condus cu trunchi, scurtarea dupa plantare se face la inalfimea corespunzitoare lungimii trunchiului 68 plus 3-4 muguri pentru 2oroand, ca si la pomi. Mugueti sau lastari apiru{i pe portiunea destinata pentru trunchi se inlatura ca gi la proiectarea coroanei pentru pomi. Anual se elimina drajonii ce apar. ‘Cind productia incepe sf scada, se trece la taieri de reintinerire, ss Ee 5, Se inkiturd tulpinile imbatrénite, aerisind tufa prin rarire. + Smochinul. inci de la plantare in groapa, butasul se asaza inclinat, pentru a ereste oblic, in vederea protejarii mai usoare peste iarnd, Taierile vizeaza obtinerea a 3—4 tulpini principale care, prin inlaturarea varfurilor in primii 2-3 ani, ramificd. Din Jastarii posnifi de la baza tulpinii se aleg anual 2-3 pentra inlocuirea tulpinilor degamisite gi a ciror protejare peste iarnd este greoaie. ‘Taierile de fructificare sunt asemindtoare cu cele ale piersicului Ramurile anvale, care depisesc Iungimea de 60-70 em, se scurteazi pentru a evita degamisirea tor si a favoriza Wistirirea de la baza Protejarca peste iam se face prin fixarea tulpinilor de sol cu carlige si se acoper’ cu pimint sau folie de polietilend {fn finalul acestui capitol, amintim ci thierile la arbustii fructiferi se fac numai primavara.CAPITOLULS SPECIFICUL RODIRII POMILOR SI MASURI —_—-—DE SPORIRE-A-CAEIFAFHERUCTELOR Inceputul rodirii sau intrarea pe rod a pomilor dupa plantare, are loc in functic de specie, portaltoi gi, in ultima instant’, de soi. Depinde foarte mult de ingrijirile pomilor (lucrarea solului, aplicarea ingrdsamintelor gi tratamentelot fitosanitare) care si permit cregterea pana la intrarea pe rod si in continuare, Dintre speciile pomicole, la mar si par se poate dirija mai bine intrarea pe rod, folosind diferiti portaltoi. Astfel, soiurile de mir altoite pe portaltoi de vigoare slaba (M9, M26, Voinesti 2) intra pe rod in anii 2-3 dupa plantare, dar este nevoie de sustinerea pomilor pe spalieri sau pe tu‘ore. Sistemul radicular al acestor portaltoi nu ancoreaza bine pomii in sol gi acestia se ristoarna sub greutatea fructelor, mai ales cand mai intervin vanturi mai putemnice si vijelii in viitor si pomicultorii nostri vor opta pentru folosirea portaltoilor de vigoare slaba, cu mijloace de sustinere, deoarece, pe lang’ faptul cd pot obtine fructe de calitate (mai mari $i mai colorate), au posibilitatea schimbarii rapide a sortimentului de fructe, in Functie de cerinfele pietei si recuperarea rapida a investitiei. Peste :ot in lume, in pomicultura modern se folosesc portaltoi de vigoare slaba care maresc eficienta livezii si prin usurinfa aplicdrii lucririlor si a culesului. Pe portaltoi de vigoare mijlocie (MM106, M4 si Gutuiul pentra par), intrarea pe rod a pomilor are loc in anii 4~5 dupa plantare gi in locuri ad%postite de vanturi, pomii pot fi cultivati gi fara spalieri sau tutori pentru susfinere. Intrarea pe sod are loc in anii 4-5 dupa plantare. 70, Pe portaltoi vigurosi (piduret, franc si chiar vegetativi M 11 siM25), mul si p&rul intr3 pe rod in anii 6-8 dup’ plantare. La piessic, cires, visin gi cais nu existd diferente mari intre portaltoi, Ja intrarea acestor specii pe rod. Rodirea are loc in ani 4~6 dupa -ptanvare--La-piersic, intrarea pe rod are loc in anul al Ill-lea, la nucii altoiti dupa 5~7 ani, iar la cei objinuti din simanfa dupa 8-12 ani. La arbusti (coackz, agtis), intrarea pe rod are loc la 3 ani dupa plantare, iar zmeural si cSpsunul in anul al Yi-lea. Multe greseli ficute in primii ani, cum ar fi scurtirile nejustificate, aldturi de lipsa ingrijirilor (lucrat solul, ingrasarea, udarea si combaterea bolilor gi daunatoriler), pot intirzia intrarea pomilor pe rod. ingrasmintele aplicate in exces provoaca, de asemenea, cresteri buiace, care pot intarzia intrarea pe rod. Nerodirea pomilor mai poate surveni si in cazurile find mu s-att asigurat polenizatorii necesari ce au fost prezentati la capitolul respectiv, {n cazul soiurilor autosterile, in care de altfel se incadreaz multe din soiurile speciilor pomicole. Rodirea deplina (maxima) are loc dupi 4~7 ani de Ia intrarea pe er0d in functie de specie, soi si portaltoi. In functie de zestrea sa ereditara, fiecare specie si soi are un potential productiv, care se manifesta pe deplin in condi optime pedo-climatice side ingrijire a livezii. Astfel, Ia mar si par se pot obtine si 50-70 tha, la prun, cais $i piersic 15~25 tha, la cires si visin 18-24 wha gi 12-16 ‘tha la coacaz ete. ‘Asa cum S-a aritat, acestea sunt productii potentiale, dar care in realitate scad, in functie de conditiile pedo-climatice ale anului si nivelul aplicarii ingrijirilor necesare pomilor, Ca urmare, la alegerea speciilor sisoiurilor, pomicultorul trebuie sa cunoasca pretentiile pedo-climatice ale acestora si chiar sensibilitatea unora, mai ales la boli i diundtori Astfel, caisul, piersicul si migdalul, speci cu pretenfii ridicate la céldura nu merg decat in zonele sudice gi vestice si mai putin in zona dealurilor subcarpatice, unde este cantonat pomicultura. Pentru consumul casnic (1-2 pomi) sunt unele soiuri care merg gi in aceste zone, dar au durata de viata mai scurti. La fel este la prun, cazul soiului D'Agen care 1[razss in zonele sudice ale dealurilor subcarpatice, fiind mai pretentios ti caldura. Se cunoaste, de asemenea, sensbiltateasofului Jonathan 9 {dared la fainare, a soiului Jonathan la patarea si prabysirea fructeloe in depozit. Soiurile: Generos, Pionier si Florina sunt rezistente la rapin Si fiinare. De aici, necesitatea ca, la procurarea pomnilor din pepiniere, si se ceard ralatii performantet-fiectrut sor, relafit pe care Producitorul este obligat si le dea cumparatorului Pentru a avea o parere generalé la alegerea sortimentului de planta, redim, in continuare, productile medii pe pom la diferite speci $i pe diferiti portaltoi 11 altoiti pe portaltoi de vigoare slabs (M9, M26, M27) — * altoiti pe portaltoi mijlocii (MM106, M4) — 50-80 kg; Meri altoiti pe portaltoi vigurosi (franc si sabatic) ~ 100-120 kg; ~ Peri altoiti pe gutui — 40-60 k ~ Peri altoiti pe frane si silbatic — 80-200 kg; ~ Peri altoifi pe corcodus sau prun franc - 50-80 kg: ~ Caigi altoiti pe zarzar sau corcodus ~ 50-80 k ~ Piersici altoiti pe piersic ~ 30-60 ke; ~ Cirogi altoifi pe cies ~ 50-100 ke: ~ Visini altoiti pe visin ~ 30-40 kg: ~Nucu altoiti si nealtoiti ~ 50-100 ke; ~Coacize ~ 1-2 ke/tufi; + Capsun - 0,1-0,2 kp/planta, sh perioada rodiri depline, in anii cu conditi foarte favorabile pentru diferentierea mugurilor florari, pomii se incarca peste misurd cu fructe. Caurmare, fructele riman mai mici, se coloreaz mai slab, o serie de Famuri se rup, dar cel mai grav este diferentierea slabi sau deloc a Mmugurilor derod pentru anul urmator, fenomen care duce la asa-numita eriodicitate de rodire. Rodirea abundenté poate avea urmiri negative si asupra gradului de coacere a lemnului, deci o pregittire incompleti a pomului pentra lami, cu consecinte negative asupra rezistenfei pomilor la ger. Cercetirile efectuate in domeniu au dus la concluzia cf la mie gi Pir, pentru hrinirea necesara unui fruct, cu formare in paralel sia 2 ‘mugurilor de rod pentru anul urmitor, sunt necesare 20-24 frunze sindtoase. Pentru a ne putea orienta mai usor asupra incdrcdturii cu muguri de rod la taieri, se apreciaz3 ca normal distanta de 12-20 cm {ntre mugurii de rod pe ramura. formatiunilor (ramurilor) de red, prin reglarea intensitafii scunir sau chiar prin ririrea fructelor la 4~5 stptimani dupa legare, cand au rmiirimea unei alune, Lucrarea se face manual end este vorba de un numar mic de pomi sau de anumite ramuri. fn livezi mari, raritul se poate face chimic, prin stropiri cu anumite substanfe recomandate de toare autorizate. cercetare sau de firme producat - Ririrea fructelor pe scard mai mare se practick deocamdata la noi la piersic, pentru objinerea de fructe mari. Oricum, costul livririi se recupereaza eficient prin preful fructelor la speciile ce se valorifica pentru consum in stare proaspata. ture fructe pe pom, Se acfioneazaasupra—— Penwrircorectares icarcat ioCAPrToLuLs TRATAMENTE imp ‘NTE IMPOTRIVA BOLI SI DAUNATORILOR HOR Pe masura moderniza . is lernizvii pomicutturi 1m cultura a unor soiuri de pomi de noma supericcre, in livezi organizate, ts apart si s-au rspandit gi o ia, prin introducer mi de mare productivita ii » CU Spatii de nutitie str serie de boli si diundton, ae toata lumea, . : : , comune in Conceptia, du dupa care soiuril lam, Cordoane, Henge apa eo aol (Crefese, Domese Faptul c& nu se apli Faptu aplican tratam lip de Ba lente Aitosanitare se dat i, Acasa eR, dar mal ales destatic pee acumen, €a produs de sen oe ees Petes constinal foil, stole, ie si, din cele ce se alegeau: protbunéent selor noastre eee ae ee din oras (gradinile de hog cass) Pre . a hear da oe PrOpietari de pamant ce locum ny ctl Rt be proprietor Omi, facts se Nal, s- tc siconsumalde re oe be been Si pietele de desfacere in livezile comerciale, unde se produc fructe pentru piata, trebuie aplicate tratamente fitosanitare, la avertizarea statiilor de prognoza din zoni sau in functie de fenofaza in care se afl formatiunea de rod sau fructele. Din noianui de pesticide care se afla pe piatd, pornicultorut trebuie si aleagi pe cele eficiente, mar pufit’ potlante-pentra-medityi-mei—— putin otravitoare pentru animale $i om. ‘SA cunoascé, de asemenea, faptul ci prin boli se inteleg o serie de fenomene ce apar pe frunze, fructe si scoarfa ramurilor, provocate de cluperci si bacterii, materializate prin pete, apoi necroze, ciuruiri si chiar uscarea frunzelor sau criparea si, in ultima instant, chiar putrezirea fructefor. Prin daunditori se infeleg vietuitoare (fluturi, viermi, acarieni, diferite insecte, precum si animale mari), care ataci pomii, ramurile, frunzele si fructele. De reguli, bolile se combat cu substante mai putin otravitoare decat daundtorii si in instructiunile de folosire este prevazut timpul de pauzi cénd fructele si chiar iarba de sub pomi nu pot fi consumate. Pesticidele actioneazi prin contact cu boata sau ddundtorut si se mumesc ,,de contact" si prin ingestie care actioneaza dup’ consumul din frunzi sau fruct de catre daundtor saw intrarea in circuitul sevei, cdnd pesticidele se numese sistemice. ‘Tratamental fitosanitar (stropirile) se aplic cu ajutorul pompelor de spate sau pe rofi a c&ror presiune se face manual pentru suprafetele mici, sau cu masini de stropit tractate manual sau de tractor, la care presiunea necesard pulverizarii solufiei se executd mecanizat. Deplasarea de la un pom la altul se face din mers, la pompele de spate, cu furtune fungi, fa pompete actionate de motoare sau prin deplasarea tractorului, la pompele legate de tractor. Pompele tractate de tractor executi o stropire eficient3, dar an dezavantajul ci batStoresc si fac sleauri, mai ales cAnd terenul este moale dupa ploi. Pentru evitarea acestor situatii este obligatorie inierbarea intervalelor pentru a itnpiedica acest fenomen negativ. Pentru suptafefe mai mici sunt de preferat pompele actionate de motor propriu sau tractor, prevazzute cu furtunuri lungi cu care se face deplasarea in livada. 15Cei ce lucreaza la la gure si ochelari, ia La prepararea solut Concentratia pentru care pesticidul a fo: espectati intocmai. O concentrate Tabet! 6.1 05%, emi C cone. sau Chinmix "ara eor urmate de uscarea ramurilor si chiar pomilor centratiile mai mici nu au efect asupra bolii si daunatorilor, 7 De regula, pesticidulcaleulat pentru cantitatea de api din pompa se La stropit, Solutia este imy apropiate de consistenta cetei, Parti, ramurile si tranchiul, Tratamentul se aplicé pe vreme linistits, temperaturi pozitive, peste 0°C. ince Priveste condi dupa stropit,trebuie si nu plona i Pentru a elimina numérul iprastiatd sub presiune, in picéturi fine, } umectand complet frunzele pe ambele insecticid), in functie de compatibi ambalaj sau in buletinul de avertizare, Tratamentele chimice, recomandate in plantafile pomicole impotriva bolilor i diundtoritor, sunt redate pe scust in tabeled 6.1 Orientativ, pomicultorul se poate ghida in dupa fazele vegetative ale mugurilor de rod, cu exceptia stropi ami, care se fac in perioada de repaus vepetativ Pentru mar si pir redim aceste faze in figura 6.1. ;, Stropirea I. Se face primavara la umflarea mugurilor, céind 10~ {%6 din muguri floriferi au plesnit (sau desficut, 7 Stopirea a I-a, Se aplica dupa cea 15~20 zie, cénd la 10-15% din mugurii floral au aparut framzisoarele ver (urechiusa de soarece), 76 recomandate, compat rodusele pesticide existente pe 2 i 3 4 0,5% sau PEB conc. 0,5% Fungicid cupric: Turdacupral SO PU cone] 0,5%, Zeami bordelezd cone, 0,5% + USI-92% cone. 1,53 Fungicid complex: Systhane © cone, 0,15% ipha cone. 0,03 rengar 25 WP 0,03% 0.3% sau Polyram DF cone. 0,26% + Pirctroid 0,19 sau Fungicidsistemic: Rubigen 12 E Op4%, Systhane 52,5.cone. 003%, Su cone 00% sa Sea 250 BC 001%, 1 Fungi dsconat anette: Dae cone. 02% Folpan Boala diundtoratui Picuchele ain San José, cota, ous] Oleokalux cone. 1,5%, Oleovarbetox de afde, acarieni et. nate de acarieni (P win) insecte minatoare Fenofaza (perioada) MAR Repaus vegetativ sguritului mugurlor nceputul dezm Aoiferi frunziri) Focul bacterin, Rapin, ou hiber- ‘mugurilorflorifer 09-15%) Taeeput loriuhal Rapin, finare, aetoliatoare, (primele Nori eschise) We 2 3 7wuowunsen — 1 !989U28~ 9 4 is uate ajayanped “EZo sor wes wp ayonged ie SHHESZ nes 945|p “200 os (EURDRAIMY, :oudna rays) %62'0 OF ‘3009 dh vt ‘a wwouede ‘azeoye0}9p 21603, wun (Z1Zp) soja afousays ‘soup sjayonpyd "Zo — 9s0f wes, ‘ip sjayonped ‘oreurgy ‘updny el au soja sauuota aseury wide “oo wane ‘amoreiogap “Ilo ~ 9864 ues, ‘or rouata sip aotonped oe urd | enelpageoret | 1 80[0] 204 28 ep) a]asnpoud wip) prowesR + pt (erenuo09) 79 Hoge Ti winaIwe spo am OZ SHNNS oR SE ST IM 6L0'0 98 00e Pouwad :prouedy + ¥%°9 5a OF EepIU 185 %42'0 0a Bp Founda ¥6c'0 Oa Oz NEYO %6S1°0 DE OF WEPIPW "%6S‘O|¢€ xoraQMED "99 s AMINA -pIouD9=U + £0 srynuny nes 4119 "AS0'0 dM Se wo|deg "%4C0'9 Da LS JN sumpEIEy cxpjonae proiBung. + | 6ST acl wEIKIog nes ¥z'0 a 08 GazodtES | suoHEDe ‘xe0;211}0p “aseoiRUIL “ver'o anos 92 ‘soury ojaqonped “(1-1 sdjog 9 tues up ofyonped a ueiyy sz sadung ay “Oa Sz eude1ung ‘oa s MWD ‘Ja TT HRA) pronaud py wouuryen 294) -oj9p ‘omeoreun syoasu soja ajouuo.a“ozeury ‘unde eerS 9 moun inoue tefiegpunuosa1 9 pio operon 2jouuoys ‘aru 1) wunpe ag toma fy corn td §(rauoure IPypurwoserag +p jupweeN Wop ‘urzn2ae B] st-aiWOT TONS EOD] sare irmenah cosa ee teeevee OU STOy ed pranoeu + scfp Md 05 wpe nes 920 dM O8 PzOPUEA ‘ya aojaund eodsoun Z'0 am 08) 992098 “eec'9 dan OS UEdiOg AQ WeiKjog “co SPIN SUBNET “E1009 op 2p1 sanynas nes | you up _vsi-ot |e z6-1S+ “suo rgs mn sea mes 9 ryinsjod nes}io'e 3az¢ Novaareo0a[0 "46" AnteH902(0 | URS Lp ajayonppa) os MNERpe | vanio¥on snedow | 1 Nowa Tr) ojazunay w guna ie sojezunup ‘nurraz nes 946'h “ou09 fig os jexdnoepany :2otsdno amnpoug | eq sameed ‘updes ‘ueuaioeg [N20 saxpeo dag | st 5p SIT ica "76009099 35 gp sound “%46'0 3D L¢ | -emNa iojeaR xoiaqie9 %S1]0 OA OF wePIOY "%6I'0 S xNIEE prOHsAsK] | “(LED) 9SOr WES uIP a]24oNpEE RO a $¢ wrung nes}peco'0 oa § xu ‘sepo'0 Oa Sz EUClE ‘3 aroyeu acu | ‘s18038110}9p 9 wr BIULIOIA nS "96510 i 09 1zPIC Y4c0'0 Da "2 51990 39 HST OOF Le xor8ai8 6 eo rowumes ‘5 jousaer “ore euruq 8 pare eomeed uRGeL i+ “aoa ‘xeoieiio3ep wojeiad { outa oe § Lirauauinyea wapt | ® gursg #6 ¥q) 3/3 : z T o| £ (ereaunu0s) 19 fveaer = TT 3009 SROTEHRE aOMIAP LD tung 4500 yard youn. "erognon soja um § uo fe yung 18 gare eased ‘urdey | wapauzorer | & ia ORT STROH, (as “uaeour rezone 6000 das 8) § vue 45 seyuoui span pier) 9 Oa s'z ude (eresnanas + 67'0 dm 6F a2z02UES 94C°0 AN OS 5 %S1-01) Nd wiprde “c'OSP AC IRENE oumu941 5 i 4d] 0 Le xorg nas i Hoo 9626 AHS + € ruHDUIH eared ‘updes umyazeg 0g ’ %€'0 dm og Wasa es sojozunay © RQ ye eajapi0g waeat 94s ans eadnoepiny ‘soudno asnpoig [eared “updes € “so ouoo $7 aaa HS N6S'0 DA LE XOWDAMD ‘yT'9 S xn | z 0r9 mG ‘2p waryestog S*1 xRIE|R0210 amen smedoyg | we € z 1 0 (erenune09) 9 spoqet‘219 areore0j9p 5 mupumen jou vawusnoad nuwuad :gnuioque p19 ‘apye ‘ezoyjjuou “e2ouresiuy spazvier| 9 Tanz + jraeureren o|s0]0) rovew 199 spoop aaifowue ae gpuewosas 9g “p aueMIENEN Wap] ‘prnwaween wopy fren e931 0187 | ¢ EEO UIHOGA Hes 7 jam $40'0 2 Sf wadiewwns "41'9 Da Se xOrEOUS "%s0'9 | rE s0}eIONy oJouUALA“onosKM | ey) ¢ jmUDMNED H98SU °F (RMUSUIEIEN Y23p "poHFuns | wasmumD ‘azon uo “ezousemY 2p 4 os auiady zeet| + sojsyed noone 1§ puwusiveg eaunuri3 fusmsnonos randaou | ¢ "9 RERDEap HO 6 Ign + ys'0 xeataps0a | “szoruous ojszunay ezousenUe muroz aes %6} rdnoepiny ‘sudnosnpold | ‘yaRooqu 16 gueuorseq mum | taposo0 eaxryyy | z caperoBoa snedoy | NISIA~ SUD. rs 9659 “sup> ALE HOr0G3#D02I0) "IST § XAIEHPOAD "0 nano op veins mes 9] BzaIRDIOG yo ezoqysow TORU soz purez '%6°9]2u02 Ad os tesdnaepiny :sudno snporg |e ponooqw y§ gueuoiaeg eas | —eemapRD yng | HT oom “Limafoweien 1224 spronsasuy + (stp) 2190809 9 "219 o4B0HE HO} "P80 D1 jouw oquryos rub) of mveureren an sopnoqneeapiouns | weg utp sfayonpea ‘ezo!loy [mene] 9p 912 py #7 | OC € @ t 0 (erenunu99) 79 9am (@ inuoumren 1a) praueay + 9640"0 Da sz stv0q ‘ogo’ Oa § eM "451 I OO EI uo U29e r80) enaosy + (yp aiooeoo no ayuryos auad eum) 941° | -eus‘sseoneosojap “11 25) as 08 XotN%61'0 da O$ HAO ouNEAOQHUE POUR, | sojautAd ofousor4 “aZOTLUOW (eppoi00 sunitoe 7) %€0'0 dak GL wauOSSIN nes (gpronimpe aut dias $v eased pec'o oa 02 oe "470 Oa S81 BURKE 29 (eeuny 20 0a $81 fe CeO aumae mo) ysO'0 dm | angoU am) 5 = Goxnuae ‘sun op $1 4m "460'0 9H HT UIHECN4L0'0 fiuatzeae “oxsoreutu “as9tF0}0p | ef) z jwmuneen a 002 ueimagl‘PlomeOY + ¢ runmaReS reap :PIonoasUT | ZL gsor ues usp 212uInpRM | wap Hz I-01 #1 [6-8 ‘area owoqng mes 96610 9 ST OMS 65179 OF PPE ‘up ojeuonpea #8 (E15) sojumed | 9p 9 aauoures anyon powesf + ¢racoune 2q aseuor 3p proving [ayawsory “9 imustemen wopt | eroponegaes | L ‘7 96¢0'0 94S seq nes | a9 Llp) s0jauTUM apousotA (onenme ite-nuns “se0'9 a § xu tty anny ®) § muowee ++ € jmuDuserEN eq gamnI08 3p a sojpzunyy 2p) 9 r ‘soysowe yp EpuEWoaas 9g (Lp) sopounsd apow | ep py ‘yipauaurven wop) [io ebod sy rmvanseien wap | tap siege | ¢ (rezone > t z 1 ° (exenru09) 1'9 phoqngoy | -nfnw varyun ey] z 1€-82 Boltedbosis wanes MES %0'T nHREG 9p ‘zeus “(eno) apyse 607 96 .OF-8¢ B>!a}eD0jINS ‘7 areaneo}2p ‘ape [puiwaz nes 96d! niseq op EIJINSHod "%45"L xAIey209IG) | aP BRO “ysor UES UIP ajoxonea | -aneaBaasnedoy] 1 SRIDV 1S ZYDVOO Toman, luadno prorfuny youn — z youre apy zirmoumen wept | eampeoedear| ep {gIueMIEER 1254 “aproNdosu + “(emayone frauen 22q aprovfuly | wipajeyonpeg'g ruuouren wapy | ej) sxeqooou png Kept %'0 aM 05 xoHuINS Ganda) nes 96170 dm ds HUGOY %6I"0 di OF NOY eprBuny “(orn seagtoyy | anegoaas ap ares | 94 "490 OB | rurueg "%z'0 ‘OZ $0'0 DA 007 OURDY + %62°0 2A 0% es %1'0 da suo} §-¢ + Ba) fo.o3 op aur fafapronaacu + nuuoureye) 122A ceproiSuny rsp atz pt et | 6-8 amore ‘sera C140) sopsiony afouusia 18 omemuase woumnans (ornoydep asin | ap a'se-Arse ‘ju2)90and 90 yoop asnposd soe eautsoos Ppunworaiag y } SsvjszursjearEUo}sp ‘s20y140U | aneuneoide - az | micoweyen 2aalepronaosul + pirmuouereL, 294 aplorung | *eonosws # yueuoiaeg easinen1D | “or ap easonu e+ | -y-<| € t o o} (esenanu0s) 19 fhiean "6cO TORS THE mes 6900 PSuOD “%H0'O Oq S‘z BydTe-nuns “COU ‘areoyeoyOaP Poa s¢ 230I07 (PRIDE? ico aN Ls | ‘?480veuy AL purneiey "ico Oat sz edu sypuuota 6 Jor-si ayewtxosde avag “22 42" UM 08 GBZOBUOA Ye"O dA OS Vedios | 1S 0jszun wareuMoJap ‘azos\uoU |- (asezTUDAEP) 019] "y6s7'0 na OF Wpeided “FEO Se WL SUBIC ‘oprorfun4 | “FouOOKU 8 uEUDIDeG wanuMID |-eied waresnanos e7 [“~p uae 19 ¥1) wzouaesiue | (amanraa® 8) oy, oud wosspnypsop 6 19 owns vareyuin | €-Z %s "60" e22p9PI09, £26 ~ 90 wBnepe as ¢ rououeen © "0-€0 9009 Nd OF IeMNOEPI, Al ore oa Le xnjey209i¢) Res 94p'9 n4zeq 9p RINyINsIFOg “94ST XNIEYBO>I canmiaoa snedoy | | ‘O1swaid - SIV ‘If mado op veNS Wes 9179 2409 F2AIAPIER, “zoyuou pueaz ‘965°0-¥'0/2u09 fd OS Tadnaepiny, Sudeo snposg ['youoot Hf yuawarseG BoxIRUNID | - oun 150} 19 38299 TALE — gsoy ues Inynosisaue eomionre ypuewonas 9g "2 usw wapl [up afoyonpea “¢ IUOWIEEN WPL ‘eL0'0 9a one 9 Tua “aR enmuag spies " rep “19-199 as0¢ ung uP “ezouansuy mL"299 9507 WHS UIP yay SNE ‘(ore ‘soqusmae unas ep) sojronyy eosmjoos! dng | 6-8 1298] + 6r'0 Md SL EHZ ‘dl 0g wears. py ‘4$'0 O41 Le xo1=qN09 :p1 uojnuse! e a2oe|ora-urug vaseyd ‘yojseunuy © ygqe easeyed ‘ourSeu | solsanyy e geunow ‘sojsronyy truvdoning womneguney | 2 8000 9a se suo. Ds § Hauy 4 es $610 ed aes 5 rauoureren wopy | unos undaouy e7 | 9 mmo +91'0 OL uso, mes 9610 OL HOAOIAD en Teanow nes 4/0 05 wetaon %1'0 dA OS X91 sojplusosaioqgur cio wmmN +70 ng OF ae worelpeu ey | tpeiden oes fro Swe "60'0 Na SL INL PvBun 00 onus "962'0 a SE MPO m4v'0 Na Se wei, sprung ‘onzunyus et | € son bec'o sz xoums :pronsasuy + 960 929199109, nf eaxeyun ey | Z {40s resdeaepiny :sudno snpoud un proviun € z 1 ° Gxenupu0s) 14 proqeL 19 uouRoe “apse a0" mea 2p nenginsod nes Y4s"1 xmIey0—I | BP BRO ‘Sor WES UIP ej24onPEed | ~NeIsBonsnedoy | 1 ‘NW IS wnaWZ 4s aug nes 9410 tedotod 962'0 oF oe '%1'0 9 00S owOaN ‘roweDy + %4S'0.DA LE xOrBRHED cpronsasuy + ¥4p'0 | -xpayS {TK aor ues UIP apeYD fojerony Laseyoo91 ‘09 Ad $i WHIZ MEE HST'O Nd OS WPRdED :piqBung | -NPEG “eUIENI-ouDe>T ‘anu | edapreipaut | g plonsasuy "61°95 Sedo. nes 9 14 001 SedoL "4z0'0 Da Ose ML. fo) 980f ues wp | -yesuewsuuyu apoyonped + y fauewseren wopy | ne ojrony pur | 2 *S0°0 UIOSEIN TS NGI'9 MEATY #25 %460'0.98 § HAUY '%670'0 D4 OS Sedo “%1°0 dai os Stdoy cepioituny amoyuyer | 9 ‘apooasd Uae ] epuEWOda! ag “> uouimen ‘pruwaween wept | wong 5 Ai 05 JOUIRIG Tes HELO a ATINN ‘pIonD9sU + %¢50'9 DA TI Mela NES 9 es "S010 dak Sz WORKER 479 LE AN pos oqoreyy "YeI‘0 OL IN Ussdoy ‘oploidung + mS 0 00s wos0ay :proweay ‘sesz'0 Ad OS. ugar 4 3 7 t z T 0 (renuyuos) 9 PypaMLege 2 ¢8 2 ¢€ BE & Wi gle 2 £8 G & 2 aus 3LRe € ge us geil 4 oe HW BERR G 38a ee Sesey5 gat 23: bea gin Ess He 932283 G83 see S2eeey 88 al, EEECEE GEE Hg PS26e8 224 sive ESaxes 262 e2ah ZE5RESZ S20 ahi SES32s 82% fhes SaaS ee ueRE Bibb GE gE ESES ES ERRS O82 oe 228 86 22g" 32,2868 5846. g 1 ee Po i eeseeesies: PED gg Gee 22 ass ef BH See ese gs e2 Rreettee cece 38 IES 12 ei (dE E' EE! a spoaanasT nde 1 fraoureen wopy 1 ymquaueven wiapy |" eausoo png | 9 sojpetad ugar rman wep ndsous et |p 960 UENUOpU mes %7°0 A SE xouNyL fagr'0 AD Se UEPOHYL,:pIOMDESUT 4 SD aM Sz worarkeg mes %650'0 dA OS atRIHaqL“%4L0"0 dat (05 180204 + 96f'0 Md 08 BURITY + 96610 dah OS [EUEAOS, eS SCO IHHON "I'D AL OS™ “rmpunségo wou ‘roquoy wie ‘sojezunay © Bur vwomng yuns jong IneSannd | -sauogurap s-¢ | € a0 Sef 030 S888 tou s2uny sojoxusd de ere is mes 9 Ws -proHoasay + 966°D H2A/PI0G raz aBs y4€'0 Rd Os [ednoep I suo snpeag prong erenena0n) 79 sefoqag - ne el Cc. 74 ‘Fie, 62: Dezrguritu a specilesimburoase: | ~ cies: 2~ pram; 3 ~ eas; 4~piersie — Stropirea a VIML-a. Cand perioadei de 10-15 julie; = Stropirea a IX-a. Cand sfargitul luni iulie. Combate perelor; ~Stropirea a X-a. Cand fruct Taunii august. La speciile prun, cais, cires gi visin 7 Sttopirea I Se aptica la faza dezmuguritutui (fig. 62). ;, Stropireaa Il-a. Cind 10-15% din bobocii lorali au apdrat si sunt vizibili (fig. 6.3). ~Stropirea a Il-a. Este tratamentul chei scuturirii petalelor cénd 10-15% Combate diunitorul cel mai {ntreaga recolta (Eurytoma), ~ Stropirea a IV-a. Cand fructele au diam mai pentru viermele prunelor. OW Fig. 63 Apasiia bobocilor floral: 1 ~ eres; 90 fructele au diametrul de 2 om, in jurul fructele au diametrul de 3,54 cm ~ la Senerafia a doua a viermelui merelor gi tele au diametrul de 4,5—5 cm, mijlocul ie laprun gi se face la inceputul din ele s-au scuturat (fig, 6.4). ericulos la prun care poate distruge etrul de 0,5 cm, in luna We 2 prun; 3~ cais; 4 piersie Fig 64 ~ lpi seus petlelor: 1 ~ ete: 2— pram; 3 ~ cas 4 persie ~ Stropirea a V-a. C€nd fructele au diametrul de 1 cm (fig. 6.5). Stropirea se face in luna iunie si mu se face la fructele care au inceput coacerea (ciregele). ~ Stropirea a VI-a. Cand fructele au diametrul de 1,5 cm. ~ Stropirea a VII-a. La diametrul fructelor de 2 em. a Siultimele doua stropiri se intrerup daca fructele au intrat in parga (cirese, prune, caise). ; , Cu riscul c& ne repetdm, reamintim precaufia cu care trebuie si se manipuleze pestcidele, Incepdind cu un loc anume de plstrare sub cheie, etichetarea lor cu data procuraii evitareacelor foarte otrivitoare pentru om, animale si insecte gi folasirea lor in altemnanté cu mAsuri de igiend cultural, capcane cu feromoni pentru atragerea mascullor unorinsecte, favorizarea unor insecte pridatoare etc. Fig. 6.5 Frocte cu diametrul de 0,5 em: 1 ~ eres; 2 — prun; 3~cais; 4 ~piersic } OLPomicultorul trebuie, aga cum s-a mai ochii si sé nu respire vapori cu otrivuri onan Jele 7 ‘echi, daca se prezinti bine ca aspect, se mai pot cones mari at i ie consenteai ma mar cu elteva procene, dat eu conslarea Pesticidele expirate, resturile 5 si cele ce nu se mai pot identifica, se Pun ingropi anume ficute, unde se ard, dupa care se acoperi cu mint, cat mai departe de ape, izvoare sat fantani, . i spus, si-si protejeze pielea si ‘CAPITOLULT RECOLTAREA, TRANSPORTUL SI PASTRAREA FRUCTELOR La speciile seminjoase (mir, par, gutui) fructele se recolteazi la maturitatea fiziologica, cdnd seminjele se brunificd (capati culoare cafenie-brand). in functie de soi (de vara, de toamna, de iarna), aceste fructe continua coacerea, adic devin bune la gust, treptat, fapt pentru care dupi recoltare ele trebuie finute in depozite speciale, beciuri sau magazii actisite, la temperatura care si nu depiseascd 8-10°C. Aici fructele de vara ale speciilor seminfoase se coc si se pot pastra inainte de valorificare 1-3 sptmani la soiurile de vari, 1-2 luni la sojurile de toamna si 4-7 luni la soiurile de ian’. Pistrarea fructelor timp indelungat, unele (soiurile de iam) in tot cursul anului, se poate face numai in depozite frigorifice speciale, unde ‘temperatura si umiditatea sunt controlate. Lasarea fructelor si se coaci pe pom nu este economic’, deoarece avestea se coc neuniform, in valuri, cad pe sol si se depreciaza, Fructele speciilor simburoase gi ale arbustilor fructiferi, cunoscute si ca fructe moi (cirese, visine, prune, caise, piersici, arbusti) se recolteazi la sfarsitul fazei de parga si se valorific’ imediat sau in timp de 3-5 zile, cu conditia pastrarii la umbri in beciuri sau magezii ‘in depozite frigorifice (1-2°C) se pot pastra $i 10-15 zile, cu exceptia cApsunilor gi zmeurei, care nu pot depisi 2-3 zile. La aceste fructe perisabile, recoltatul se face esalonat in functie de soi, de distanta de valotificare si destinagia consumului. Astfel, pentru transport la distant, aceste fructe se recolteaz intr-o faza incipient de coacere, in general 93pentru consumul in stare proaspata si la coacerea avansat pentru prelucrare (dulcefuri, magiunuri, compoturi, marmelada, fermentare et.). Pentru transport la distanfe mari si pentru export, exist masini speciale cu instalati de frig, produse de agregate proprii unde fructele moi se depoziteaza pe misura recoltatului si ambalatului 7 suMTUIuY ih stare proaspitd se recolteaza cu «ndna, apdisdnd pe coditi la punctul de prindere pe ramura si rasucind usor. Se recolteaza in cosuri de nuiele (time), previzute cu carlige de prindere pe ramurile pomului, in gileti de plastic sau saci speciali de recoltat, Manevrarea fructelor destinate consumului proaspat se face cu atenfie, astfel inca sé nu se bata gi pruina sa nu se steargd pentru a le asigura pastrarea si aspectul placut. Pastrarea in beciuri sau depozite ingropate sau semiingropate se face pe rafturi, containere de cca 300 kg sau lizi de tip P cu capacitate de 30 kg. Rafturile sau paturile din depozite sau beciuri trebuie asezate la 15-20 em deasupra pardoselei, iar merele se pot aseza intr-un strat gros de 1,5-2 m. Beciurile sau subsolurile sunt mai eficiente cénd pe jos au pimant batut pentrs mentinerea umezelii, iar cu ciment numaio alee pe mijloc pentru trafic. Aceste depozite trebuie s aiba posibilitii de aerisire prin curent natural de aer prin geamuri amplasate pe pereti opusi sau chiar usi In ambele capete pentru crearea curentului de aer. Atat geamurile, cat si usile se fac duble, cea din interior fiind din sipci previzute cu spatii mici intre ele, sau plasi de sdrmi astfel incat inchise fiind si permit vehicularea aerului, dar si impiedice patrunderea soarecilor. Usile exterioare (masive) se tin deschise pana la venirea gerurilor, cnd se inchid impreun& eu ferestrele, in depozit sau in beci este bine si nu se mai umble decdt cu ocazia livrarii merelor total san partial, In aceste depozite se creeazi o atmosfera bogati in bioxid de carbon si etilen, gaze cu efect conservant, respectiv efect asupra coacerii si pastriii fructelor. Pe timpul pastrarii se verificd umiditatea care nu trebuie s& scada sub 70-80%. In cazul cand beciul sau depozitul este uscat, sSptamanal se ud pardoseala, 94 Unitatile mari producatoare de fructe sau cele care se ocupi cu achizitia si vnzarea acestora, sunt dotate cu depozite frigorifice unde temperatura se mentine constanta (1-2°), umiditatea de 90% si unde fructele spcciilor seminfoase se pot pistra in tot timpul anului, livrandu- sunt prevazute cu benzi de sortare automate, ambalaje moderne etc. in viitor aceste depozite pot fi puse la dispozitia pomicultorilor organizafi in cooperative pentru valorificare superioari a fructelor. Aceste coo- perative vor avea siun rol de ajutorare a producatorilor individuali, de uniformizare a sortimentelor, indrumare, legislatie etc, intr-un cuvant modernizarea sectorului. Aceasti modernizare viitoare presupune o organizare treptati a producatorilor de fructe pe zone gi bazine pomicole, unde, in funetie de conditiile pedo-climatice, se vor extinde aceleasi specii $i chiar soiuri la majoritatea pornivultorilor din zona respectiva, astfei incat si se creeze posibilitatea valorificarii unor partizi mari de fructe pe piata intend si chiar la export. Deoarece fara noastrd, in trecut, a fost o mare producitoare de nuci, credem de cuviingi s3 spunem citeva cuvinte si despre recoltarea, conditionarea si pastrarea acestor fructe. Daca la aceasti specie nu se pune problema culegerii manuale si a deterioritii fructelor prin batere tuna de alta, momentul recoltirii, pregatirea si uscarea necorespunzitoase pot compromite productia, dar mai ales calitetea fructelor si ca urmare valorificarea lor eficienta. Momentul recoltarii este atunci cdnd crap coaja verde gi fructele incep si cada. Recoltarea se face in 2-3 reprize, prin scuturarea cu cdrlige de lemn. in cazul cand se impune recoltarea totala, atunci se aleg deoparte nucile cojite, iar cele ce nu au iesit din coaje se pun fie in saci de polietilen’, fie in adaposturi asezate pe sol in straturi groase de 30-40 cm, unde, timp de 3 zile, se ud cu ap’ pan’ ce pericarpul (coaja verde) crapi si se desface usor. Si intr-un caz si in altul, fructele decojite de pericarp se spali cu jeturi de api sau la réu, in cosuri de nuiele sau tame, unde se freacd uusor cu mana, desigur cogurile nefiind umplute decat pe jumatate, 95 se pe piatA permanent fructDupé spilare, nucile se un in poduri sau m: scinduri fatr-un strat subire (un rnd de nuci), zilnic timp de 2-3 siptimani pana ce se ust nivelul de 58%). Daca la o pastrare necorespunzatoare nucile mucegiiese, a iagazii pe gratii sau pe umblind in ele cu grebla cd (apa din miez.atinge CAPITOLUL 8 REALTOIREA POMILOR iN LIVADA CaTumegus dé Temn, se clatesc repede cu apa si se pun din nou la uscat. Pentru ale mii valoarea comerciala si mai ales pentru export, nucile dupi spilare se inalbese prin introducerea intr-o solutie de hipoclorit de calcix, in concentratie de 6% si carbonat de sodiu, in concentratie de 3,5%. In 100 1 de solutie se pot indlbi 300-400 kg nuci. La acest tratament se pot supune numai nucile care sunt bine sudate (sudura carpelara bund) care mu lasa solufia s& p&trunda in interiorul lor, Lucrarea este impusi de schimbarea soiurilor, ca urmare a aparitiei unui soi cu calitafi superioare celor existente sau este cerut mai mult pe piafi de catre consumatori. Se impune si atunci cand din pepinierd s-au mai strecurat pomi nealtoifi sau soiuri ce nu le- am dorit si acest lucru nu se observ cu certitudine decat la intrarea pomilor pe rod. Mai este necesara realtoirea 5i in caz de distrugere partial a pomilor de citre rozitoare sau ruperea lor de la nivelul punctului de altoire, in acest ultim caz numai daci a crescut un Listar din portaltoi. Sunt o multime de metode de altoire, ins pomicultorul trebuie si tind seama de regulile urmitoare: 1. Ramurile altoi s& se recolteze din toamna si s& se pistreze in beciuri, cu baza in nisip umed, sau insicuite in pungi de plastic, perfo- rate cu acul gi legate la gurd, agezate pe sol in beciuri sau in frigider. 2. Portaltoiul (pomul din livad) s& se afle in faza dezmuguririi, cand seva circuld, iar ramurile altoi si nu fie pornite in vegetatie. 3. La imbinarea altojului cu portaltoiul, scoarfa celor doi parteneri trebuie s& se suprapuna perfect ca gi temnul, deci vasele de liber gi Jemn prin imbinare sa vin in continuare. 4, Dupa imbinare se iau masuri ca rinile produse si nu se usuce in contact cu aerul, fapt pentru care se leagi imediat strns cu rafie sau plastic si se acoperi cu mastic, inclusiv capiitul de sus al ramurilor altoi. 7 -Pomicultara 97Metodele de altoire sunt cele cu ramura detasata, care se aplicd in Iunile aprilie, inceput de mai, conditia esentiald find aceea ca ramurile altoi si nv fie pornite in vegetatie. Se pot face si altoiri in ochi dormind in tuna iui wugust, cu un mugure delasatde pe last tiinacel de i pertenerilor: de 1-2 ani, De regula nu se aplica aceasta metoda decat la pomii tineri si cere 0 calificare mai mare a altoitorului La altoire se fac capetele de altoire in numéir de 1-5, iar restul ramurilor se pot scoate la inel, lisind o parte, care se scot in anul urmitor, dupi prinderea si cresterea altoaielor, Decapitarea totala poate duce la ne-eusita realtoinii prin faptul cd datorita afluxului puternice de sev, sudusa si nu aibd loc, mai ales la pomi maturi sila specii sensibile, cum sunt samburoasele. Capetele de altoire se fac prin thierea unor ramuri de schelet sau semischelet cu ferdstraul in punctele unde au grosimea de 3-5 cm in diametru. ‘TBietura de ferdstriu se netezeste cu briceagul sau cosorul, iar ramurile, ce garnisese capatul de altoire in jos, se las deocamdata pe loc, urmand si fie scoase Ia taieri in anul urmator. Cele mai folosite metode pentru realtoire sunt metodele ,,sub coaje", sin pani sau ,,in triangulatie“ (fig. 8.1 si fig. 8.2), Ramurile altoi se scurteaza la 3 ochi, introducind la fiecare capat de altoire 2-3 ramuri altoi. Aga cum s-a mai ardtat, in cazul decapitarii partiale, care este metoda cea mai eficientZ, se mai mentine si vechiul soi, care va da producti pana la intrarea noului soi altoit pe rod. fn acest caz, <¢ inlatura anual concurentele ramurilor altoi, sau cele care prin pozitia lor dominant sunt favorizate si creasca in dauna celar nou altoite. ~~Altoirea in punte se practic’ atunci cAnd scoarja pomului a fost distrusa de rozatoare sau prin lovire (fig. 8.3) de jur imprejur. Tn cazul cand scoarga pomului a fost roasa de jurimprejuru! tulpinii, se instaleazi mai multe rarmuri altoi, fasonate in pani simpli la ambele capete in scoarta pomului se fac incizii tn forma de ,,T“ in partea de sus si .L* rastumat in partea de jos. Dupa prindere, mugurii de pe ramurile altoi se scot (orbesc) cand pornesc in vegetatie 98 ¥ g i 3oi sub scoartt: a ~ terminal simpli 1D, (1 —pregitirea; 2 ~ pregitirea portato “4 Tegarea gi ceruirea) Principaele metode de asi cu ramura detas fn Ted lateral in Fy ce lateral Fig. 8.1~" F.42- nce made esi inlenm caplet capi fom empl Se ea ah Ceara sau masticul folosit la altoire trebuie facut dupa o reteti ce permite prepararea usoard. Nu trebuie si crape la temperaturi scazute, sau eT Se topeasca la temperaturi ridicate. SA nu: fie toxic pentru tesuturile Pomilor Redim in continuare citeva refete de mastic ce se pot prepara de orice pomicultor. 100 Me Hib, Fig. £3 ~ Altoirea tn punte. Mastic Ia cald Refeta I: 750 g sacaz Refeta a I-a: 1250 g risina 100 g ceara de albine 750 g parafind 140 g seu de vita 250g seu de vita 10 g ocru 50 g ocru Refeta a Ill-a: 200 g parafin’ Refeta a IV-a: 700 g smoala 600 g ragina 150 g parafina 100 g seu 100 g ceara albine 100 g cra 50g ocru Reteta a V-a: 250 g rigina 350 g ceard de albine 1/4 ulei de in 30 gocru Mastic la rece Reteta I: 1000 g rasina Refeta a Il-a: 250 g parafind 1000 g seu 250 g smoala 1000 g ceari de albine a 50 g alcoo! industrial 100 . cn 140 g alcool indus- trial 101t ee ; ‘i Modu! de preparare al masticului. Se topesc mai intai toate CUPRINS substantele grase pe pit la foc domol. Dupa ce se ricoreste, seadaugi | toate celelalte ingrediente amestecand bine pentru omogenizare. i Dupa preparare, masticul la cald se taie in buciti si se pistreazi nha 3 ‘iv Sobife Speciale, portabile: Se Poate Mad si tntr-un vas oa pe ae care se ia intr- CUVANT INAINTE. s © cutie de tabla si se poartd la altoire, Cutia este dotats cu maner de . arma. f i 2 :VA NOTIUNI DESPRE ORGANELE POMILOR. 1 . sirma. fn momentul ungerii cu mastic, acesta trebuie si fie cildut, dar Cap. 1. CATEVA NOT! : nu fierbinte. Cap. 2. PLANTAREA POMILOR = 31 t Prepararea masticului rece se face prin topirea substantelor_grase sia 2.1. Alegere locului pentru amplasarea vezi a 3 celorlalte componente care se amestecd bine. Alcoolul se adauga cand 22. Epoca de plantare. a femperatura masticului a ajuns 1a 40°-50°C. Se amestec& cu lopaitica 23. Proerasmateasdr crus 32 pana se obfine 0 past omogend. Se pune in cutii inchise bine si se 1 tp ee Cee eae ~ ed oo ‘ 2.6, Plantarea pomilor vs ws me 37 2.7. Proiectacea coroanei on . 38 28, Plantarea arbugtilorfrctfen gia c&pyunulyi : 40 Cap. 3. LUCRARILE SOLULUIJ, APLICAREA iNGRASAMINTELOR ‘$1. A UDARILOR IN LIVEZILE DE POMI, ARBUSTI FRUCTIFERI 1 $1 CAPSUNERIL.... 7 sn Bena) 3.1 teineren solu in vei — eeeenee az 3.2, Ingrigdmintele apticate fm TVA ..nors . a 3.3. Udares pomilor(rigares) = : 46 { Cap. 4 TAIERILE APLICATE POMILOR FRUCTIFERI a ' 4,1. Thierile de formare a coroane’ ...... 41 42, Taerile de ftetnere a coreanelor svn 6 43, Tierile de fuctiicare : : A 4.4, Terie la arbi frctiferi — = 66 Cap. 5. SPECIFICUL RODIRIT POMILOR $I MASURI DE SPORIRE ‘ACALITATM FRUCTELOR “ seven 0 Cap. 6, TRATAMENTUL IMPOTRIVA BOLILOR $I DAUNATORILOR secscsense 74 Cap. 7. RECOLTAREA, TRANSPORTUL $1 PASTRAREA FRUCTELOR scnasu 93 (Cop. 8. REALTOIREA POMILOR tN LIVADA 97 103