Proiect nr.

71/
19.12.2013

I.I. CAZACU L. VASILE

Beneficiar: Consiliul Judetean Iasi

STUDIU GEOTEHNIC
Informaii generale privind
proiectul
Pagina 1 din 14

STUDIU GEOTEHNIC
asupra: CONSTRUIRE PENTRU OBIECTIV DE INVESTITII AFERENT
PROIECTULUI TRANSAGROPOLIS TRANSFRONTIER AGRIBUSNESS SUPPORT
Comuna Letcani, judetul Iasi
1. Generalitati
Proiectul nostru urmareste stabilirea solutiilor in plan geotehnic, adaptate
situatiei concrete, din teren, asupra construirii obiectivului mentionat. Coroborat sunt
analizate aspectele litostratigrafice, climaterice si cele de ordin hidrogeologic.
Completeaza fidel proiectul similar nr. 03/29.01.2013.
Beneficiarul este reprezentat de Consiliul Judeten Iasi.
Suprafata este de 20000mp si apartine comunei Letcani, judetul Iasi.
Terenul face parte din intravilanul comunei T25. Are nr. cadastral 61077.
Folosinta actuala: arabil -pasune.
Este liber de constructii(cf. Certif. de urbanism nr. 28/28.03.2013.

Fig.1. Aspecte geomorfologice locale

Perimetrul in analiza, este parte componenta a ansamblului geomorfologic
din zona mediana a raului Bahlui, subunitate a Podisului Moldovei (arealul Letcani-Podu
Iloaie). Suprafata acestuia este perfect plana, cu inclinare redusa (sub 2%), nefiind
afectata de procese erozivo-gravitationale. Substratul litologic, ce mentine echilibrul
ecosistemic regional, este realizat de formatiuni litologice pelitice, sedimentare. Zona
este propice exploatarilor agricole.
Ne situam la cca 2,00km stanga de raul Bahlui, in imediata vecinatatea a
drumului Europen Iasi-Tg. Frumos si a barierei CF Letcani.
Proiect nr. 71/
19.12.2013

I.I. CAZACU L. VASILE

STUDIU GEOTEHNIC
Date naturale

Beneficiar: Consiliul Judetean Iasi

Pagina 2 din 14

2. Date naturale. Clima. Geomorfologie. Hidrologie

Zona metropolitana Iasi, este situata in nord-estul Romaniei, la cca 47
10' latitudine nordica si 27 35' longitudine estica.
Perimetrul Iasi-Letcani se afla pe sesul rului Bahlui, un afluent al Jijiei, care
se varsa n rul Prut.
Iasul nou s-a extins mereu, n toate
directiile, cuprinznd n prima faza
(secolele XVIII-XIX) cartierele Copou,
Sararie, Ticau, Tatarasi, Ciurchi, Galata
si partial Nicolina si Pacurari; n a doua
faza (secolul XX), au fost incluse
cartierele Pacurari (partea noua, de vest),
Nicolina (partea noua, de sud, azi numita
C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola,
Bucium, Canta, Mircea cel Batrn,
Alexandru cel Bun, Dacia si Gradinari, la
acestea adaugndu-se Zona Industriala.
Orasul are ca suburbii cteva miniorasele care, din punct de vedere
administrativ, sunt considerate nca
asezari rurale, dar, din punct de vedere
edilitar, se prezinta ca asezari urbane:
Dancu, Tomesti, Ciurea si Lunca Cetatuii.
Tendinta urbana este de extindere a Iasilor, urmnd ca aceste localitati sa fie
incluse n oras (zona metropolitana), alaturi de alte cteva sate: Paun, Brnova,
Horpaz, Miroslava, Valea Lupului, Letcani si Breazu. n urma exploziei
fenomenului constructiilor din ultimul deceniu, unele din aceste localitati sunt astazi
practic unite cu orasul.
Repartiia neuniform a precipitaiilor n timpul anului se reflect i n regimul
rurilor, a cror scurgere prezint variaii mari de la un anotimp la altul i de la an la an.
Din volumul total de ap, transportat de Bahlui ntr-un an mediu, 73% se scurge n
intervalul martie-august, din care jumtate (cca. 37% din volumul anual) la nceputul
primverii (n martie-aprilie); n octombrie se nregistreaz scurgerea medie lunar cea
mai redus (2,4% din volumul anual). n condiii naturale, scurgerea medie lunar a
rurilor de pe teritoriul nregistreaz un al doilea maxim n iunie, ca urmare a ploilor
czute n aceast lun.
Viiturile se pot produce n orice anotimp; cea mai mare frecven a lor se
nregistreaz vara, cnd pot avea efecte negative prin inundaiile produse.
Temperaturile medii lunare ale apei rurilor urmresc ndeaproape modul de
variaie a temperaturii aerului i, ca urmare, se nregistreaz un maxim n iulie (18 C) i
un minim n februarie (0,1 C).

Proiect nr. 71/

19.12.2013

I.I. CAZACU L. VASILE

STUDIU GEOTEHNIC
Date naturale

Beneficiar: Consiliul Judetean Iasi

Pagina 3 din 14

n perioada cald a anului, n condiiile unei scurgeri reduse i a unei insolaii

puternice, temperatura apei rurilor crete foarte mult (de exemplu: pe Nicolina 36,8 C n
iulie 1958). Iarna, cnd temperatura aerului scade sub 0 C, rurile nghea la suprafa
i, n unele cazuri, pe toat grosimea lor. Data medie de apariie a fenomenelor de iarn
este n a treia decad a lunii noiembrie, iar dispariia lor se produce, n medie, n prima
decad a lunii martie.

Particularitile chimice ale apei rurilor constituie un aspect important al

regimului lor hidrologic, interesnd nu numai din punct de vedere teoretic ci i practic,
deoarece ele reprezint indicii de utilizare a apelor naturale pentru economia regiunii. Un
rol important n schimbarea calitii apelor l are factorul antropic, prin folosirea
ngrmintelor n terenurile de cultur, ca i
deversarea apelor reziduale n unele sectoare ale
rurilor.
Climatologic arealul se afl n zona temperat
continental, cu nuane mai moderate n sud (n
sectoarele nalte) i mai accentuate n nord. Astfel,
temperatura medie anual este n jur de 9 C n nord i
8 C n sud, diferenierea aceasta datorndu-se reliefului
i vegetaiei forestiere.
Cele mai coborte medii lunare se
nregistreaz n ianuarie (ntre -3 i -4 C n nord i n jur
de -3 C n sud), iar cele mai ridicate medii lunare se
nregistreaz n luna iunie (ntre 20 i 21 C n nord i n
jur de 20 C n sud). Din datele prezente se constat o
reducere a excesivitii termice nspre sud,
amplitudinea medie anual avnd aici o valoare n jur
de 23 C.
Din analiza datelor plurianuale rezult c data medie de producere a primului
nghe de toamn este n a doua decad a lunii octombrie, iar a ultimului nghe de
primvar, la sfritul lunii aprilie. Intervalul mediu anual fr nghe se ntinde la
aproximativ 170 de zile.

Proiect nr. 71/

19.12.2013

I.I. CAZACU L. VASILE

Beneficiar: Consiliul Judetean Iasi

STUDIU GEOTEHNIC
Date naturale
Pagina 4 din 14

Din analiza datelor plurianuale rezult c data medie de producere a primului

nghe de toamn este n a doua decad a lunii octombrie, iar a ultimului nghe de
primvar, la sfritul lunii aprilie. Intervalul mediu anual fr nghe se ntinde la
aproximativ 170 de zile.
Precipitaiile atmosferice au o valoare de peste 500 mm (530 mm la CopouBreazu), regimul ploilor fiind ns neuniform, cele mai mari cantiti cznd primvara i
vara, iar cele mai mici la sfritul iernii i nceputul primverii.
Frecventa (%) si vitezaa vantului pe directii la Iasi(19612010)
um

NE

SE

SV

7,4

4,0

15,3

9,2

5,4

m/s

4,1

2,5

3,0

3,8

4,0

NV

Cal
m

8,1

12,2 20,6

17,8

2,9

3,0

5,0

Conform datelor apmis.ro, vnturile cele mai frecvente sunt cele din nord-vest
i nord care aduc ploi abundente, precum i cele din est i sud-est care dau stri de
vreme secetoas cu diferene mari de temperatur vara i iarna.
Topografic, perimetrul in discutie, prezinta o inclinare nesemnificativa, pe
directia NW SE (sub 2%), avand slabe variatii structurale, care se reflecta in morfologia
pedotopului si rocilor subjacente, prin relativa dezvoltare a orizonturilor litologice.
Apa subterana se situeaza la adancimi de 2.50 5,20m. Aceasta poate
oscila pe verticala, fiind dependenta de cantitatea de apa meteorica, gradul de
umiditate atmosferica si temperaturile sezoniere.
Nivelul apei freatice (m)
foraje
F1
F2
F3
F4
- in
3.00
3.15
3.00
3.10
foraje
-stabil
3.20
3.20
3.20
3.20
Altitudinea medie absoluta a arealului nostru este de 50,20m.
Ploile cu caracter acid pot fi defavorabile stratului de fundare, datorita
posibilitatii dizolvarii carbonatilor alcalino-pamantosi coloidali, din constitutia rocilor.
Efectul este resimtit la nivelul structurii cristaline .

Proiect nr. 71/

19.12.2013

I.I. CAZACU L. VASILE

Beneficiar: Consiliul Judetean Iasi

STUDIU GEOTEHNIC
Geologie
Pagina 5 din 14

3. Particularitati geologice. Elemente de risc.

Obiectivul in discutie, este situat pe o structura geologica stabila, avand in

suprafata depozite recente, de varsta holocen-cuaternara. Intre acesteaponderea
cea mai mare o au formatiunile pelitice care constituie suportul litologic al
perimetrului.

Fig.4. Litologie de suprafata. Argile.

In perimetru, au fost executate cinci foraje (F1 F5) si trei sondaje.
La nivelul suprafetei nu au fost semnalate procese erozivo-gravitationale
si/sau acumulative clare care sa conduca la o anumita heterogenitate morfo-structurala
a terenului de fundare si rocilor componente.
In plan regional, aceste procese sunt responsabile de evolutia si morfologia
invelisului de sol si a particularitatilor de suprafata ale terenului din vecinatatea
obiectivului nostru. Pot deveni active sub influenta apei.
Fundamentul zonei este realizat de depozitele sarmato-pliocene in facies
argilo-marnos. Sunt individualizate la peste 10 metri adancime.
Cadrul antropic este reprezent prin ramblee, cu dispunere longitudinal i
transversal fa de aria noastra i utilizate pentru amplasarea cilor de transport.
Primele, suport oseaua situata pe stnga iar pe dreapta spre Bahlui este calea ferata,
care fac legtura ntre municipiul Iai si localitati. Intre cele dou exist i un sector de
drum ce leaga drumul europen de Dumesti. n ultimul caz, ramblee contribuie la
diminuarea scurgerii i la stagnarea apelor din precipitatii, modificnd local compoziia
pedotopului prin instalarea elementelor alcaline(saruri).

Proiect nr. 71/

19.12.2013

I.I. CAZACU L. VASILE

Beneficiar: Consiliul Judetean Iasi

STUDIU GEOTEHNIC
Geologie. Stratigrafie
Pagina 6 din 14

Avand in vedere particularitatile constructiei si conditiile geomorfologice,

combinate cu caracteristicile petrolitologice locale, se poate estima pentru ansamblul
constructie-teren, o categorie geotehnica 2 ( cf. normativ NP 074-2007 si P 7/2000):
-conditii de teren-teren mediu........... .. ..3 pct.
-apa subterana, fara epuismente
..................1 pct

-clasificare constructie, deosebita....... ..................3 pct

-vecinatati, fara risc...................1 pct
-zona seismica C...... ...............1. pct
T = 9 pct : risc geotehnic redus
In categoria factorilor de risc am avut in vedere si unele constante fizico
mecanice ale rocilor de fundare(argile friabile, alterate):
- porozitatea are valori cuprinse intre 39,69-49,43%;
- indicele porilor cu valori intre 0,58-0,68 % ;

- greutatea volumica in stare uscata: d =14,00-16,10 KN/m3

- gradul de umiditate : Sr = 0,75-0,82
- modul de deformatie edometric M2-3 = 55,98-85,11 KPa;
- tasarea specifica ep2 = 5,24-7,66;
- unghiul frecarii interioare- valori normate = 11,00-24,00
- coeziunea - valori normate c= 17,00-38,0 kPa
- unghiul frecarii interioare- valori de calcul = 14,00
- coeziunea valori de calcul c= 17,00 kPa
Nota: Valorile de mai sus sunt direct influentate de prezenta apei in reteaua
cristalina.
Proiect nr. 71/
19.12.2013

I.I. CAZACU L. VASILE

Beneficiar: Consiliul Judetean Iasi

STUDIU GEOTEHNIC
Seismicitate. Stabilitate
Pagina 7 din 14

4 . Aspecte privind stabilitatatea terenului natural

Calculele de stabilitate litologica, au fost efectuate dupa stratigrafia din
foraje(F1-F5), pe linia de cea mai mare panta. S-au avut in vedere principalele
caracteristci ale rocilor componente: greutatea volumica, unghiul de frecare interioara,
coeziunea, indicii de plasticitate, porozitatea, tipul de roca...
Valorile factorului de stabilitate au fost calculate conform metodei

fasiilor(Fellenius). Rezultatele obtinute reflecta starea de echilibru natural.

In concordanta cu metoda de calcul, factorul de stabilitate are valoarea medie: Fs = 3,28.
In conditiile excesului de apa, la limita dealunecare(argile gr/argile), valoarea prezentata
poate suferi usoare modificari, fara a afecta, insa stabilitatea geomorfologica
locala(valori
Fs>2,4). Asadar, teren stabil.
5. Caracteristici seismice. Zona de inghet. Incarcari
suplimentare.
Conform prevederilor normativului P.100-2006, amplasamentul se
incadreaza la urmatoarele categorii:
- acceleraia terenului ag = 0.20
- perioada de colt
...Tc =
0.7sec

Adancimea maxima de inghet ( vezi NP 114-2004), este de 90-100cm.

Din punct de vedere al ncrcrilor din aciunea zpezii, valoarea
caracteristic este : s(0,k)= 2,5 kN/mp (CR 1-1-3-2005), iar pentru ncrcri din
aciunea vntului, valoarea caracteristic a presiunii de referin este : qref=0,7
Kpa, (NP 112-04).

Proiect nr. 71/

19.12.2013

I.I. CAZACU L. VASILE

Beneficiar: Consiliul Judetean Iasi

STUDIU GEOTEHNIC
Analiza teren fundare
Pagina 8 din 14

6. Terenul de fundare . Particularitati. Analize.Interpretari

Perimetrul analizat nu prezint aspecte negative la nivelul suprafeei.
Invelisul de sol este relativ bogat in humus si elemente nutritive, cu favorabilitate si
pretabilitate medie.
Stratele pelitice au consistenta vartoasa si contin cantitati
apreciabile de elemente calcomagneziene insolubile, dar si componenti solubili

sub forma de pulberi fine, coloidale (F1-F4). Acestea din urma pot fi antrenate de
ape (sau dizolvate, cand aciditatea apei are valori critice), prin levigare, spre
zonele profunde ale sectiunii. Pe areale inguste, spre limita nordica, apar saruri in
cantitati moderate.

Fig. 7. FISA FORAJULUI F1. Amplasare : zona estica a perimetrului

INTERVAL

TIP ROCA

0 57 cm

Strat de sol

57 - 215cm

DESCRIERE LITOLOGICA

Argila

Brun ruginiu, structura glomerulara,porozitate mare,

radacini.
Brun-vinetiu-ruginie, pete galbui, plasticitate mare,
umflare libera f.mare, plastic vartoasa,

215-520 cm

Argila grasa

Brun-galbui- ruginie, pete vinetiu-albicioase, plastic

vartoasa, umflare libera f.mare, fara materie
organica(<1%),

520-680 cm

Nisip argilos +
praf nisipos
Galbui-vinetiu, fragmente fosilifere,plastic consistent la
moale,

Din forajul F1, s-au recoltat probe de laborator din fiecare strat litologic.
Analizele de laborator specifice intervalului de fundare, efectuate conform prevederilor
standardelor actuale, la nivelul stratului de argila, au caracter slab alcalin.
In toate probele analizate, continutul de materie organica nu depaseste 5%
(STAS 7101/1-76). Continutul de humus este mai mare in stratul de sol ca urmare a
proceselor acumulative, fara a depasi limita de accesibilitate.
Pe adancimea: 0-180cm, sunt putin posibile goluri sau caverne. La
decopertarea stratului de fundare se va urmari atent acest aspect. Prezenta
geotehnicianului in zona poate fi necesara si utila.
In cadrul suprafetei, apar usoare denivelari create de vechile procese
torentiale, fapt ce face ca terenul sa fie usor ondulat.

Proiect nr. 71/

19.12.2013

I.I. CAZACU L. VASILE

Beneficiar: Consiliul Judetean Iasi

STUDIU GEOTEHNIC
Date analitice
Pagina 9 din 14

Date analitice(cf. forajului F1 )

Roca : argila. Interval adancime: 57 - 215cm.
Nr.
crt.

Caracteristici

Normativ, standard

UM

Valori
obtinute

Limite de
variabilitate

Continut de argila - A

STAS 1913/5 85

51.71

45 -55

Continut de praf

-P

STAS 1913/5 85

39.89

35-45

Continut de nisip - N

STAS 1913/5 85

8.40

5-15

Limita inf. de plasticitate - Wp

STAS 1913/4-86

18.21

17.0 - 21.0

Limita sup. de plasticitate - Wl

STAS 1913/4-86

50.73

50 - 60

Indice de plasticitate - Ip

STAS 1913/4-86

ad.

32.52

30 40

Indice de consistenta - Ic

STAS 1913/4-86

0.76

0.75 - 0.85

Continut de mat. organica - Mo

STAS 7107-74

<2

0.2 - 2

115.00

100 -120

48,00

42.00 50

ad.

0.93

0.80 - 0.95

STAS 1913/12 & STAS

1243-88
SR EN ISO 14688 1&1/AC
2007
SR EN ISO 14688 1&1/AC
2007

Umflarea libera - Ul

10

Porozitate - n

11

Indicile porilor - Ip

12

Densitate in stare uscata - d

STAS 1913/3-76

KPa/mc

14.30

14,0 15,0

13

Densitate in stare naturala -

STAS 1913/3-76

KPa/mc

18,01

18.0 - 19.0

14

Umiditatea - w

25.90

23 - 30

15

Grad de umiditate - Iw

0.80

0.72 - 0.85

16

Continut de particule fine - If

41.20

40 -50

17

Coeziunea - c

KPa

34.80

25-35

18

Unghi de frecare interioara

14.00

13-18

19

Presiunea conventionala - Pconv

STAS 1913/1-85
SR EN ISO 14688 1&1/AC
2007 & STAS 1243 88
SR EN ISO 14688 1&1/AC
2007 ; STAS 1243 88
STAS 3300/2 & STAS
8942/2
STAS 8942/2 & STAS
3300/2
STAS 3300/2

KPa

300.00

300.00

20

Presiune plastica (natural)- Ppl

STAS 3300/2

KPa

130.0

21

Presiunea critica(natural) - Pcr

STAS 3300/2

KPa

190.0

22

Indice de contractie e c

STAS 6942/1

cm/m

10,00

8 - 15

23

Coeficient de pat - Ks

STAS 3300 / 2 - 85

daN/cmc

5.20

5,0 5,5

24

Coeficient de deformatie laterala -

STAS 3300 / 2 - 85

0.35

25

Reactie la HCl (continut de alcalii, saruri,

sulfuri, sulfati)

slaba la mod.

26

Structura macroscopica

slaba
Poliedric
mare.
masiva.

27

28

Aspecte litologice. Descriere roca

Strat litologic - Df

STAS 7107/3-74
SR EN ISO 14688 1&1/AC
2007 & STAS 1243 88
SR EN ISO 14688 1&1/AC
2007 & STAS 1243 88

NP 112 - 2006

ad.

Argila

>50 cm

>50 cm

Proiect nr. 71/

19.12.2013

I.I. CAZACU L. VASILE

STUDIU GEOTEHNIC

Continutul de granule %

Date analitice
Beneficiar: Consiliul Judetean Iasi
Pagina 10 din 14
Repartitia procentuala a fractiilor granulometrice(STAS 1913/5-85), reprezentata
grafic pe o diagrama semilogaritmica, printr-o curba de tip Galton, cf. probelor din teren,
are urmatoarea prezentare:
100.00
90.00
80.00
70.00
60.00
50.00
40.00
30.00
20.00
10.00
0.00
0.0010

Argila= 51,71%; Praf=39,89%,Nisip=8,40%

Argila

Praf

Nisip

0.0100

0.1000

1.0000

10.0000

Diametrul granulelor mm

Constantele de plasticitate, analizate cf. STAS 1913/4-86, incadreaza roca de fundare in

categoria celor cu plasticitate mare:
Mersul determinarii

Simbol U.M.

Umiditatea naturala (w)

%

Limita inferioara de plasticitate

(Wp) %

Limita superioara de plasticitate

(Wp) %
1

428.50

427.50

428.00

45.20

40.50

68.50

70.50

Proba uscata + tara

377.00

375.50

376.00

41.10

37.00

58.20

59.70

Tara

172.50

177.50

178.00

18.45

17.90

38.00

38.30

Umiditatea
w= (A - B)/(B -C)*100

25.18

26.26

26.26

18.10

18.32

50.99

50.47

Umiditatea naturala
medie (W)

25.90

Sticla de ceas nr.

Proba umeda + tara

Medii

Numarul de caderi ale cupei (N) sau

adancimea de patrundere a conului
(S)
Indicele de plasticitate (%)

Ip = W L - W P

Limita inferioara de
plasticitate (Wp)
-

18.21

Limita superioara de
plasticitate (W L)
26.00

50.73

26.00

32.52

Valorile din tabel conduc la un indice de consistenta: Ic=0.76. Indicele de lichiditate are
valoarea Il= 0,23. Umiditatea este strict dependenta de aportul apelor meteorice(cazul stratului de
argila din intervalul: 0-215cm).Constantele de porozitate sunt direct influentate de aportul freatic..
Litologia este impurificata de cantitati moderate de saruri. Le gasim si in apa freatica.
Actioneaza negativ asupra betoanelor.

Proiect nr. 71/

19.12.2013

I.I. CAZACU L. VASILE

STUDIU GEOTEHNIC

Beneficiar: Consiliul Judetean Iasi

Date analitice
Pagina 11 din 14

Indicii de contractie-umflare, sunt dependenti de variatia umiditatii, reteaua cristalina

a rocii si umflarea libera(STAS1913-12-88):
Elemente de calcul

Unitati

Volumul final

cm3

21.5

21.5

21.6

U L = 10(Vf 10)

115

115

116

Media

115

limita accesibilitate pentru umflarea libera: Ul < 60%

Incercarile de laborator pentru determinarea parametrilor fizico-mecanci, au vizat
in principal coeziunea rocii in stare naturala(c) si unghiul de frecare interioara().
Reprezentata dupa diagrama eforturilor unitare(STAS 8942/2-82), situatia se prezinta
astfel:

Rezistenta la forfecare.Tip roca: Argila

C = 34.884 KPa;

= 13.89o

Efort unitar tangential, KPa

120
100

y=0.2406x + 34.884

80
60
40
20
0
0

50

100

150

200

250

300

350

Efort unitar normal, KPa

Datele analitice evidentiaza caracterul pelitic al rocii, cu procese de contractieumflare mari. Ele fac referire la intervalul sujacent stratului de sol(57-215cm).
In sectiunea de control(fig.5.)argilele grase insotesc rocile argiloase contractile.
Cele dintai au caracteristici similare. Fac parte din aceeasi familie mineralogica.
Sub complexul pelitic, se dezvolta un complex litologic instabil, friabil, cu caracter
nisipos. Abia de la 10m spre adancime, apar argilele marnoase(marne, pop.) care asigura
o stabilitate totala intregii constructii geologice.

Proiect nr. 71/

19.12.2013

I.I. CAZACU L. VASILE

Beneficiar: Consiliul Judetean Iasi

STUDIU GEOTEHNIC
Presiuni
Pagina 12 din 14

7. Calculul presiunilor admisibile

In cazul fundarii in stratul de argila, se poate considera o presiune
conventionala de baza de cca. 300 kPa (pentru adancimi de fundare de pana la 2 m si latimi
ale fundatiei de 1 m), conform anexei B, tabel 16 STAS 3300/2-85.Pentru adaptarea la
situatia concreta se aplica corectiile prevazute in STAS 3300/2-85. In conformitate cu
prevederile STAS 3300/2-85 la calculul preliminar sau definitiv al terenului de fundare pe
baza presiunilor conventionale trebuie sa se respecte conditiile:
-

la incarcari centrice:
- pef

pconv si pef

1,2 pconv

la incarcari cu:
- excentricitati dupa o singura directie:
pef max 1,2 pconv in gruparea fundamentala
pef max

1,4

pconv in gruparea speciala

- excentricitati dupa ambele directii:

pef max
pef max

1,4 pconv in gruparea fundamentala

1,6 pconv in gruparea speciala

- pef, pef = presiunea medie verticala pe talpa fundatiei provenita din incarcarile de
calcul din gruparea fundamentala, respectiv din gruparea speciala;
- pconv = presiunea conventionala de calcul, determinata conform anexei B din
STAS 3300/2-85, respectiv, P7-92 pentru PSU;
- pef max, pef max = presiunea efectiva maxima pe talpa fundatiei provenita din
incarcarile de calcul din gruparea fundamentala, respectiv din gruparea speciala.
La inceperea executiei, se recomanda ca sapaturile pentru fundatii sa fie verificate
de un geotehnician, in scopul confirmarii naturii si starii fizice a terenului in sensul considerat
in prezentul studiu.Tinand cont de adancimea de fundare, de natura materialelor din terenul
de fundare se recomanda ca inainte de executia fundatiei, stratul de fundare sa fie curatat si
compactat. Eventualele corpuri straine (blocuri de beton, conducte, cabluri, etc.) din
excavatie vor fi indepartate, iar golurile vor fi umplute cu pamant compactat sau beton slab.

Proiect nr. 71/

19.12.2013

STUDIU GEOTEHNIC

I.I. CAZACU L. VASILE

Recomandari. Valente geotehnice

Pagina 13 din 14

Beneficiar: Consiliul Judetean Iasi

8. Raport geotehnic. Recomandari .Valente.

1. Obiectivul analizat, are asigurata stabilitatea generala si locala, atat timp cat nu
intervin factori perturbatori, brutali (ex. activarea instantanee a panzei freatice-ev.
izvoarelor, miscari telurice de mare intensitate, ........ ).
2. Adancimea de inghet este cuprinsa intre 90-100 cm.
Atentie: Apa pedofreatica(din ploi): Npf = 0,60 - 1,00m. Apa freatica: Nf = 2,50 3,00m.
Gradul de alterare al rocilor este dependent de procesele de gelivatie si
hidromorfism.
3. Conform STAS 3349/1 83(Betoane de ciment. Prescripii pentru stabilirea gradului
de agresivitate a apei), este utila o evaluare a calitatii betonului:.
Natura agresivitatii
Sulfatica

3
.

foarte slaba

Gradul agresivitatii
slaba
intensa

2-

- (SO4 ), mg/l

P
e
De dezalcalinizare
(HCO3-) mg/l (duritate temporara), 0d
r
General iacida, - pH
Carbonica
m (CO2 liber), mg/l, pentru duritatea temporara
0
n d
e
t
2.0
r
2.1 6.0
u
6.1 15
l
> 15.0
2+

Magneziana - (Mg ), mg/l

+
Saruri dea amoniu - (NH4 ), mg/l
n
Oxizi alcalini
- (OH ), g/l
a
Continutul total de saruri, - g/l

foarte intensa
cazul I : 1001 2500
cazul II: 2501 5000
cazul III :
> 5000

150 - 249

250 - 500

501 - 1000

<120 (<7)

6.5 - 5.6

5.5 - 4.5

< 4.5

15 30
30 60
30 90
300
200 - 1000
100 - 200
17.5 - 25
10 - 20

31 60
61 90
91 150
1001- 3000
201 - 500
>25
20.1 - 50

> 60
> 90
>150
> 3000
> 5000
> 50

10 14
15 29
15 29
< 300
100 - 199
50 - 99
-

Stratul de sol(0,00 - 1.50m) este afectat de hidromorfism si alterare litologica.

Prezinta valori moderate de saruri si alcalii. Ar fi utila o analiza a apei pedofreatice.
Roca de fundare este supusa proceselor de umflare-contractie. Coeziunea rocii este
moderata. Pe planurile de stratificatie apar oglinzi de frictiune.
Se vor respecta conditiile impuse de Normativ privind verificarea calitatii si receptia
lucrarilor de constructii si instalatii aferente (C 56-85), Normativ privind imbunatatirea
terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice (C 29-85). Controlul si realizarea
lucrarilor de compactare va fi in conformitate cu prevederile din STAS 9850-89
Verificarea compactarii terasamentelor, SR EN 13286/2 2006 Incercarea Proctor si
STAS 2914-84 Terasamente,conditii tehnice generale de calitate.
4. Recomandarile noastre au in vedere:
- pentru cladiri:
- se va decoperta stratul de suprafata(0-60cm), constituit din strat de sol alterat
ev.umplutura antropica(fig.5.).

Proiect nr. 71/

19.12.2013

I.I. CAZACU L. VASILE

Beneficiar: Consiliul Judetean Iasi

STUDIU GEOTEHNIC
Recomandari. Valente geotehnice
Pagina 14 din 14

- apoi, stratul se va desensibiliza.Se va urmari atent, ca procesele de

contractie-umflare sa fie estompate(stratul nu sufera deformatii).
Desensibilizarea rocii se poate realiza folosind materiale specifice de tip:
Dorosol, Roadmix, Doroport, Soilmix... in concentratii adecvate umiditatii rocii.
* Nota: se poate utiliza si metoda clasica cu piatra sparta(25-63mm).
Atentie la umiditatea rocii de fundare(valori de lucru recomandate: w < 23%).
- deoarece particularitatile hidrogeologice sunt improprii realizarii unei fundatii
directe, propunerea noastra vizeaza imbunatatirea si consolidarea terenului de fundare
printr-o perna de roci fine, anorganice(argile prafoase ev. prafuri argiloase) sau
agregate rulate(balast) cu =0-63mm . Grosimea pernei va fi : g= 160-200cm,
adaptata situatie din teren.
Aspecte calitative cf. STAS 9850-89 & 2914-84:
- asternerea si compactarea in strate succesive, elementare;
- grosimea stratului elementar compactat: g=20-25cm;
- gradul de compactare realizat la nivel de strat(partea sup.): N >97%;
- nu se va trece la asternerea si compactarea stratului
superior, daca nu s-a obtinut gradul de compactare impus.
5. Controlul compactarii se va face de catre un laborator autorizat;
6. Detalii:
- pentru drumuri de incinta:
- se decoperteaza terenul pe cca 25-30cm;
- se asterene un strat de piatra sparta (0-63mm) sau agregate angulare
omogene, in grosime : gstrat piatra sparta = 10-15cm. Ca variante: utilizarea de Dorosol,
Soilmix, Roadmix....;
- se compacteaza stratul pana la obtinerea unui grad optim de indesare;
- se aplica sistemul rutier(roci fine, balast compactat sau compozit cu 50%
argila);
7. Pentru protectia impotriva apelor meteorice, scurgerilor laterale ev.
inundatiilor, zona perimetrala a obiectivului, va fi sistematizata.
Realizarea unui sistem eficient de drenaj perimetral este util.
Baza drenului va fi la cota inferioara a pernei de balast.
Absenta acestuia poate crea probleme pe linia tasarilor litologice, a aparitiei
proceselor de contractie-umflare, ev. instabilitatii litostructural
8. Presiunile admisibile, dupa compactare, au urmatoarele valori:
Ppl = 220 KPa ; Pcr = 280 KPa; presiunea conventionala pentru intervalul
analizat fiind: Pconv=300 KPa.
9. Sistemul de fundare prezinta ca variante:
a. fundatii izolate din bloc de beton si cuzineti, sub stalpi cu grinzi
de legatura la nivelul cuzinetilor daca structura este in cadre;
b. fundatie continua sub zidarie cu evazare in dreptul samburilor
de beton si cu centuri la partea exterioara si interioara a fundatiei.
10. Controlul tasarilor constructiei si variatiilor apei freatice va fi urmarit permanent.
Categoria de teren: mediu.
Intocmit,
ing.Vasile Cazacu