Sunteți pe pagina 1din 31

„Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşii VOL. I.

- Memoriu de sintezã

S.C. WATER PIN S.R.L. Contract nr. ………/2011 - „Punerea în siguranţă a


ac umulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul
Iaşi”
Faza P.T.+ C.S.

BORDEROU
A. PIESE SCRISE

CAP. 1. DATE GENERALE


1.1. Denumirea obiectivului de investiţii
1.2. Ordonatorul principal de credite
1.3. Autoritatea contractantă
1.4. Faza de proiectare
1.5. Proiectant general
1.6. Amplasamentul lucrărilor

CAP. 2. DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR


2.1. Necesitatea şi oportunitatea lucrărilor
2.2. Condiţii naturale şi studii de teren
2.2.1. Studii topografice
2.2.2. Studii hidrologice
2.2.3. Studii geotehnice
2.2.4 Studii climatice
2.2.5 Caracterizarea seismică a zonei
2.3. Descrierea lucrărilor existente
2.4. Căile de acces provizoriu
2.5. Prezentarea obiectivului pe specialităţi
2.6. Trasarea lucrărilor
2.7. Organizarea de şantier şi pentru realizarea producţiei
2.7.1. Schema de organizare de şantier
2.7.2. Programul de realizare şi recepţie a lucrărilor
2.7.3. Laboratoarele contractantului şi testele care cad în sarcina sa
2.7.4. Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor de şantier
2.7.5. Tehnica securităţii şi protecţia muncii şi prevenirea / stingerea incendiilor
2.7.5.1. Norme şi prescripţii de protecţia muncii care trebuiesc respectate
2.7.5.2. Dispoziţii pentru protecţia muncii la realizarea lucrărilor de construcţii
2.7.6. Protecţia mediului
2.7.7. Controlul calităţii lucrărilor pe şantier
2.8. Urmărirea comportării în timp şi a eficienţei lucrării

CAP. 3. PRINCIPALELE CANTITĂŢI DE LUCRĂRI


CAP. 4. CONCLUZII

B. ANEXE
Anexa nr. 1 – Stabilirea Categoriei de Importanţă
Anexa nr. 2– Grafic general de realizare a lucrărilor

Şef proiect, Verificat,


ing. …………………….. ing. …………………..

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE” - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT


„Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşii VOL. I. - Memoriu de sintezã

S.C. WATER PIN S.R.L. „Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei,


pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşi”
Faza P.T.+ C.S.

MEMORIU TEHNIC

CAP. 1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea investiţiei:


„Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşi”

1.2. Ordonator principal de credite:


Ministerul Mediului şi al Pădurilor

1.3. Autoritatea contractantă:


A.N. ”Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Prut – Iaşi

1.4. Faza de proiectare:


Proiect Tehnic + Caiete de sarcini

1.5. Proiectant general :


S.C. WATER PIN S.R.L. com. Dumbraveni, jud. Vrancea reprezentată prin domnul dr. ing. Vasile
PINTILIE, fax 0337101223, e-mail waterpin2006@yahoo.com

1.6. Amplasamentul lucrărilor:


Acumularea Podu Iloaiei este parte integrantă a grupului de acumulări situate în bazinul
hidrografic Bahlui care asigură atenuarea viiturilor şi combaterea inundaţiilor în albia majoră a râului
Bahlui.
Din punct de vedere geografic acumularea Podu Iloaiei se află în amonte de localitatea Podu
Iloaiei, judeţul Iaşi la cca. 25 km de oraşul Iaşi.
Râul Bahluieţ este afluent al râului Bahlui care face parte din bazinul hidrografic Prut, având
codul cadastral XII-1.15.32.12.
Barajul acumulării Podu Iloaiei este amplasat la 38 km de izvoare, la 2,5 km faţă de
confluenţa cu râul Bahlui şi la cca. 400 m amonte de cantonul CF nr. 48 pe linia Iaşi - Paşcani.

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE” - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT


„Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşii VOL. I. - Memoriu de sintezã

CAP. 2. DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR

2.1. Necesitatea şi oportunitatea lucrãrilor


Scopul principal al acumulării este atenuarea undei de viitură pe râul Bahluieţ, de apărare
împotriva inundaţiilor, a oraşului Podu Iloaiei şi a cartierelor joase ale municipiului Iaşi şi a zonei
industriale.
Acumularea Podu Iloaiei asigură luciu de apă pentru piscicultură şi apa necesară bazinelor
piscicole din aval de baraj. Tot din acumulare se prelevau volume de apă pentru irigaţii, suprafaţa
luciului de apă piscicol fiind de 150 ha.
Având în vedere perioada mare de exploatare a acumulării, este normal să apară unele
deteriorări la corpul barajului, a echipamentelor hidromecanice şi evacuatori. Lucrarea a fost dată în
folosinţă la sfârşitul anului 1964 şi se poate concluziona că funcţionarea acumulării a fost bună.
În cursul acestor ani de funcţionare acumularea a fost supusă la diferite debite care au depăşit
probabilitatea de verificare de 0,1%, suferind avarii la descărcătorul de ape mari. Acest lucru s-a
întâmplat în anul 1975, când, în urma unei viituri mari, a fost rupt deversorul şi partea de intrare în
D.A.M.
În prezent a fost realizată Expertiza tehnică privind “punerea în siguranţă a golirii de fund a
acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşi”, în care este prezentat obiectivul, starea
tehnică a lucrărilor şi măsurile necesare în vederea refacerii acestora pentru creşterea siguranţei în
exploatare.
Expertiza tehnică semnalează degradarea parţială sau lipsa unor părţi din construcţii şi
instalaţiile aferente golirii de fund, canal de evacuare. Datorită fenomenului de îmbătrânire a
echipamentului hidromecanic, mai ales a elementelor de etanşare la stavile şi batardouri, sunt
necesare lucrări de intervenţii în vederea aducerii parametrilor constructivi şi funcţionali la gradul
de siguranţă în exploatare, corespunzător cerinţelor şi reglementărilor în vigoare.

2.2. Condiţii naturale şi studii de teren


Studiile de teren constau din studii topografice, geotehnice, hidrologice şi hidrogeologice.

2.2.1. Studii topografice


S-au utilizat studiile topografice întocmite în martie 2011 de către S.C. CASA VERDE S.R.L. şi
completate cu studiile topografice de detaliu, corespunzător acestei faze de proiectare, constând din :
- plan de situaţie, scara 1 : 500
- profile longitudinale, scara 1: 1000/1 :100 ; 1 :500/1 :100 ; 1 :100/1 :100 ;
- profile transversale, scara : 1 :100/1 :100 ;

2.2.2. Studii hidrologice


S-au utilizat studiile hidrologice întocmite în martie 2011 de către S.C. ROUTTE
CONSTRUCT S.R.L. Bacău.
Bazinul hidrografic al râului Bahlueţ, afluent al râului Bahlui, este situat în zona de contact
dintre Câmpia Moldovei şi Podişul Central Moldovenesc, ambele subunităţi geografice aparţinând
Podişului Moldovei. Din punct de vedere geologic zona aparţine Platformei Moldoveneşti. Depozitele
de suprafaţă sunt reprezentate prin succesiuni monotone de marne, argile şi nisipuri cu unele
intercalaţii de gresii calcaroase, dispuse în monoclin. Vârsta depozitelor este în general basarabeană
(Sarmaţianul mijlociu). Numai în zona de obârşie se întâlnesc şi depozite volhiniene (Sarmaţian
inferior) cu aceeaşi litologie şi structură.
Relieful, adaptat la structură şi litologie, prezintă caracteristici diferite pe cei doi versanţi ai văii
râului Bahlueţ. În zona de obârşie şi pe partea dreaptă unde s-au mai păstrat petice de gresii
calcaroase, mai dure, formele sunt mai înalte şi cuprind suprafeţe structurale care coboară abrupt
spre albia râului sub forme de cueste. Pe stînga, eroziunea mai avansată a sculptat forme mai domoale

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE” - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT


„Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşii VOL. I. - Memoriu de sintezã

de relief sub forma unor dealuri şi coline cu văi largi.


Valea râului Bahlueţ este de tip subsecvent, cu versantul drept mai abrupt, sub formă de cuestă
şi cu cel stâng prelung şi terasat. Acest aspect al văii se păstrează şi după confluenţa cu râul Bahlui,
până la SE de municipiul Iaşi. Aici versantul drept este denumit Coasta Iaşilor.
Trebuie remarcat caracterul torenţial al precipitaţiilor, accentuat în ultimele decenii. Astfel, la
Iaşi, cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 ore a fost de 136,7 l/mp. Caracterul torenţial al
precipitaţiilor se reflectă şi în regimul scurgerii apei, prin frecvenţa mare a viiturilor de amploare.
În cazul bazinului hidrografic Bahlueţ, existenţa iazurilor şi a lacurilor de acumulare
agropiscicole pot introduce unele atenuări ale undelor de viitură, dar acestea nu au fost încă evaluate.
Conform comenzii se solicită debite maxime cu diferite probabilităţi de depăşire şi elementele
undelor de viitură pe râul Bahlueţ în secţiunea barajului Podu Iloaie.
Pentru determinarea debitelor maxime de calcul s-au aplicat formule specifice şi s-au
valorificat date din corelaţii şi relaţii de generalizare valabile ăn zonă.
Elementele undelor de viitură au fost determinate cu formulele Goodrich-Alexeev adaptate la
condiţiile locale.
Elementele de calcul se prezintă mai jos.
-Suprafaţa bazinului hidrografic aferent (F) = 498 kmp;
-Altitudinea medie a bazinului hidrografic (Hm) = 159m;
-Debitul mediu multianual (Q0) = 0,850 mc/s;
-Debite maxime cu diferite probabilităţi de depăşire,

Probabilit.dep.(%) 0,1 0,5 1 2 5 10

Debite maxime (mc/s) 515 370 300 235 160 110

Debitele se referă la regimul natural de scurgere şi nu conţin sporul de siguranţă.


Se acceptă Qmax. = 300 mc/s (regim natural).
Notă: Având în vedere viiturile excepţionale din Moldova din ultimii ani s-au valori mai mari
pentru debitele de calcul.
-Elementele undelor de viitură.
Hidrogramele viiturilor.

Tore
0 3 6 9 12 15 18 21 27 33 45 57 72
V%

V 0,5% 0,85 17,0 42,7 124 258 464 515 474 319 211 87,6 27,3 5,15

V 1% 0,85 10,0 25,0 72,0 150 270 300 276 186 125 53,0 16,0 3,00

V 2% 0,85 7,76 19,5 56,4 118 212 235 216 146 96,4 40,0 12,4 2,35

V 5% 0,85 5,28 13,3 38,4 80,0 144 160 147 99,2 65,6 27,2 8,48 1,60

V 10% 0,85 3,63 9,13 26,4 55,0 99,0 110 101 68,2 45,1 18,7 5,83 1,10

-Durata de creştere a viiturii: Tcr = 18 ore;


-Durata totală a viiturii: Ttot = 72 ore;
-Coeficientul de formă: γ = 0,32
-Volumele undelor de viitură: V0,1% = 42,72 x 106m3
V0,5% = 30,69 x 106m3;
V1% = 24,88 x 106m3;
V2% = 19,49 x 106m3;

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE” - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT


„Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşii VOL. I. - Memoriu de sintezã
6 3
V5% = 13,27 x 10 m ;
V10% = 9,12 x 106m3.

Viiturile se referă la condiţiile cadrului natural.

2.2.3. Studii geotehnice


Studiul geotehnic şi hidrogeologic la faza P.T. a fost întocmit de către S . C . P R O I E C T
B U C O V I N A S . R . L . S u c e a v a p e baza datelor obţinute din cartările geotehnice şi
hidrogeologice de suprafaţă şi a forajelor executate în martie 2011.
Din punct de vedere geomorfologic amplasamenul este localizat în partea central-sudică a
Câmpiei Moldovei, zona cunoscută sub denumirea de Câmpia Jijiei inferioare.
Obiectivul de interes este situat în zona de luncă de pe cursul mijlociu al pârâului Bahlui,
afluent de dreapta al râului Jijia.
Altitudinea medie este de 60-70m pe malul acumulării, spre sud zona căpătând un aspect
colinar, aici fiind remarcate forme de relief structural ca versanţi cu caracter cuestic şi forme de relief
sculptural, apărute ca urmare a eroziunii îndelungate, care a scos în evidenţă şi o serie de
particularităţi ale structurii geologice (structura monoclinală).
Relieful de acumulare este bine reprezentat în zonă, fiind prezent prin trepte de luncă şi terase
de versant, dar şi de depuneri coluvio - proluviale şi glacisuri.
Trebuie menţionat faptul ca arealul este caracterizat de o morfodinamică deosebit de activă, fapt
datorat condiţiilor de relief, structura şi alcătuirea geologică.
Din punct de vedere geostructural Acumularea Podu Iloaiei se încadrează marii unităţi
structurale Platforma Moldovenească, teritoriu care reprezintă prelungirea vestică a Platformei est-
europene, fiind constituită dintr-un soclu cristalin rigid, peneplenizat, ce suportă o cuvertură de roci
sedimentare formată din formaţiuni paleozoice, mezozoice, neozoice şi cuaternare.
Fundamentul Platformei Moldoveneşti este format din sisturi cristaline, migmatite şi roci
eruptive, ce alcătuiesc un soclu rigid, heterogen fiind alcătuit din sisturi cristaline mezometamorfice
asociate cu granite de tip est-european şi sisturi verzi de tip central- dobrogean de vârsta Proterozoic
terminal-Cambrian inferior.
Cuvertura sedimentară este un rezultat al cratonizării treptate a domeniului podolic şi instalării
regimului tectonic de platformă, ceea ce a facut ca începând cu proterozoicul terminal şi până astăzi,
acest areal să cunoască doar mişcări epirogenetice de amplitudine redusă. Aceste mişcări sunt
răspunzătoare de apariţia numeroaselor transgresiuni şi regresiuni marine şi implicit de natura şi
structura depozitelor care formează astăzi cuvertura sedimentară a Platformei Moldoveneşti. În cadrul
acestor depozite au fost separate următoarele mari cicluri de sedimentare, dintre care ultimul (ciclul
Badenian superior – Meotian) prezintă o importanţă deosebită prin faptul că termenii superiori susţin
depozite mai noi, (cuaternare), constituite în principal din acumulări de origine aluvio-deluvială:
argile şi luturi şi subordonat nisipuri. Acestea reprezintă de regulă terenul de fundare pentru lucrările
de construcţii din zonă.
Categoria geotehnică
În conformitate cu prevederile normativului NP 074/2007, încadrarea lucrărilor în categoria
geotehnică, este următoarea:
Factori de evaluare Corelare
Caracterizare Punctaj
Condiţii de teren Teren dificil 6
Apa subterană Fără epuismente 1
Clasificarea construcţiei după categoria de importanţă Normală 3
Vecinătăţi Fără riscuri 1
Zona seimică ag = 0,20g 1
Riscul geotehnic Moderat 12

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE” - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT


„Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşii VOL. I. - Memoriu de sintezã

Lucrări de cercetare executate în zonă şi informaţii obţinute


În vederea identificării fenomenelor morfogenetice, amplasamentul şi zona adiacentă au fost
supuse observaţiei directe iar terenul de fundare a fost cercetat prin intermediul unor lucrări specifice:
foraj geotehnic şi încercare penetrometrică de tip DPL, locaţiile acestora fiind precizate în planul de
situaţie cu amplasarea lucrărilor de investigare.
Informaţiile obţinute în faza de cercetare sunt prezentate mai jos şi în anexele grafice anexate
documentaţiei:
Forajul F1
- CTN – 2,40m - argilă de culoare cenuşie - negricioasă, foarte umedă, plastic moale;
- 2,40m – 3,10m - argilă de culoare cafeniu-gălbuie, foarte umedă, plastic moale consistentă;
- 3,10m – 5,20m - argilă galbenă cu zone vinete, umedă, plastic consistentă ;
- 5,20m – 6,50m - argilă galben-oliv, cu nivele de argilă mărnoasă de culoare vânătă, umedă,
plastic consistentă la plastic vârtoasă;

2.2.4. Studii climatice


Climatul este unul temperat cu o pronunţată nuanţă de continentalism, fiind caracterizat de ierni
geroase şi veri călduroase (uneori cu perioade prelungite de secetă).
Masele de aer predominante sunt cele continentale, baltice şi scandinave, şi mai puţin cele
oceanice atlantice şi mediteraneene. Circulaţia generală a atmosferei este determinată de advecţia
aerului maritim din V şi a celui continental uscat dinspre NE, E şi N, fiind frecvente pătrunderile din
părţile posterioare ale ciclonilor care se deplasează din vestul Europei..
Temperatura medie anuală se situează în jurul valorii 9,0ºC. Temperatura medie a lunii iulie
variază usor în jurul valorii de 21º C . În timpul verii predomină seceta cu temperaturi deosebit de
ridicate ce depăşesc de multe ori 35ºC.
Temperatura medie a lunii ianuarie prezintă valori cuprinse în intervalul – 3º C. Fenomenul de
îngheţ se produce în general după data de 15 octombrie şi durează în general până la mijlocul lunii
aprilie. Cele mai timpurii îngheţuri de toamnă şi cele mai târzii de primăvară se pot produce cu un
decalaj de până la 30 zile faţă de datele medii.
Regimul anual (inclusiv multianual) al precipitaţiilor reflectă o răspândire destul de inegală a
cantităţilor de apă, cantitatea medie anuală variind între 500 şi 550 mm.
Primele ninsori se înregistrează, cu mici excepţii, la sfârşitul lunii octombrie, ultimele având
loc în jurul datei echinocţiului de primăvară. Intervalul mediu favorabil căderilor de zăpadă
totalizează 118-120 zile. În acest interval stratul de nea se menţine cca. 55-80 zile cu o grosime de 60
– 100cm.
Vântul suflă cu intensitate maximă după direcţiile NV, SE şi N, viteza medie anuală având
valori de 2 – 4,1 m/s, vitezele maxime depăşind frecvent 40m/s.

2.2.5. Caracterizarea seismică a zonei


Din punct de vedere seismic, zona se află în aria de influenţă a cutremurelor moldave, care-şi au
originea în zona Vrancea. Intensitatea cu care sunt resimţite mişcările telurice depinzând în mare
măsură de o serie de factori cum ar fi: poziţia amplasamentului faţă de focar, magnitudinea seismului,
consistenţa formaţiunilor geologice care alcătuiesc terenul de fundare, caracteristicile undelor
seismice, s.a.
Conform normativului P 100 -1/2006, acceleraţia terenului pentru proiectare pentru arealul
cercetat, este de ag = 0,20g, valoarea perioadei de control (perioada de colţ) Tc = 0,7 sec., din acest
punct de vedere zona poate fi apreciată ca având un risc seismic moderat.

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE” - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT


„Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşii VOL. I. - Memoriu de sintezã

2.3. Descrierea lucrărilor existente


Barajul acumulării este un baraj frontal din pământ omogen executat din materiale
argiloase din zona albiei râului Bahlui.
Elementele caracteristice constructive

Baraj
Principalele caracteristici ale barajului sunt:

- lungime taluz 640 m


- lăţime coronament 5m
- lăţime ampriză 78 m
- înălţime maximă baraj 14,10 m
- cotă coronament 68,50 mdMN
- cotă fundaţie 54,90 mdMN
- cotă pinten beton 53,70 mdMN
- pantă taluz amonte 1:3 şi 1:3,5
- pantă taluz aval 1:2 şi 1:3

Taluzul amonte este consolidat cu dale din beton de 2,0 x 3,0 x 0,15m
Taluzul aval are o banchetă de 2,0m la cota 63,50 mdMN.
Coronamentul are o lăţime de 5 m şi este carosabil. Peste cota coronamentului (68,50 mdMN)
s-a realizat un parapet din beton armat cu o înălţime de 1,0m şi o grosime de 0,50m. Pe taluzul
amonte este montată o miră în trepte pentru măsurarea nivelului în lac.
Pentru măsurarea nivelului apei de infiltraţie în corpul barajului s-au montat 7 tuburi
piezometrice pe taluzul aval.
Pentru urmărirea tasărilor în timp s-au plantat un număr de 26 reperi din aluminiu pe parapetul
barajului.
Sub corpul barajului s-a realizat un pinten din beton până la cota 53,70 mdMN cu rolul de a
lungi drumul infiltraţiilor pe sub baraj.

Descărcătorul de suprafaţă
Tipul deversorului “Keuttner”
Cotă creastă deversor 65,60 mdMN
H deversor 1,0 m
Lungime deversor 80 m
Dimensionarea s-a făcut pentru debitul de calcul de 476 mc/s, iar debitul maxim (de verificare)
este de 1200 mc/s.
Deversorul este din beton armat, iar pentru accesul apei este realizat un canal de acces cu lăţime
variabilă lăţindu-se spre amonte.
Pentru măsurarea înălţimii lamei deversate, în dreptul pragului deversor s-a montat o miră
hidrometrică.
În aval, descărcătorul este prevăzut cu un canal de racordare – evacuare, care are lungimea de
82m şi lăţime variabilă de la 80 m la 40 m în aval. Peste canalul de racordare este construit un pod
carosabil care permite accesul pe coronamentul barajului.
În aval de pod, descărcătorul de suprafaţă se continuă cu un canal rapid prevăzut cu
macrorugozitate realizată cu redane transversale. În continuare este disipatorul de energie cu un prag
de disipare de 2,0 m. Lungimea disipatorului de enrgie este de 25 m, având şi un disipator suplimentar
de 14,5m. Radierul disipatorului este prevăzut cu barbacane pentru a elimina subpresiunea.
În continuare este un canal de evacuare de cca.350m care conduce apa la emisar.

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE” - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT


„Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşii VOL. I. - Memoriu de sintezã
Golirea de fund
Este amplasată pe malul stâng al albiei minore în apropierea piciorului versantului stâng.
Conducta de golire este executată din tuburi de 6,0m lungime, cu Dn 1500mm. Tronsoanele sunt
etanşate între ele cu garnituri din cauciuc. Lungimea totală a conductei de evacuare este de 60 m.
Golirea de fund se compune din:
- canal de intrare cu ziduri de racordare la turn;
- turn de manevră cu secţiune dreptunghiulară din beton armat având înălţimea de 11m;
- pasarelă de acces;
- conductă de golire;
- disipatorul de energie;
- canalul de racordare la emisar.

Turnul de manevră
Are dimensiunile în plan de 3,5 x 4,5m şi o înălţime de la radier (56,00 mdMN) până la partea
superioară a plăcii (67,00 mdMN) de 11,0m.
Turnul de manevră este prevăzut cu două rânduri de ghidaje pentru 2 stavile şi un rând de
ghidaje pentru grătar şi batardou. Acest lucru îngreunează mult posibilitatea de intervenţie în turnul de
manevră deoarece grătarul este foarte greu de manevrat. Trebuie scos grătarul piscicol şi montat
batardoul.
Turnul de manevră este dotat cu miră pentru măsurarea nivelului apei în lac. Stavilele au
următoarele caracteristici:
Stavila 1 pentru menţinerea apei la NNR
- dimensiuni 1560 x 2270 x 260 mm
- greutate 1897 kg
- etanşare garnitură “P” pe contur şi cuţit la bază
- acţionare electrică şi manuală
Stavila 2 pentru închiderea galeriei
- dimensiuni 2100 x 2300 x 260 mm
- greutate 2156kg
- etanşare garnitură “P” pe contur şi cuţit la bază
- acţionare electrică şi manuală
Motoarele de acţionare electrică au următoarele caracteristici:
- U = 380V
- P = 2,2 kW
Reţeaua de alimentare LEA 0,4KW are o lungime de 2km. Alimentarea de rezervă nu există.
Batardouri
În dotare sunt 4 batardouri :
- dimensiuni : 2640 x 1000 x 196 mm
2640 x 1000 x 196 mm
2640 x 1800 x 180 mm
2640 x 1800 x 180 mm
- greutăţi : 434 Kg ; 480 kg ; 561 kg ; 583 kg
Toate batardourile sunt etanşate cu garnituri tip “P” şi sunt manevrate manual cu palan susţinut
de capră metalică prin glisoare.
Pasarela de legătură între coronament şi turn este din beton armat şi are 1,50 m lăţime şi 18,70m
lungime.
Pentru suplimentarea debitului evacuat s-au montat 2 contucte Dn 1000mm metalice cu rol de
sifon. Conductele sifon sunt prevăzute pe ramura aval cu vane de închidere. Debitul evacuat funcţie
de nivelul apei în lac variază între 6,5 mc/s şi 10 mc/s.
Ambele sifoane descarcă într/un bazin amenajat aval de disipatorul de energie al golirii de fund.

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE” - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT


„Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşii VOL. I. - Memoriu de sintezã
Disipatorul de energie
Golirea de fund debuşează în canalul de disipare a energiei care se continuă până la emisar cu
un canal de evcauare.
Disipatorul de energie este din beton armat având o lungime de 18,20m, lungimea de 5,0m şi
înălţimea de 2,0m. În capătul aval disipatorul este prevăzut cu 7 dinţi Rebok de 0,50 m înălţime
aşezaţi în şah pe două rânduri.

Canalul de evacuare de la golirea de fund are secţiune trapezoidală cu lăţimea la fund de 3,0m,
taluzele cu panta de 1 :1,5 şi o adâncime de 2,60m. Panta generală a canalului este de 2,2‰ şi este
pereat pe o lungime de 74m.

Cantonul şi anexe
Cantonul este o construcţie numai cu parter şi cu învelitoare din ţiglă.
Cantonul are două funcţiuni de bază:
Locuinţa, compusă dintr-un apartament cu o cameră, bucătărie, cămară etc.
Partea administrativă, compusă din birou cu aparatură radio-recepţie şi telefon. Aici se
păstrează toate documentele de evidenţă care sunt obligatorii la orice acumulare.
Anexele au şi ele funcţionalitate bine stabilită;
- depozit - magazie materiale şi utilaje necesare în cazurile de intervenţie;
-o zonă rezervată nevoilor gospodăreşti ale cantonierului;
- un puţ forat pentru apă potabilă;
- împrejmuire din plasă de sârmă pe stâlpi din beton;
- sirena de alarmare în caz de pericol amplasata în incinta cantonului.

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE” - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT


„Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşii VOL. I. - Memoriu de sintezã

2.4. Căile de acces provizoriu


Accesul în amplasamentul lucrărilor se realizează din drumul european DE 583, drumul
comunal spre localitatea Cosiţeni.

2.5. Prezentarea obiectivului pe specialităţi. Descrierea lucrărilor propuse


Conţinutul proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie şi structura prezentării acestuia s-a
adoptat în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi
Locuinţelor nr. 863/2008 pentru aprobarea “Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea
Guvernului nr.28/2008 privind aprobarea conţinutului cadru al documentaţiei tehnico-economice
aferente investiţiilor publice”. Acestea s-au adoptat având în vedere specificul lucrărilor prevăzute.
Cerinţe de verificare ale proiectului. În conformitate cu prevederile Legii nr.10/1995 privind
calitatea în construcţii, a Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor,
a execuţiei lucrărilor şi construcţiilor, aproobat prin Hotărârea Guvernului nr.925/1995 şi
Îndrumătorul privind aplicarea prevederilor Regulamentului menţionat mai sus, aprobat cu Ordinul
M.L.P.A.T. nr.77/N/1996, verificarea proiectului se va face pentru cerinţele A7: “Rezistenţă şi
stabilitate pentru construcţii şi amenajări hidrotehnice”, B5: “Siguranţa în exploatare” şi D:
“Igiena, sănătatea oamenilor, protecţia şi refacerea mediului”, de către verificatori de proiecte
atestaţi.

Proiectul tehnic este structurat pe următoarele volume:

MEMORIU DE SINTEZĂ

VOLUMUL I – Reabilitare corp baraj


Volumul I.1 – Memoriu tehnic
Volumul I.2 – Caiete de sarcini
Volumul I.3 – Documentatia economică

VOLUMUL II – Reabilitare echipament hidromecanic


Volumul II.1 – Memoriu tehnic
Volumul II.2 – Caiete de sarcini
Volumul II.3 – Documentatia economică

VOLUMUL III – Consolidare golire de fund


Volumul III.1 – Memoriu tehnic
Volumul III.2 – Caiete de sarcini
Volumul III.3 – Documentatia economică

VOLUMUL IV – Refacere canal evacuare, D.A.M. şi canal rapid


Volumul IV.1 – Memoriu tehnic
Volumul IV.2 – Caiete de sarcini
Volumul IV.3 – Documentatia economică

VOLUMUL V – Sistem informaţional


Volumul V.1 – Memoriu tehnic
Volumul V.2 – Caiete de sarcini
Volumul V.3 – Documentatia economică

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE” - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT


„Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşii VOL. I. - Memoriu de sintezã

VOLUMUL VI – Reabilitare canton exploatare


Volumul VI.1 – Memoriu tehnic
Volumul VI.2 – Caiete de sarcini
Volumul VI.3 – Documentatia economică

VOLUMUL VII – Reabilitare A.M.C.


Volumul VII.1 – Memoriu tehnic
Volumul VII.2 – Caiete de sarcini
Volumul VII.3 – Documentatia economică

VOLUMUL VIII – Consolidare mal drept în zona rupturilor de mal


Volumul VIII.1 – Memoriu tehnic
Volumul VIII.2 – Caiete de sarcini
Volumul VIII.3 – Documentatia economică

RAPORT EVALUARE privind “punerea în sigutanţă a golirii de fund a acumulării Podu


Iloaiei pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşi”, întocmită de către S.C. “IGECO EXPERTIZĂ” SRL IAŞI /
expert prof.dr.ing. GIURMA ION - expert evaluarea siguranţei barajelor, Nr. 123/20.08.2009, pentru
baraje categoria A, B, C , D.
– EXPERTIZĂ TEHNICĂ canton întocmită de expert ing. Dan Vasile Olaru
– STUDIUL TOPOGRAFIC, elaborat de S.C. CASA VERDE S.R.L.
– STUDIUL GEOTEHNIC, elaborat de S.C.PROIECT BUCOVINA S.R.L.Suceava
– STUDIUL HIDROLOGIC, elaborat de S.C. ROUTTE CONSTRUCT S.R.L. Bacău
– STUDIUL DE IMPACT LA VERSANT elaborat de S.C.PROIECT BUCOVINA
S.R.L.Suceava

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE” - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT


„Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşii VOL. I. - Memoriu de sintezã

Descrierea lucrărilor pe volume


Lucrările proiectate care fac obiectul documentaţiei:

VOL. I – REABILITARE CORP BARAJ


Lucrările de reabilitare a corpului barajului, necesare asigurării funcţionării în siguranţă a
acumulării se prezintă în continuare:
Protecţie taluz amonte
Paramentul amonte al barajului este protejat cu dale din beton cu dimensiunile de 3,0 x 2,0 x
0,15 m. Unele zone prezintă deteriorări ale dalelor, betonul fiind exfoliat sau fisurat. Se propune
înlocuirea unui număr de 140 buc dale în suprafaţă de 840,0 mp. Pentru înlocuirea dalelor sunt
necesare următoarele operaţii:
- demolare dale deteriorate;
- încărcarea şi transportul molozului rezultat;
- refacerea stratului drenant (balast) cu o grosime de 10cm, S = 840,00mp;
- cofrarea şi turnarea betonului pentru refacere dale 3,0 x 2,0 x 0,15 m;
- etanşarea rosturilor dintre dale. Rosturile sunt umplute cu mortar bituminos pe suport de
nisip.

VOL. II – REABILITARE ECHIPAMENT HIDROMECANIC


Echipamentul hidromecanic se compune din:
Vana 1 amplasată la timpanul de compartimentare
- dimensiuni: 1560 x 2270 x 260 mm
- greutate: 1897 kg
- acţionare: electrică şi manual
Vana 2 amplasată în gura galeriei
- dimensiuni: 2100 x 2300 x 260 mm
- greutate: 2156 kg
- actionare: electrică şi manual
Batardouri
- 4 buc cu greutăţi diferite : 434 Kg ; 480 kg ; 561 kg ; 583 kg
Batardourile sunt cu acţionare şi manevrare manuală cu palan montat pe capră metalică.
Grătare piscicole - 2 buc de 2640 x 1800 x 180 mm.
La ambele stavile piesele încastrate sunt erodate, ruginite şi nu mai permit manevrarea normală
a stavilelor şi nici nu mai asigură o bună etanşare.
Ghidajele vanei sunt corodate puternic.
Sistemul de etanşare la stavile (tip "P") este uzat, iar cauciucul este îmbătranit. Sistemul de
manevrare cu mecanism electric este uzat, filetul tijelor de ridicare este uzat, având joc în cremalieră
periculos. Roţile melcate sunt roase şi uzate puternic.
La fel şi la batardouri, ghidajele sunt uzate şi piesele înglobate sunt puternic corodate.
Garniturile de etanşare sunt distruse, iar instalaţia de ridicare a batardourilor şi grătarelor este
nefuncţională.
Panourile batardourilor nu se mai pot închide etanş nemaifiind perfect plane. Grătarele
piscicole sunt şi ele corodate.
Pentru reabilitarea echipamentului hidromecanic se propun următoarele lucrări:
- înlocuirea pieselor încastrate;
- înlocuirea ghidajelor, execuţia unui ghidaj pentru grătar;
- înlocuirea panourilor de vane şi batardouri.
- înlocuirea sistemului de etanşare a vanelor;
- înlocuirea mecanismelor de ridicare cu altele noi cu acţionare electrică şi manuală;
- montarea unui sistem de palane mobile pentru manevrarea manuală a stavilelor şi
batardourilor;

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE” - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT


„Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşii VOL. I. - Memoriu de sintezã

- reparaţia grătarelor;
- reabilitare instalaţie amorsare (înlocuirea agregatelor de amorsare; hidrofor; instalaţie
electrică).

VOLUMUL III – CONSOLIDARE GOLIRE DE FUND


În zona aval debuşeului golirii de fund lucrările din beton la canal, disipator de energie şi canal
de evacuare, sunt deteriorate puternic, colmatate, iar în capătul aval al canalului este o puternică
înfundare cu vegetaţie. Golirea de fund prezintă deteriorări ale dalelor pe taluz şi risbermă. Se propun
următoarele lucrări:
- Refacere dale golire de fund:
- refacere dinţi disipatori;
- refacere dale deteriorate la canal de evacuare (demolare dale, încărcarea şi transportul
molozului rezultat; refacerea stratului drenant (balast) cu o grosime de 10cm, S=710,00mp; cofrarea
şi turnarea betonului pentru refacere dale; rostuire dale).
- Refacere risbermă din gabioane:
905,00 mp x 1,00 m (H) – saltea gabioane fund canal evacuare GF
78,00 m x 1,00 m x 2,00 m (H) – consolidare mal, L = 78,00 m

VOLUMUL IV – REFACERE CANAL EVACUARE, D.A.M. ŞI CANAL RAPID


Descărcătorul de ape mari prezintă deteriorări ale radierului, redanelor, dalelor pe taluz.
Canalul de evacuare lent este colmatat iar risberma este afectată. Astefl, se propun următoarele
lucrări:
- refacere radier canal;
- refacere redane deteriorate pe canal rapid;
- refacere dale pe taluz;
- execuţia pragurilor de fund din anrocamente ;
- consolidare canal evacuare la confluenţă cu canal GF cu saltea de gabioane ;
- decolmatare canal lent;
- executie rampa de acces.

VOLUMUL V – SISTEM INFORMAŢIONAL


Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei conduce la implementarea unui sistem
informaţional de gospodărire a apelor şi de avertizare - alarmare capabil să furnizeze în timp util
datele hidrometeorologice şi de gospodărirea apelor specifice elaborării prognozelor şi avertizărilor
coroborat cu transmiterea tuturor factorilor implicaţi, în vederea menţinerii construcţiilor la
parametrii funcţionali aprobaţi.
Rolul sistemului ce urmează a fi realizat, este să conducă la exploatarea în timp real a lacului
de acumulare, în concordanţă cu regimurile hidrologice afluente şi a celor din aval de aceasta şi cu
asigurarea condiţiilor de alarmare, în caz de accidente la baraj sau evacuare a unor debite importante
care pot provoca daune localitatilor din aval.
La proiectarea sistemului informational s-a ţinut seama de secţiunile de interes situate amonte,
la intrarea în lacul Podu lIoaiei şi la baraj, iar datele trebuie să ajungă cu prioritate la Sistemul de
Gospodărire a Apelor Iaşi şi în mod selectiv la Administraţia Naţională "Apele Romane" –
Administraţia Bazinală de Apă Prut.
a) Sistemu/ de co/ectare a date/or cu caracter hidrop/uviometric şi de gospodărire a ape/or,
necesar exploatării în timp real a lacului şi barajului;
b) Sistemu/ de avertizare-a/armare prin sirenă a localităţilor imediat aval de baraj.
a) Sistemul de colectare a datelor
Este reprezentat de un centru de colectare automată a datelor situat la dispeceratul SGA Isşi,
unde vor fi colectate datele şi informaţiile de la barajul Podu Iloaiei. Totodată datele şi informaţiile
vor fi transmise, funcţie de necesităţi, în mod selectiv şi la AN.AR. - Administraţia Bazinală de Apă
Prut.
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE” - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT
„Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşii VOL. I. - Memoriu de sintezã

Parametrii de gospodărire a apelor ce urmează a fi transmişi automat la dispeceratul SGA Iaşi


sunt:
a) la postul hidro şi de gospodărirea calitativă a apelor din amonte, la intrarea apei în lac:
- nivelul (pentru determinarea debitului);
- parametrii de calitate ai apei din lac (conductivitate, turbiditate, pH, oxigenul dizolvat şi
temperatura).
- la postul hidro - meteo din dreptul barajului: - nivelul apei în lac;
- precipitaţii lichide;
- temperatura mediului ambiant;
- parametrii de calitate ai apei din lac (conductivitate, turbiditate, pH, oxigenul dizolvat şi
temperatura apei).
b) Sistemul de avertizare - alarmare
Sistemul de avertizare-alarmare, va fi cel existent la baraj, la care se vor face modernizări şi
reparaţii curente.
Soluţii tehnice propuse
Soluţiile tehnice ce se impun în realizarea sistemului informaţional pentru gospodărirea apelor
şi avertizare-alarmare cuprind două componente de bază:
- totalitatea mijloace/or, echipamente/or şi softului de proces şi telecomunicaţii necesar
sistemului de colectare, prelucrare, editare şi stocare a datelor şi informaţiilor;
- lucrările de construcţii montaj necesare implementării sistemului informaţional.
Totalitatea mijloacelor, echipamentelor şi softului de proces şi telecomunicaţii
Sistemul informational necesar activităţii de monitorizare va funcţiona pe baza unui singur tip
de tehnologie materializat prin:
- sistemul informational clasic, în care preluarea primară şi transmiterea datelor şi informaţiilor
va fi în continuare bazată pe observatori umani (nivel miră, stare uvraje, UCC etc.);
Lucrari de construcţii montaj necesare implementării sistemului informaţional pentru
gospodărirea apelor şi avertizare-alarmare.
Construcţiile şi instalaţiile necesare montajului echipamentelor sistemului informaţional, sunt
reprezentate pe tipuri de secţiuni de masură:
- Post hidrometric la baraj
S-au prevăzut următoarele lucrări de construcţii montaj:
- amenajare platformă post hidrometric pentru nivelul apei în acumulare;
- amenajare post pluviometric pentru precipitaţii lichide şi temperatura aerului;
- suport de antena radio tip pilon la sol;
- instalatii electrice (inclusiv impamantare sub 4 ohmi) şi telecontrol;
- alimentare cu energie electrică Ui = 220 Vca a cabinei pentru echipamente.
- cabina adapost echipamente
- Post hidrometric amonte baraj
- amenajare platformă post hidrometric

VOLUMUL VI – REABILITARE CANTON EXPLOATARE


În urma expertizei tehnice referitoare la capacitatea portantă a terenului de fundare şi a
fundaţiei existente s-a propus extinderea spaţiului locuibil şi cel administrativ. S-au propus lucrări de
reparaţii:
- şarpanta cantonului şi a anexelor;
- înlocuirea învelitoarei din ţiglă cu tablă profilată la canton şi anexe
- repararea jgheaburilor şi burlanelor;
- înlocuire instalaţie electrică;
- tencuieli interioare şi exterioare;
- înlocuirea tâmplariei din lemn cu tâmplărie din PVC;
- realizarea unui grup sanitar cu WC, duşuri;
~
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE” - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT
„Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşii VOL. I. - Memoriu de sintezã

VOLUMUL VII – REABILITARE A.M.C.


Se propune realizarea unui sistem automat de urmărire a nivelurilor de infiltraţii în corpul
barajului prin puţurile piezometrice existente.
Reabilitare A.M.C. face obiectul memoriului se specialitate.

VOLUMUL VIII – CONSOLIDARE MAL DREPT ÎN ZONA RUPTURILOR DE MAL


Pe malul drept al lacului de acumulare la cca. 400m amonte de baraj, versantul prezintă o
ruptură şi o eroziune de mal pe un front de cca 300 ml. În urma studiului hidrogeologic de
consolidare versant se propun următoarele lucrări:
- efectuarea unui zid de sprijin din beton armat consolidat prin contraforţi pe o lungime de 30
m aval de drumul comunal;
- execuţie drenuri intercepţie L = 63 ml din arocamente;
- execuţie dren colector L = 25 ml conducta PVC;
- execuţia lucrărilor de terasare pe o suprafaţă de S = 4970 mp;
- plantaţii silvice.
- canal marginal betonat L = 180,00 m;
- podeţ Dn 600 mm;
- execuţie jilip.

2.6. Trasarea lucrărilor


Predarea amplasamentului se va face la cererea beneficiarului (A.N. “Apele Române” - A.B.A.
Prut) adresată proiectantului cu 10 zile înainte.
La predarea amplasamentelor va participa în mod obligatoriu reprezentantul beneficiarului.
Marcarea se va face prin plantarea de ţăruşi conform normelor tehnologice specifice fiecărei
categorii de lucrări.
După predarea amplasamentului se vor întocmi procese verbale de predare – primire. Orice
modificare de amplasament sau traseu se va putea face numai cu acordul proiectantului.

2.7. Organizarea de şantier şi pentru realizarea producţiei


2.7.1. Schema de organizare de şantier
Având în vedere volumele de lucrări care trebuiesc realizate şi necesarul de resurse (materiale,
utilaje şi forţă de muncă), corelat cu durata de execuţie a lucrărilor estimată, precum şi a mărimii
suprafeţei, pe care sunt răspândite lucrările, orientativ, s-a considerat o schemă de organizare de
şantier la nivel de punct de lucru.
Construcţiile care se vor folosi ca obiecte de organizare, s-au adoptat cu caracter provizoriu,
mobil şi demontabil, cu ciclu scurt şi mediu, care se vor demonta la terminarea lucrărilor, cuprinzând
vagoane (dormitor, birouri, duşuri, săli de masă, etc.), containere vestiar, closete uscate, magazii
metalice, magazii containere pentru carbid şi tuburi de oxigen, remiză PSI, depozit de carburanţi şi
împrejmuirea amplasamentului cu gard de sârmă.
Amplasamentele luate în consideraţie oferă, posibilitatea racordării la reţelele de alimentare
cu energie electrică comunale şi realizarea unor lucrări provizorii pentru alimentarea cu apă din subteran.
Serviciile sanitare se vor asigura de către personalul de specialitate din municipiul Iaşi.
Schema de organizare propusă este orientativă, funcţie de particularităţile specifice, fiecare
ofertant poate adopta soluţie proprie de organizare cu obiecte de cazare, social – culturale, tehnico –
administrative, de realizare a producţiei auxiliare şi pentru deservirea producţiei, pe amplasamente
convenabile, cu acordul proprietarilor de teren.

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE” - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT


2.7.2. Programul de realizare şi recepţie a lucrărilor
Durata totală de realizare a lucrărilor în cadrul prezentului obiectiv de investiţie este de 24 luni.
Având în vedere condiţiile naturale specifice zonei, în special cele de relief şi climatice,
executantul va trebui să-şi organizeze activitatea, astfel încât să se încadreze în graficul de realizare a
lucrărilor pe obiect, cât şi pe categorii de lucrări.
În acest sens, în graficul anexat, se prezintă programul de execuţie şi recepţie a lucrărilor de
bază.
Recepţia la terminarea lucrărilor cât şi recepţia finală, la expirarea perioadei de garanţie se va
efectua în conformitate cu prevederile "Regulamentului de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor
aferente acestora", aprobat prin HGR Nr. 273/94.

2.7.3. Laboratoarele contractantului şi testele care cad în sarcina sa


În vederea asigurării controlului calităţii lucrărilor, conform normelor legale în vigoare,
executantul va trebui să fie dotat cu laboratoare care să îi permită efectuarea testelor şi
experimentărilor care se impun.
Laborator geotehnic pentru efectuarea testelor şi încercărilor privind verificarea
compactităţii terasamentelor conform STAS 9850/1989;
Laborator pentru verificarea calităţii betoanelor şi materialelor componente în
conformitate cu prevederile Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi
beton precomprimat, indicativ NE 012/1-2007, anexele VI.1 ÷ VI.4, respectiv instrucţiunile tehnice
PE 713/90 cap. 8 - 10 în cazul betoanelor hidrotehnice, privind:
- calitatea cimentului, conform STAS 227/1-5-86 privind efectuarea încercărilor fizice şi STAS
227/6-86 pentru determinarea rezistenţelor mecanice;
- condiţiile tehnice pentru agregate conform STAS 1667/76;
- agregate naturale grele pentru betoane şi mortare, conform STAS 4606/1980;
- timpul şi frecvenţa verificărilor, conform STAS 1799/1988;
- condiţiile tehnice ale apei, conform STAS 790/1984;
- calitatea betoanelor, conform STAS 1799/1988, STAS 1759/1988 şi STAS 1275/1988.
Se vor mai avea în vedere normativele tehnice şi metodologia în vigoare pentru dotarea
laboratoarelor de construcţii-montaj şi autorizarea laboratoarelor de încercări în construcţii, aprobate
cu Ordinul M.L.P.A.T. nr. 31/N/2.10.1995.

2.7.4. Protejarea lucrãrilor executate şi a materialelor de şantier


Protecţia lucrărilor realizate până la recepţia acestora şi preluarea de către investitor (unitatea
de exploatare) cât şi a materialelor, în şantier, se va asigura de executant prin pază directă şi
împrejmuire cu gard de sârmă ghimpată.
După recepţia lucrărilor, întreţinerea, exploatarea şi paza acestora revine investitorului sau
unităţii de exploatare care va prelua lucrările.
Materialele aprovizionate vor fi păstrate în depozite ferite de degradări.

2.7.5 Tehnica securităţii şi protecţia muncii şi prevenirea / stingerea incendiilor

2.7.5.1 Norme şi prescripţii de protecţia muncii care trebuiesc respectate


La execuţia lucrărilor se vor respecta următoarele:
- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat de MLPAT cu
Ordinul 9/N/15.03.1993;
- Norme de protecţia muncii pentru lucrările de construcţii hidrotehnice la suprafaţă şi pe apă,
ale Ministerului Industriilor, redactarea a II-a/1993;
- Norme generale de protecţia muncii ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi
Ministerului Sănătăţii, 1996;
- Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 şi normele metodologice de aplicare, editată de
Ministrul Muncii şi Protecţiei. Sociale
- Norme generale de protecţia muncii 1996 ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi ale
Ministerului Sănătăţii;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor şi
executarea lucrărilor de beton armat şi precomprimat (7) 1995, Ministerul Muncii şi Protecţiei
Sociale;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern (6) Ministerul Muncii şi
Protecţiei Sociale;
- Ordinul nr. 15 din volumul - Norme de prevenire şi stingere a incendiilor 1987, Ministerul
Agriculturii;
- Decretul nr. 232/1974 republicat în 1978,
- Ordinul nr. 381/1994 al Ministerului de Interne;
- Decretul 400/1981;
- HGR nr. 51/92 modificată şi completată cu HGR nr. 71/96.
- Norme republicane de protecţia muncii editat de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii
- Norme de protecţia muncii la lucrările de îmbunătăţiri funciare, la lucrările de construcţii
hidrotehnice speciale, foraje şi alimentări cu apă aprobate cu Ordinul MAIA nr. 2977 / 1975,
extrasele nr. 10 şi 11 elaborate în conformitate cu prevederile Legii nr. 5 / 1965.
- Normativ republican pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din punct de vedere al
prevenirii incendiilor, aprobate de MEI, MCInd, CSEAL cu Ordinul nr. 906 / 1972 publicat în
Buletinul Construcţiilor nr. 3 / 1974.
- Normele de tehnica securităţii muncii în construcţii
- Toate normativele în vigoare privind folosirea utilajelor.
- Decret 290/1977 – Norme generale de protectie împotriva incendiilor la proiectarea şi
realizarea construcţiilor şi instalaţiilor.

2.7.5.2. Dispoziţii pentru protecţia muncii la realizarea lucrărilor de construcţii


Responsabilul cu protecţia muncii are obligaţia să facă tuturor angajaţilor un instructaj
general şi unul specific sectorului unde lucrează, privitor la măsurile de protecţia muncii, fişele de
instructaj pentru protecţia muncii tuturor angajaţilor vor fi reactualizate lunar conform normelor şi
normativelor în vigoare.
Se va acorda o atenţie deosebită desfăşurării lucrului în vecinătatea liniilor electrice sub
tensiune.
Zonele cu restricţii ale intersecţiilor reţelelor aeriene electrice şi îngropate (conducte de
alimentare cu apă şi instalaţii de telecomunicaţii) cu elementele din schema hidrotehnică de
amenajare prevăzută sunt prezentate pe planşele de detaliu cu amplasarea lucrărilor, scara 1: 500
1:1000.
La execuţia lucrărilor în apropierea LEA peste 1kV, utilajele de construcţii mobile ce pot
ajunge în apropierea părţilor sub tensiune vor fi amplasate astfel încât în timpul manevrelor nici o
parte a acestora, a sarcinii sau altor mijloace folosite la lucrări să nu se apropie la distanţe, faţă de
elementele sub tensiune mai mici decât:
- 2.5 m pentru LEA până la 35kV;
- 4.0 m pentru LEA cu tensiuni de la 35 la 220 kV;
- 6.0 m pentru LEA de 400 kV.
Executarea lucrărilor mecanizate la distanţe mai mici decât cele menţionate se va face numai
cu scoaterea de sub tensiune a LEA.
Executarea lucrărilor se face numai cu supravegherea lucrărilor la faţa locului de către un
delegat special al unităţii de exploatare a LEA. La execuţia acestor lucrări se vor aplica normele de
protecţie a muncii pentru instalaţii electrice.
Trecerea utilajelor mobile sub conductoarele LEA peste 1kV este interzisă dacă între
gabaritul acestora şi conductoare nu rămâne o distanţă de cel puţin:
- 2.0 m pentru LEA până la 20kV inclusiv;
- 2.5 m pentru LEA cu tensiuni între 25 şi 35 kV;
- 4.0 m pentru LEA de 110 kV şi 220 kV;
- 6.0 m pentru LEA de 400 kV.
Lucrările propuse în zona conductelor de alimentare cu apă şi irigaţii se vor face în prezenţa
unui delegat al unităţilor care le au în exploatare, după pichetarea şi depistarea prin săpături
manuale a conductelor.
Execuţia lucrărilor în zona conductelor de alimentare cu apă şi irigaţii se va realiza exclusiv
manual.
Lucrările propuse în zona instalaţiilor de telecomunicaţii subterane şi aeriene se vor executa
manual; constructorul va lua măsuri de evitare a deteriorării protecţiilor instalaţiilor de
telecomunicaţii existente (blocuri de beton, ţevi de PE sau PVC). Constructorul va lua toate măsurile
de respectare a prevederilor STAS E 8591/75.
La lucrările de excavaţii executate cu buldozerul sau excavatoare se vor respecta prevederile
cu privire la modul de lucru al utilajelor de săpat.
Deserventul utilajului este obligat să observe starea abatajului, iar în caz de pericol, de
surpare să îndepărteze utilajul din zona periculoasă.
O atenţie deosebită, trebuie acordată descărcării cupei excavatorului în autovehicule, care se
va face cu respectarea normelor referitoare la acest gen de operaţii.
Căile de acces spre locurile de muncă unde există pericole de surpări, atingere a firelor
electrice sub tensiune, treceri peste ape trebuie prevăzute cu panouri avertizoare şi afişaje.
La executarea lucrărilor pe timp friguros este necesar a se lua măsuri pentru asigurarea unor
condiţii de lucru muncitorilor, astfel ca producţia să se poată desfăşura în condiţii foarte bune,
obţinându-se o productivitate mărită prin măsurile de protecţia muncii, prevenindu-se posibilitatea
accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
Accidentele specifice care se produc la lucrările ce se execută iarna se datoresc în general
următoarelor cauze:
-alunecări pe locuri în pantă, pe teren umed şi îngheţat
-accidentări cu ocazia săpăturilor în pământ îngheţat.
Căile de acces spre locurile de muncă şi în toate zonele de lucru unde există pericole de surpări
sau alunecări, de atingerea firelor electrice sub tensiune, de treceri peste ape, să fie asigurate cu
îngrădiri, podeţe, balustrade de protecţie după caz, prevăzute cu săgeţi indicatoare, panouri
avertizoare şi afişaje asupra pericolului de accidentare şi asupra modului cum pot fi evitate.
Locurile de trecere trebuie curăţate de noroi, zăpadă, resturi de materiale şi iarna vor fi
presărate cu nisip, cenuşă, zgură, rumeguş, sare,etc.
Instalarea utilajelor (excavatoare, dragline, buldozere) se va face astfel încât să nu permită
deplasări nerecomandate ale utilajelor. Amplasarea utilajului trebuie astfel realizată încât să se
asigure stabilitatea lor cât mai bună.
Utilajele de construcţii mobile vor fi deplasate numai pe terenuri care să le asigure stabilitatea
şi să nu producă răsturnări sau afundări.
Se interzic orice fel de reparaţii, curăţire sau ungere a utilajelor în mişcare sau în timpul
funcţionării.
Acest lucru este permis numai când utilajul este scos din funcţiune şi comenzile sunt blocate.
Se prevăd panouri avertizoare de interzicere a punerii în funcţiune pe timpul cât se lucrează la
întreţinerea sau exploatarea utilajului.
Se vor respecta cu stricteţe ca pentru deservirea utilajelor de construcţii să fie admişi numai
lucrători calificaţi profesional pentru utilajul respectiv, care să cunoască perfect normele de tehnica
securităţii muncii referitoare la utilajul pe care îl deserveşte.
Privitor la securitatea circulaţiei se menţionează următoarele:
-sectoarele de lucru vor fi semnalizate din ambele direcţii cu tabele indicatoare pentru circulaţia
pe drumuri;
-în mod obligatoriu se vor monta câte un semnal triunghiular pentru indicarea şantierului şi un
semnal rotund cu restricţii de viteză (viteza minimă 5 km / h – maximă 40 km / h)
În cazul ivirii unor situaţii speciale ce vor necesita măsuri deosebite ce nu sunt cuprinse în
norme, constructorul are obligaţia de a lua toate măsurile de prevedere pentru asigurarea celor mai
bune condiţii de muncă.
La executarea terasamentelor pentru reprofilarea taluzurilor digurilor se vor respecta măsurile
cuprinse în norme privind acest tip de lucrări.
Se interzice introducerea utilajelor grele de compactare în locuri înguste.
Se interzice trecerea cu compactorul în apropiere şanţurilor în care se lucrează.
La încărcarea manuală şi mecanică a diverselor materiale, precum şi transportul acestora cu
mijloace auto, se vor respecta prevederile din norme pentru aceste operaţii.
Pentru situaţii de viitură executantul va instala un sistem propriu de atenţionare. În caz de
pericol se vor evacua utilajele şi personalul la cotă neinundabilă şi accesibilă, asigurând accesele şi se
vor proteja, pe cât posibil, zonele expuse la eroziuni.
Aceste măsuri nu sunt limitative, executantul poate lua şi alte măsuri care să evite accidentele
tehnice sau cele ale personalului.
În timpul execuţiei lucrărilor, are obligaţia de a lua toate măsurile pentru evitarea oricărei
accidentări a personalului.
Executantul are obligaţia să execute instructaje de protecţia muncii, în care să se insiste asupra
celor cu caracter de periculozitate.

2.7.6. Protecţia mediului


1. Executantul va asigura în permanenţă o bună întreţinere a utilajelor şi mijloacelor de
transport pentru a nu fi posibile pierderi accidentale de carburanţi şi / sau lubrefianţi în apă sau pe
drumurile de acces.
De asemenea, executantului îi revine sarcina de a reduce în limita posibilităţilor emisiile de
noxe (provenite de la utilaje şi mijloacele de transport) atât prin permanenta verificare şi întreţinere a
parcului auto cât şi prin achiziţionarea de carburant corespunzător calitativ.
2. Executantul va monitoriza în permanenţă starea tehnică a staţiei de alimentare cu
carburanţi şi a rezervoarelor de stocare a acestora.
3. Executantul se va dota cu un minim de absorbanţi şi /sau substanţe neutralizatoare pentru
a putea asigura o intervenţie rapidă în caz de poluare accidentală generată de pierderi de carburanţi şi
/sau lubrefianţi.
4. Executantul va asigura pe toată perioada desfăşurării lucrărilor, întreţinerea drumurilor
tehnologice pe care vor circula utilajele şi mijloacele sale de transport şi va lua măsurile necesare în
vederea limitării emisiilor de praf generate de circulaţia auto pe aceste drumuri.
5. Executantul va lua şi alte măsuri pe care le consideră necesare în vederea eliminării sau
limitării oricărei forme de impact negativ asupra mediului.
6. Executantul va asigura la terminarea execuţiei investiţiei, demontarea tuturor
componentelor organizării tehnologice care au concurat la realizarea lucrărilor (birouri, atelier
reparaţii parc auto, staţie de alimentare carburanţi, rezervoare carburanţi, magazie lubrefianţi, etc),
inclusiv spargerea platformelor betonate pe care acestea au fost amplasate; se va asigura eliberarea
terenului de toate deşeurile rezultate în urma operaţiunilor de dezafectare.
Executantul va executa lucrări de refacere ecologică a terenului pe care a fost amplasată
organizarea tehnologică menţionată.

2.7.7. Controlul calităţii lucrărilor pe şantier


Deoarece fazele procesului de execuţie a lucrărilor din beton sunt lucrări ascunse, se vor
încheia procese verbale de lucrări ascunse pe fiecare fază, trecerea la o nouă fază fiind permisă
numai după încheierea procesului verbal referitor la faza precedentă.
Verificările se vor aplica pe toată durata execuţiei.
Se vor verifica în special dimensiunile, forma elementelor de construcţie, distanţele dintre
armături şi calitatea betoanelor puse în operă. Referitor la forma în plan şi spaţiu se vor verifica:
planeitatea, rectilinitatea, verticalitatea, înclinarea muchiilor, unghiuri sau raze de curbă.

Pe toată durata execuţiei, constructorul beneficiarul şi proiectantul vor trebui să desfăşoare


o colaborare susţinută pentru “Verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente”, conform Normativului N.E.012/1-2007.

Nr.
Subactivitate Scopul verificării Actul încheiat
crt.

0 1 2 3

Calitatea materialelor livrate Certificat de garanţie

Calitatea elementelor prefabricate din beton


Certificat de calitate
armat
Recepţia calitativă a
Calitatea betonului livrat Certificat de calitate
materialelor şi a
1.
elementelor de construcţii –
Recepţia calitativă pe loturi a elementelor
montaj şi instalaţii Proces verbal de recepţie
de construcţii

Calitatea armăturilor sudate Proces verbal de recepţie

Calitatea ţevilor Buletin de calitate

Gradul de compactare a pământului Buletin de verificare

Gradul de umiditate Buletin de verificare


Verificări şi analize de
Recoltarea probelor de pământ Buletin de recoltare
laborator pentru determinarea
2. calităţi materialelor şi a
Transmiterea probelor de beton Borderou de transmitere
elementelor de construcţii –
montaj şi instalaţii Încercarea la compresiune a cuburilor de
Buletin de încercare
beton

Încercări la probele de ciment Comunicare pentru încercări

Trasarea lucrărilor Proces - verbal de trasare


Verificări la faza
3. pregătitoare a execuţiei
Proces - verbal de predare -
lucrărilor Predarea – primirea frontului de lucru
primire

Recepţia calitativă Proces – verbal de recepţie

Evidenţa betoanelor turnate Condică pentru evidenţă


Verificarea pe teren a
4. Montarea elementelor prefabricate Registru pentru montare
calităţii lucrărilor
Recepţia calitativă a materialelor,
prefabricatelor şi elementelor de construcţii Registru pentru recepţie
– instalaţii

Atestarea calităţii Atestarea staţiei de betoane Certificat de atestare


instalaţiilor tehnologice
5.
Verificarea săptămânală a sistemelor de
Registru de verificare
dozare şi cântărire

6. Verificări efectuate de Verificări la datele stabilite de aceştia Comunicări


controlorii tehnici de
calitate

Executantul împreună cu reprezentantul beneficiarului vor urmări cu cea mai mare atenţie,
respectarea materialelor componente şi a lucrărilor conform Legii 10 / 1996 privind calitatea în
construcţii şi a normativelor specifice diverselor categorii de lucrări (terasamente, betoane, lucrări
din piatră).
Se vor încheia procese verbale de lucrări ascunse, se va completa condica de betoane şi se vor
face încercările de beton necesare (terasamente, betoane) pentru asigurarea parametrilor ceruţi.
Executantul trebuie să deţină întreaga documentaţie de execuţie, dispoziţiile de şantier, precum
şi documente care să ateste calitatea tuturor materialelor şi lucrărilor executate până la stadiu
premergător recepţiei.
Clasificarea controlului şi procedeele de control a calităţii în construcţii pentru lucrările din
beton şi beton armat sunt indicate în N.E. 012/1-2007 şi NE.012/2-2009.
Controlul calităţii agregatelor se face conform N.E. 012/1-2007 .
Pentru asigurarea calităţii lucrărilor, constructorul, va urmări permanent execuţia prin controlul
intern permanent CTC.
Beneficiarul va putea opri lucrările până la luarea măsurilor de remediere în cazul nerespectării
tehnologiei de execuţie.
Înainte de punerea în operă a betonului controlul trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte
esenţiale:
- geometria cofrajului şi poziţionarea armăturii;
- înlăturarea impurităţii şi substanţelor de orice natură de pe suprafaţa cofrajelor în
contact cu betonul;
- stabilitatea cofrajelor;
- integritatea cofrajelor pentru a împiedica scurgerea pastei de ciment;
- tratarea suprafeţei cofrajelor;
- curăţirea armăturilor de impurităţi şi substanţe care ar slăbi aderenţa;
- dimensiunea distanţierelor;
- condiţiile necesare unui transport eficient, măsurile de compactare şi tratare, funcţie de
consistenţa specifică a betonului;
- recepţionarea calitativă a betonului;
- rezultatele şi concluziile verificărilor efectuate până la această fază;
- asigurarea unui personal instruit;
- asigurarea unor măsuri pentru situaţii accidentale;
În timpul operaţiilor de transport, compactare şi tratare a betonului se vor avea în vedere
următoarele aspecte:
- menţinerea omogenităţii betonului în timpul transportului şi punerii în operă;
- distribuţia uniformă a betonului în cofraj;
- compactareea uniformă şi evitarea segregării în timpul compactării;
- înălţimea maximă de cădere a betonului;
- viteza de turnare, ţinând cont de acţiunea betonului asupra cofrajelor;
- durata între etapele de amestecare, descărcare şi turnare a betonului;
- măsuri speciale în cazul rosturilor de lucru;
- tratarea rosturilor înainte de turnare;
- metode de tratare şi durata tratării betonului, în funcţie de condiţiile atmosferice şi
evoluţia rezistenţei;
- evitarea unor eventuale deteriorări ce pot apare ca urmare a unor şocuri sau vibraţii
asupra betonului proaspăt;
Pentru asigurarea respectării caietului de sarcini constructorul va urmări executarea lucrărilor
de terasamente prin controlul intern permanent (CTC, laboratorul de şantier şi laboratorul central).
Controlul calităţii lucrărilor se va face în paralel cu execuţia acestora fără a afecta ritmul de
lucru. Controlul constă în:
a/ Controlul vizual care se va referi în special la: înlăturarea stratului vegetal din amprize,

înlăturarea buturugilor, rădăcinilor din terenul de fundare şi din materialul de umplutură, înlăturarea
betoanelor demolate, curăţirea amprizei de resturile aruncate de localnici, depistarea zonelor cu
terenuri mâloase sau deşeuri şi îndepărtarea acestora, precum şi a zonelor cu exces de umiditate.
Constatările vizuale prin care se remarcă abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini vor fi
consemnate în registrul de şantier al Inspectorului de şantier în care se vor indica şi măsurile locale
ce trebuie luate.
b/ Controlul comportării construcţiei în perioada execuţiei lucrărilor, care se efectuează prin
măsurarea tasărilor pe borne topometrice montate după terminarea umpluturilor pe coronament la
distanţe de 100 m în lungime.
Controlul calităţii lucrărilor de către organele Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice,
urbanism şi amenajarea teritoriului se face la faze determinante.
Constatările făcute de organele de control IJC, proiectant, beneficiar, CTC, constructor,
precum şi dispoziţiile de şantier ale proiectantului privind adaptarea la condiţiile locale neprevăzute
vor trebui să-şi aibă soluţionarea printr-un act semnat de constructor şi beneficiar prin care să se arate
cum s-au soluţionat problemele respective şi să fie înscrise în caietul de şantier al Inspectorului de
şantier.
În momentul în care toate prescripţiile caietului de sarcini sunt întrunite pentru o zonă de
execuţie, pe baza determinărilor de laborator care certifică corecta execuţie se întocmeşte de către
constructor „Proces verbal de lucrări ascunse”, act ce reprezintă forma de recepţie calitativă parţială a
lucrării şi care va fi însuşit obligatoriu de către toţi factorii interesaţi, beneficiar, constructor şi
proiectant de specialitate.
Aceste acte vor sta la baza atestărilor trimestriale şi vor constitui parte integrantă din Cartea
Construcţiei.
La recepţiile provizorii (parţiale şi integrale) se verifică:
- amplasamentul lucrărilor conform proiectului;
- dimensiunile şi cotele profilelor transversale, înclinarea taluzului.
Când lucrările nu corespund condiţiilor impuse prin caietul de sarcini, ele vor fi refăcute,
urmând a fi supuse din nou recepţiei.
Recepţia – definitivă se va face la un an de la data ultimei recepţii provizorii integrale.
Întreţinerea lucrărilor în intervalul de 1 an până la recepţia definitivă se va face de către
executant la semnalările beneficiarului.
Conform Ordinului M.L.P.A.T. nr. 31/N/1995 s-a stabilit, cu acceptul inspecţiei teritoriale şi
investitorului “fazele determinante” pentru rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor, care se vor
înscrie în “programul de control privind calitatea lucrărilor de construcţii – montaj în faze de
execuţie determinante”. La stadiul fizic de realizare a lucrărilor de construcţii corespunzător fazei
determinante, execuţia nu mai poate continua fără acceptul scris al investitorului, proiectantului şi
executantului şi autorizată de inspecţia teritorială de stat (acordarea fazei).
Autorizarea continuării lucrărilor se face pe baza constatării că s-au efectuat de către
proiectant, constructor şi investitor, toate verificările directe şi prin cercetarea documentelor care
atestă:
- calitatea materialelor puse în operă, şi în special a acelora care conferă rezistenţă,
durabilitate şi siguranţă în exploatarea construcţiilor;
- calitatea lucrărilor care au devenit ascunse;
- calitatea lucrărilor constatate de către proiectant cu prilejul controalelor efectuate în
conformitate cu obligaţiile acestuia, potrivit legii;
- remedierea lucrărilor la care au fost constatate deficienţe calitative de către organele care au
drept de control (control intern, proiectant, beneficiar, inspecţia de stat teritorială).
În conformitate cu prescripţiile tehnice cu privire la verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor
de construcţii – montaj:
- norme pentru utilizarea formularelor tipizate aprobate în activitatea de Control tehnic de
calitate în construcţii – montaj;
- normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii
-

aferente, indicativ C56-85;


- cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi precomprimat –
indicativ NE 012/1-2007 ;
- normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente, indicativ C169-88;
- alte standarde de stat şi prescripţii tehnice în vigoare nominalizate în caietele de sarcini.
În programul de control al calităţii lucrărilor de construcţii – montaj în faze de
execuţie determinante pentru rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor anexat, s-au prevăzut
verificările directe care trebuiesc obligatoriu efectuate, documentele care se întocmesc şi cine
participă obligatoriu la verificare şi semnează documentele.
La efectuarea controlului de către inspecţia de stat teritorială, în faza determinantă este
obligatorie participarea investitorului, proiectantului şi executantului. Rezultatele controlului şi
decizia adoptată (acordarea sau neacordarea fazei) se consemnează într-un proces verbal încheiat
cu reprezentanţii autorizaţi ai antreprenorului (executantului), investitorului şi proiectantului.

2.8. URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP ŞI A EFICIENŢEI LUCRĂRII


Urmărirea curentă a construcţiilor are ca obiect depistarea şi semnalarea din faza incipientă a
fenomenelor ce periclitează calităţile pentru exploatare a construcţiilor, sub aspectul durabilităţii,
siguranţei, confortului şi economicităţii, în vederea luării din timp a măsurilor de întreţinere necesare,
pentru înlăturarea cauzelor şi efectelor acestora.
Domeniul de aplicare al urmăririi curente a stării tehnice cuprinde toate obiectele de construcţii
aflate în evidenţa fondurilor fixe ale unităţilor ce aparţin de Administraţia Bazinală de Apă Prut .
Urmărirea curentă a stării tehnice are caracter permanent, durata ei corespunde cu durata de
serviciu efectivă a obiectivelor urmărite.
Organizarea urmăririi curente a stării tehnice a construcţiilor din dotare este sarcina
beneficiarului, care o execută cu personal şi mijloace proprii, la intervale de timp reglementate prin
normative şi instrucţiuni speciale.
Urmărirea comportării în timp a construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţie, este o
îndatorire permanentă a proiectantului, executantului, investitorului şi unităţii de exploatare.
În activitatea de urmărire a comportării lucrărilor se va ţine seama de:
- Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi
postutilizarea construcţiilor, conform HGR 766/21.11.1997.
Urmărirea comportării în timp, va consta din:
- verificarea în timpul execuţiei şi după terminarea lucrărilor, a modului cum funcţionează
construcţiile realizate;
- obţinerea prin observaţii, măsurători directe şi încercări de laborator, a informaţiilor necesare,
în vederea luării deciziilor de perfecţionare a construcţiilor, astfel încât acestea să corespundă
cerinţelor impuse şi să prezinte siguranţă în exploatare.
Urmărirea în timpul execuţiei are drept obiectiv:
- respectarea prevederilor din proiect, cu privire la amplasare, dimensiuni, soluţii constructive
şi tehnologii;
- calitatea materialelor;
- respectarea ordinii de execuţie;
- calitatea lucrărilor ascunse;
- evoluţia condiţiilor hidrogeologice;
- siguranţa construcţiilor şi eventualele deformări;
- durabilitatea şi funcţionalitatea construcţiilor.
Obiectivul principal în cadrul urmăririi, este semnalizarea în timp a apariţiei unor deficienţe,
care se obţin prin:
- cercetări periodice de laborator;
- observare vizuală.

CAP. 3. PRINCIPALELE CANTITĂŢI DE LUCRĂRI

Evaluarea lucrărilor s-a făcut în preţuri ……………2011, pentru 1 Euro = ………. lei.
Tehnologia de execuţie a lucrărilor de construcţii este dată în “Documentaţie economicã”, ataşată
la fiecare volum al prezentului proiect tehnic.

CAP. 4. CONCLUZII

Prezentul volum cuprinde descrierea pe volume a lucrãrilor de construcţii hidrotehnice


necesare a se executa pentru punerea în siguranţă a acumulãrii Podu Iloaiei.

MEMORIU DE SINTEZĂ

VOLUMUL I – Reabilitare corp baraj


Volumul I.1 – Memoriu tehnic
Volumul I.2 – Caiete de sarcini
Volumul I.3 – Documentatia economică

VOLUMUL II – Reabilitare echipament hidromecanic


Volumul II.1 – Memoriu tehnic
Volumul II.2 – Caiete de sarcini
Volumul II.3 – Documentatia economică

VOLUMUL III – Consolidare golire de fund


Volumul III.1 – Memoriu tehnic
Volumul III.2 – Caiete de sarcini
Volumul III.3 – Documentatia economică

VOLUMUL IV – Refacere canal evacuare, D.A.M. şi canal rapid


Volumul IV.1 – Memoriu tehnic
Volumul IV.2 – Caiete de sarcini
Volumul IV.3 – Documentatia economică

VOLUMUL V – Sistem informaţional


Volumul V.1 – Memoriu tehnic
Volumul V.2 – Caiete de sarcini
Volumul V.3 – Documentatia economică

VOLUMUL VI – Reabilitare canton exploatare


Volumul VI.1 – Memoriu tehnic
Volumul VI.2 – Caiete de sarcini
Volumul VI.3 – Documentatia economică

VOLUMUL VII – Reabilitare A.M.C.


Volumul VII.1 – Memoriu tehnic
Volumul VII.2 – Caiete de sarcini
Volumul VII.3 – Documentatia economică

VOLUMUL VIII – Consolidare mal drept în zona rupturilor de mal


Volumul VIII.1 – Memoriu tehnic
Volumul VIII.2 – Caiete de sarcini
Volumul VIII.3 – Documentatia economică

La execuţia lucrãrilor de construcţii vor fi respectate recomadãrile tehnice din caietele de


sarcinii întocmite pentu fiecare o b i e c t de punere în siguranţă a acumulãrii Podu Iloaiei, şi ataşte
la fiecare volum descris mai sus.
Tehnologia de execuţie a lucrãrilor este cea datã în documentaŃia economicã întocmitã şi
ataşatã la fiecare volum de lucrãri de construcţii.
Evaluarea lucrărilor de construcţii s-a făcut în preţuri 28.02.2010,
pentru 1 Euro = 4,1073 lei.
„Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşi - Memoriu de sintezã

ANEXA NR.1

PUNEREA ÎN SIGURANŢĂ A ACUMULĂRII PODU ILOAIEI

PE RÂUL BAHLUIEŢ, JUDEŢUL IAŞI

STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANŢĂ,


(în conformitate cu NTLH - 021)

1. BA = CARACTERISTICILE BARAJULUI ŞI CONDIŢIILE AMPLASAMENTULUI

Criteriul parţial
mici medii mari
Dimensiunile H < 15 m 15 < H < 30m H > 30 m -
1 0,05 < V < 1hm3 1 < V < 50hm3 V >50 hm3
barajului
10 6 2 6
greutate sau contraforţi anroc. cu front retenţie
arcuite sau anroc. cu nucleu de total sau parţial
2 Tipul de baraj
mască argilă din pământ
20 15 10 5 5
deversor deversor cu stăvilar cu fără suprafaţă
Tipul de liber stavile clapet şi vane (numai goliri)
3
descărcător de fund
25 15 10 5 25
stâncă aluviuni terenuri
-
4 Fundaţie dificile
20 10 2 10
Clasa de I II III ÷ IV
-
5 importanţă
(STAS 4273-83) 15 10 5 15
Zona seismică D÷F C B A
6
(P 100-92) 10 7 5 3 7

TOTAL BA 68

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE” - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT


„Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşi - Memoriu de sintezã

2. CB = COMPORTAREA BARAJULUI ŞI STAREA STRUCTURII

Criteriul parţial
AMC + topo topo + vizual numai vizual fără
1 Supraveghere
17 7 3 0 17
operaţional + operaţional + parte capac. de
Echipament manevre manevre neoperaţional evac.afectată
2
mecanic curente periodice
17 7 10 0 7
foarte bună acceptabilă slabă -
3 Întreţinere
10 5 0 5
T < 10 ani 20> T >10 ani 50> T >20 ani T >50 ani
4 Vârsta T
10 7 3 0 3
Infiltraţii (debite) în limite atipice dar nu evolutive, pun în pericol
prognozate periculoase creşteri necor. siguranţa
5
A. TE + ERn 17 7 3 0 17
B. PG + VA + Erm 7 3 1 0
Deformaţii în limite atipice dar nu evolutive, Periculoase
prognozate periculoase creşteri necor. (afectate etanş)
6
A. TE + ERn 7 3 1 0 7
B. PG + VA + Erm 17 7 3 0
nesemnif. goliri fund capac.tranzit V at afectat
7 Colmatare bloc. afectată
10 7 3 0 10
Disipatori foarte bună acceptabilă foarte deter. -
8
risberme 6 3 0 3
norme reactualizat necalculat necunoscut
9 Calcul seismic actuale
6 3 0 0 6

TOTAL CB 75

3. CA = CONSECINŢELE AVARIEI
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE” - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT
„Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşi - Memoriu de sintezã

Criteriul parţial
mari normal Puţin nepopulată
Densitate
1 aglomerări populată populată
populaţie
20 10 5 0 20
fără alarmare inf. aut. neverificat verificat AC
2 Sistem alarmare locale AC
20 10 5 0 10
unică sursă există surse energie + alte folosinţe
Importanţa în
3 AA alt. irigaţii
raport cu terţii
10 10 5 2 5
industrii industrie mică Ateliere Fără industrie
Obiective
4 familiale
economice
10 5 3 0 10
agricol păşune / neproductiv
Folosirea teren
5 pădure -
aval
10 5 2 10
dezastru efecte efecte
6 Efecte mediu ecologic cuantific. neglijabile -
5 3 1 3
afectează afectează nu are ef.sec.
ruperi în atenuare
7 Poziţia în bazin -
cascadă viituri
15 7 2 7

TOTAL CA 65

4. Siguranţa barajului SG:

SG = α x BA + β x CB = 0,8 x 68 + 1 x 75 = 129,40
unde:
α = 1 – baraj proiectat conform reglementărilor actuale
α = 0,8 – baraj proiectat pe baza reglementărilor vechi, dar verificat în funcţie de standardele
actuale;
α = 0,4 – nu există date privind proiectarea;
β = 1 – comportare normală;
β = 0,7 – incidente sau accidente trecute, care au necesitat lucrări majore de remediere.

5. Probabilitatea de cedare a barajului PC:

PC = 1 / SG = 1 / 129,40 = 0,0077

6. Indicele de risc asociat RB:

RB = PC X CA = 0,0079 X 65 = 0,499

7. Categoria de importanţă în funcţie de indicele de risc (RB)


ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE” - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT
„Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşi - Memoriu de sintezã

INDICE DE RISC CATEGORIA DE IMPORTANŢĂ URMĂRIREA COMPORTĂRII

RB > 1,0 Risc inacceptabil, necesară scoatererea din exploatare până la aducerea în
limite de risc acceptabile

1,0 ≥ RB > 0,5 A Importanţă excepţională Specială

0,5 ≥ RB > 0,25 B Importanţă deosebită Specială

0,25 ≥ RB C Importanţă normală Curentă

Categoria de importanţă este “B” – importanţă deosebită

Întocmit,

dr.ing. Vasile PINTILIE

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE” - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT


„Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşi - Memoriu de sintezã

ANEXA NR.2

EŞALONAREA EXECUŢIEI INVESTIŢIEI (G.E.I.) PUNEREA ÎN SIGURANŢĂ A ACUMULĂRII PODU ILOAIEI PE RÂUL BAHLUIEŢ, JUDEŢUL IAŞI

Nr. Denumire obiect de T I M P U L [luni]


Crt. construcţie
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

1 Reabilitare corp baraj

Reabilitare echipament
2
hidromecanic

3 Consolidare golire de fund

Refacere canal evacuare,


4
D.A.M. şi canal rapid

5 Sistem informaţional

Reabilitare canton de
6
exploatare

7 Reabilitare A.M.C.

Consolidare mal drept în


8
zona rupturilor de mal

9 Organizare de santier

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE” - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT


„Punerea în siguranţă a acumulării Podu Iloaiei, pe râul Bahluieţ, judeţul Iaşi - Memoriu de sintezã

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE” - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT