AA-curs Ucish-11 PDF

conf. univ. dr. ing.
Altan ABDULAMIT
altan@utcb.ro; altan.abdulamit@mmediu.ro
tel/fax: 021-242-1870; 0722-121-114; 0740-017-531
3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 1

INTRETINERE SI REPARATII LA CONSTRUCTIILE HIDROTEHNICE
2. BARAJE
2.4. Barajele din umpluturi
 2.4.1. Defecţiuni întâlnite în activitatea de inspectare
 2.4.1.1. Infiltraţiile necontrolate (figura 23) reprezintă o cauză majoră a cedării barajelor din
umpluturi.
Figura 23. Infiltraţii necontrolate prin barajul de umpluturi

2. BARAJE
 2.4.1.1. Infiltraţiile necontrolate
Problemele cauzate de infiltraţii se pot împărţi în următoarele două categorii:
A. Probleme de stabilitate
Infiltraţiile provoacă probleme legate de stabilitate atunci când presiunea mare a apei şi saturaţia
din ramblee şi fundaţii fac ca materialele pământoase să-şi piardă rezistenţa. Dacă infiltraţiile
necontrolate ies pe taluzul aval, deseori ele pot provoca desprinderi sau alunecări masive.
B. Probleme de eroziune internă
Dacă infiltraţiile sunt concentrate prin materiale cum ar fi nisipurile sau aluviunile necoezive,
presiunea apei poate duce la îndepărtarea de material şi depunerea sa la punctul de iesire. Acest
fenomen poate provoca eroziunea progresivă cunoscută sub numele de eroziune internă.
Nu în toate zonele cu eroziune internă apare şi grifon. Grifonul nu apare când infiltraţiile sunt
concentrate prin umplutură, de-a lungul racordurilor taluz-versant sau în contact cu structurile de
beton. De fapt, probleme grave de eroziune internă pot apare când infiltraţiile antrenează
materialul de umplutură în golurile rocii de fundare .

2. BARAJE
Eroziune internă
Figura 24. Eroziune internă la piciorul aval, formând un grifon
Figura 25. Eroziune internă a umpluturii în golurile rocii de fundare

2. BARAJE
C. Aspectul infiltraţiilor
Aspectul infiltraţiilor variază. Infiltraţiile pot apare ca o zonă umedă sau ca un “izvor” curgător.
Vegetaţia este un alt indiciu al existenţei infiltraţiilor.
D. Zone predispuse la infiltraţii
Zonele predispuse la infiltraţii sunt: zonele slab compactate (contactul dintre taluzul aval şi
versanţi, umplutura lângă versanţi şi organele pentru transportul apei) şi roca poroasă a
versanţilor care nu a fost bine etanşată prin injectare.
E. Drenuri colmatate
Un dren colmatat poate reprezenta o problemă gravă deoarece infiltraţiile pot ieşi în aval pe taluz
sau pot contribui la creşterea presiunii interne şi implicit la instabilitatea structurii. Dacă se poate,
drenul colmatat trebuie curăţat astfel încât să poată colecta infiltraţiile.

2. BARAJE
 2.4.1.2. Fisurile sunt deficienţe grave şi constau în deschideri care apar în coronamentul sau
taluzele barajului.
A. Fisurarea de contracţie este provocată de uscarea şi contractarea anumitor tipuri de pământuri
din umplutură. Fisurile de contracţie se dezvoltă de obicei la întâmplare şi apar, de obicei la
coronament şi pe taluzul aval.
De obicei, fisurarea de contracţie nu este dăunătoare dacă este superficială. Ameninţarea majoră
a fisurării de contracţie constă în faptul că ea poate contribui la formarea de crăpături de
adâncime. Eroziunea datorată curgerii de suprafaţă concentrată în fisurile de contracţie sau în
crăpăturile de adâncime poate avea drept rezultat eventuala deteriorare a barajului.
De asemenea, ploile abundente pot umple aceste fisuri şi pot face ca o parte a umpluturii să
devină instabilă şi să alunece de-a lungul suprafeţelor de fisurare unde apa a micşorat rezistenţa
materialului de umplutură. Fisurile adânci care se exting în nucleu pot provoca o breşă în baraj,
când nivelul lacului de acumulare creşte, iar materialul fisurilor nu se umflă suficient de repede
pentru a reetanşa zona.

2. BARAJE
 2.4.1.2. Fisurile
B. Fisurarea transversală (figura 26) apare pe direcţia amonte – aval. Dacă aceste fisuri se extind în
nucleu sub nivelul lacului de acumulare, ele sunt deosebit de periculoase deoarece ar putea crea
o cale pentru infiltraţii sporite prin nucleu. Fisurile transversale apar de obicei pe coronamentul
barajului, lângă versanţi şi în văile în formă de U sau trapezoidale.
Prezenţa fisurării transversale indică o tasare diferenţiată în cadrul umpluturii sau în fundaţie.
Acest tip de fisurare apare de obicei când geomorfologia diferită a amplasamentului combinată cu
asimetria pronunţată a versanţilor conduc la viteze de tasări diferenţiate ale umpluturilor care în
final determină apariţia de fisuri transversale.
Fisurile transversale pot oferi o cale pentru infiltraţii prin umplutură. Când adâncimea fisurilor se
extinde sub nivelul lacului de acumulare poate apare o cale de eroziune internă, care poate
genera formarea unei breşe în baraj.

2. BARAJE
B. Fisurarea transversală
Figura 26. Fisurarea transversală

2. BARAJE
C. Fisurarea longitudinală (figurile 27 şi 28) apare într-o direcţie aproape paralelă cu lungimea
barajului. Fisurarea longitudinală poate indica tasarea inegală între zone alăturate cu
compresibilităţi diferite ale rambleului sau începerea formării unui povârniş pe un taluz instabil. În
acest caz, fisura poate apare cu o formă arcuită.
Permiţând pătrunderea apei în umplutură, fisurile longitudinale duc la diminuarea rezistenţei
materialului din zonele adiacente, fenomen care accelerează pierderea stabilităţii taluzului.
Figura 27. Cum se formează fisura longitudinală
Figura 28. Vedere în plan a fisurării longitudinale

2. BARAJE
 2.4.1.3. Instabilităţi
Semnele vizuale ale instabilităţii pot fi:
A. Alunecările pot fi grupate în două categorii majore:
A.1. Alunecările superficiale (figura 29) pe taluzul amonte sunt deseori rezultatul unei pante
excesiv de abrupte (mari) agravată de o coborâre rapidă a nivelului lacului de acumulare.
Alunecările superficiale de pe taluzul amonte nu sunt o ameninţare directă pentru integritatea
barajului, dar pot duce la obturarea intrărilor în uvrajele pentru transportul apei şi/sau pot antrena
alunecări de profunzime mai mari.
Figura 29. Alunecarea superficială

2. BARAJE
A.1. Alunecările superficiale pe taluzul aval indică de asemenea o pantă excesiv de abruptă
(mare), sau pierderea rezistenţei materialului de umplutură. Pierderea rezistenţei materialului de
umplutură poate fi rezultatul saturării taluzului datorată infiltraţiilor sau a curgerilor de suprafaţă.
Solicitările suplimentare induse de zăpezi sau alte structuri din apropiere pot agrava această
stare.
A.2. Alunecările de profunzime sunt ameninţări serioase pentru siguranţa barajului. Pentru a
recunoaşte alunecările de profunzime este obligatorie identificarea:
 povârnişurilor bine definite (un povârniş este o zonă relativ plată cu o contrapantă abruptă);
 bombărilor la piciorul barajului (o bombare la piciorul barajului este produsă de mişcarea rotaţională sau
orizontală a materialului de umplutură);
 fisurilor arcuite (fisurile arcuite în taluz indică începerea unei alunecări. Acest tip de fisură poate deveni un
povârniş mare în taluz la piciorul alunecării).

2. BARAJE
A.1. Alunecările superficiale
A.2. Alunecările de profunzime
Figura 30. Alunecarea de profunzime

2. BARAJE
B. Bombarea este un fenomen care se asociază de obicei cu deformarea pe laterală a barajului sau
cu alunecările. Bombarea ca rezultat al deformării laterale este însoţită de tasare. Bombarea este
mai evidentă la piciorul barajului.
Bombarea asociată cu alunecările este o problemă mult mai gravă şi de aceea zona de deasupra
bombării trebuie examinată cu grijă pentru a găsi alte indicaţii de instabilitate cum ar fi fisurile sau
povârnişurile.
Figura 32. Bombarea asociată cu alunecarea de profunzime
Figura 31. Bombarea asociată cu deformarea laterală

2. BARAJE
 2.4.1.4. Depresiunile sunt provocate de:
 tasare localizată în umplutură sau fundaţie;
 deformarea umpluturii spre amonte şi/sau spre aval; acest tip de deformare poate avea ca rezultat o
reducere a gărzii de la coronament şi deversarea peste baraj;
 eroziunea; acţiunea valurilor asupra taluzului amonte care îndepărtează particulele fine sau stratul suport
de sub riprap poate duce la formarea unei depresiuni pe măsură ce riprapul se aşează în spaţiile libere
create.
Unele zone care par a fi depresiuni provin din adoptarea unei granulometrii neadecvate a
materialului de construcţie. Depresiunile pot fi minore sau majore (pâlniile de eroziune) şi pot fi
distinse după aspectul profilului lor:
 Astfel, depresiunile minore au o pantă dulce (mica), iar pâlniile de eroziune au marginile abrupte.
 Pâlniile de eroziune sunt un tip de depresiuni periculoase şi se formează atunci când, din diverse motive, o
porţiune de material de umplutură sau din fundaţie este îndepărtată, urmând ca materialul de deasupra să
se prăbuşească în golul rezultat. Descompunerea unor bucăţi de lemn încastrat în masivul de umpluturi
sau a altor substanţe vegetale pot provoca de asemenea pâlnii de eroziune. În plus, vizuinile animalelor pot
contribui la formarea de pâlnii de eroziune.
Prezenţa unei pâlnii de eroziune indică faptul că materialul a fost sau este scos din baraj sau fundaţie prin
procesul de eroziune internă.

2. BARAJE
 2.4.1.4. Depresiunile
Figura 33. Depresiuni minore şi pâlnii de eroziune
Foto 26. Depresiune

2. BARAJE
 2.4.1.4. Depresiunile
Figura 34. Formarea unei pâlnii de eroziune

2. BARAJE
 2.4.1.5. Degradarea pereelor digurilor acumulărilor şi canalelor
Tip degradare Forme de degradare Mod de manifestare Metode de remediere

A. Degradarea 1. Degradarea a. Mastic desprins Înlocuire mastic
materialelor etanşării b. Mastic refulat / curs Înlocuire mastic + tub de rost
c. Rosturi fracturate Reparaţii beton + etanşare
2. Degradarea a. Eroziune Rebetonare – Torcret
betonului b. Îngheţ – dezgheţ Rebetonare – Rosturi noi
c. Coroziune chimică Rebetonare
B. Degradări 1. Fisuri din a. Fisuri plastice Mastic
structurale contracţie b. Fisuri termice Mastic sau benzi lipite
2. Plăci NNR a. Longitudinal Rebetonare – Rosturi noi
fracturate b. Transversal Rebetonare – Rosturi noi
3. Tasări a. Fisuri longitudinale Benzi lipite
diferenţiate b. Rosturi deschise Benzi de etanşare
c. Fisuri în stea Rebetonare
4. Antrenare strat a. Plăci prăbuşite Refacere strat suport
suport

2. BARAJE
Figura 35. Defecte curente ale pereului

2. BARAJE
Foto 27. Forme curente de degradare a pereului

2. BARAJE
A. Degradarea materialelor de etanşare (figura 36)
Figura 36. Defecte curente ale etanşării cu mastic

2. BARAJE
A. Degradarea materialelor de etanşare
A.1. Sub acţiunea diferenţelor de temperatură
Diferenţele de temperatură determină dilatarea sau contracţia dalelor şi respectiv închiderea sau
deschiderea rostului. Efectul posibil asupra materialelor de etanşare este fisurarea (vezi foto 28),
ceea ce duce la o deteriorare în timp.
Foto 28. Canal de aducţiune CHE Roznov (Siret) – Rost transversal fisurat în sezonul rece

2. BARAJE
A.1. Sub acţiunea diferenţelor de temperatură
Datorită diferenţelor importante de temperatură dintre suprafaţa de pereu uscat şi suprafaţa de
pereu imersat, zona variaţiei de nivel în lac are o influenţă asupra dalelor de beton şi implicit
asupra stării rosturilor, unde poate apare fenomenul de exfoliere a masticului bituminos (vezi foto
29).
Foto 29. Canal de aducţiune Lilieci (Bistrita, BH Siret) – Exfoliere

2. BARAJE
A.2. Sub acţiunea radiaţiilor calorice masticul poate curge din rost, şi fisura în sezonul rece (foto
30).
A.3. Fisurile care se formează în mastic (crăpături) permit acumularea de praf şi mâl fertil care
favorizează creşterea plantelor (foto 31) ale căror rădăcini favorizează extinderea fisurilor.
Foto 30. Acumularea Cornetu (Olt). Mastic curs în Foto 31. Canal de aducţiune Lilieci (Bistrita, BH Siret) . Rost
sezonul cald şi fisurat în sezonul rece transversal fisurat în sezonul rece care a permis creşterea vegetaţiei

2. BARAJE
S-au întâlnit cazuri cu arbuşti cu rădăcinile care străpung toată grosimea dalei. Sub nivelul
permanent de exploatare a acumulărilor, în fisurile care se formează în mastic se depune un strat
uniform de mâl şi floră acvatică.
B. Degradarea dalelor de beton
B.1. Sub sarcina hidraulică (inclusiv cea a valurilor), stratul de dedesubt sau stratul de fundare a
pereului poate suferi tasări şi stabilitatea acestuia scade. Posibilele efecte sunt deformaţia
taluzului amonte, eroziuni (ce pot produce modificarea granulometriei stratului suport şi spălarea
materialului, precum şi eroziuni interne în stratul de fundare), fisurarea şi deteriorarea betonului.
Foto 32. Acumularea Olteţ (Oltet, BH Olt). Spălarea stratului suprt al pereului şi prăbuşirea plăcilor
2. BARAJE
B.2. Diferenţele de temperatură determină dilatarea sau contracţia dalelor şi respectiv închiderea
sau deschiderea rostului. Posibilele efecte sunt fisurarea şi deteriorarea materialelor (beton şi
mastic) şi eroziunile (ce pot produce spălarea stratului suport şi fundaţiei).
Datorită diferenţelor importante de temperatură dintre suprafaţa de pereu uscat şi suprafaţa de
pereu imersat, zona variaţiei de nivel în lac are o influenţă asupra dalelor de beton şi implicit
asupra stării rosturilor. De asemenea îngheţ – dezgheţul are influenţă asupra betoanelor şi a
masticului, la nivelul variabil al lacului.
Foto 33. Canal de aducţiune Vânători (Bistrita, BH Siret).

Pereu deteriorat în zona de variaţie a nivelului în lac

2. BARAJE
B.3. Atacul chimic (atacul sulfatic şi reacţiile alcali-agregate) are efecte în special asupra dalelor
de beton (foto 34).
Foto 34. Canal de aducţiune Zăneşti (Bistrita, BH Siret). Pereu deteriorat în urma atacului sulfatic
datorat apelor reziduale de la un combinat chimic

2. BARAJE
B.4. Acţiunea vegetaţiei ca urmare a colmatării
Foto 35. Acumularea Taşca (Bistrita, BH Siret). Arbuşti cu rădăcinile care

străpung dalele de beton (ca efect al colmatării lacului de acumulare)

2. BARAJE
B.5. Acţiunea scoicilor. O problemă destul de serioasă, întâlnită în special după anul 1990, o
reprezintă dezvoltarea scoicilor pe pereu, sub nivelul permanent de exploatare al acumulărilor.
Foto 36 Acumularea Frunzaru (Olt). Depuneri de scoici pe elementele de beton ale digului

2. BARAJE
 2.4.1.6. Probleme legate de întreţinere
Deficienţele legate de întreţinerea neadecvată includ:
A. Protecţia neadecvată a taluzelor şi coronamentului
Protecţia neadecvată a taluzelor (riprap, sol vegetal, etc.) poate duce la eroziuni pe taluzele
umpluturii. Pe taluzul amonte eroziunea de suprafaţă poate slăbi riprapul şi provoca tasarea lui.
Tasarea riprapului poate duce la eventuala degradare a taluzului. Coronamentul poate fi
deteriorat sub acţiunea agenţilor atmosferici sau erodat datorită traficului rutier.
B. Eroziunea datorată valurilor şi protecţia taluzelor
Acţiunea constantă a valurilor pe taluzul amonte poate avea drept rezultat formarea de plaje, de
povârnişuri abrupte şi degradarea protecţiei taluzelor. Dacă nu se iau măsuri pentru întreţinerea
adecvată a protecţiei taluzelor, valurile vor eroda materialul din umplutură.
Formarea unei plaje prin îndepărtarea, datorită acţiunii valurilor, a unei porţiuni din taluzul amonte
al umpluturii duce la depozitarea materialului din umplutură mai jos pe taluz. În acest caz extrem
de eroziune, protecţia taluzului (adică riprapul sau stratul vegetal) şi materialul de dedesubt sunt
îndepărtate. Se formează o zonă relativ plată de plajă cu o contrapantă sau povârniş abrupt.
Pe taluzul amonte, gheaţa şi acţiunea valurilor sau tasarea locală datorată îndepărtării
materialului suport poate duce la erodarea solului şi a rocii şi alunecarea către partea mai joasă a
taluzului. Acest tip de eroziune duce la formarea de povârnişuri care pot micşora lăţimea şi chiar
înălţimea umpluturii, rezultând infiltraţii sporite, instabilitate sau deversarea barajului.

2. BARAJE
B. Eroziunea datorată valurilor şi protecţia taluzelor
Figura 37. Eroziunea datorată valurilor

2. BARAJE
C. Eroziunea datorată scurgerilor de suprafaţă.
Cele mai grave deteriorări datorate scurgerii de suprafaţă se manifestă prin formarea de eroziuni
verticale adânci pe taluze, atât la racordul taluz-versant cât şi în partea centrală a barajului.
Eroziunile verticale mai serioase pot provoca formarea unei breşe la coronament sau scurta calea
infiltraţiilor prin baraj ducând la eroziune internă.
Eroziunile verticale apar datorită unei granulometrii neadecvate sau datorită înclinării
coronamentului ceea ce duce la un drenaj necorespunzătoare, făcând ca apa de suprafaţă să se
colecteze şi să se scurgă în punctele joase de-a lungul acostamentelor amonte şi aval. Eroziunile
verticale formate de acest tip de scurgere pot reduce secţiunea transversală a barajului.

2. BARAJE
C. Eroziunea datorată scurgerilor de suprafaţă.
Foto 37. Acumularea Lugaşu (Crisul Repede, BH Crisuri). Foto 38. Acumularea Lugaşu.
Băltiri şi vegetaţie iubitoare de apă. Drenaj neadecvat al zonei Eroziune datorată scurgerilor de suprafaţă

2. BARAJE
D. Creşterea necontrolată a vegetaţiei.
D.1. Creşterea excesivă a vegetaţiei.
Creşterea excesivă a vegetaţiei devine o problemă când se dezvoltă pe taluzele barajelor din
umpluturi. Vegetaţia excesivă poate:
 obstrucţiona vederea unor porţiuni mari din baraj, împiedicând inspectarea vizuală adecvată; pot apare
probleme care să ameninţe integritatea barajului şi ele să nu fie detectate datorită vegetaţiei excesive;
 împiedica accesul la baraj şi în zonele înconjurătoare; accesul limitat este o problemă deosebită atât în
cazul inspectării cât şi al întreţinerii, în special în cazul unor urgenţe când accesul este crucial;
 asigura un habitat pentru rozătoare şi animalele care-şi scurmă vizuini; animalele care-şi scurmă vizuini
constituie un pericol pentru barajele de umpluturi provocând afuierea.

2. BARAJE
D.1. Creşterea excesivă a vegetaţiei.
Foto 39. Acumularea Răcăciuni (Siret). Creşterea vegetaţiei arboricole pe taluzul aval

2. BARAJE
D.2. Vegetaţie cu rădăcini adânci.
Creşterea unei vegetaţii cu rădăcini adânci cum ar fi tufişurile mari şi copacii nu este admisă.
Copacii mari ar putea fi răsturnaţi şi dezrădăcinaţi în timpul unei furtuni. Gaura care ar fi
lăsată de rădăcini ar putea crea o breşă în baraj sau ar putea scurta calea infiltraţiilor şi
declanşa eroziunea internă.
Sistemele de rădăcini asociate cu vegetaţia cu rădăcini adânci se dezvoltă şi pătrund în
secţiunea transversală a barajului. Când vegetaţia moare, rădăcinile care putrezesc pot
favoriza apariţia unor căi pentru infiltraţii şi pot provoca afuierea.
Chiar şi rădăcinile sănătoase ale plantelor mari pot fi o ameninţare oferind căi pentru infiltraţii.
Aceste căi de infiltraţii pot duce eventual la eroziune internă şi ameninţa integritatea
umpluturii.

2. BARAJE
E. Grohotişul de pantă.
Problemele legate de grohotişul de pantă sunt:
 crearea unor grămezi de tufişuri şi buşteni pe baraj poate obstrucţiona vederea taluzului amonte şi
poate împiedica o inspecţie adecvată;
 grohotişul de pantă poate accelera procesul de degradare a riprapului sau al altor tipuri de protecţie
a taluzelor prin impactul datorat acţiunii valurilor;
 resturile lemnoase pot fi saturate cu apă şi se pot scufunda, blocând intrarea uvrajelor de golire sau
a descărcătorilor de ape mari. Blocarea acestor intrări ale uvrajelor poate provoca deversarea
barajului în cazul apelor mari.
F.Vizuinile animalelor pot fi periculoase pentru integritatea structurală a barajului deoarece ele
slăbesc umplutura şi pot crea căi pentru infiltraţii.

2. BARAJE
 2.4.2. Măsuri de intretinere
 2.4.2.1. Procedurile specifice de întreţinere a coronamentului barajului sunt următoarele:
întreţinerea curăţeniei şi capacităţii de evacuare a apelor puviale prin canale, rigole, tubaţii
de scurgere din canale de cabluri, refacerea diverselor inscriptionari, marcaje.
Apariţia de fisuri, tasări va fi comunicată factorilor de decizie de la nivelul Sucursalei şi
Comisie UCC din Hidroelectrica; până la primirea dispoziţiilor, se vor monta „martori” în
vederea determinării caracterului evolutiv al acestor fenomene.
 2.4.2.2. Procedurile specifice de întreţinere ale paramentului aval constau în: cosirea ierbii
şi îndepărtarea vegetaţiei arbuştilor crescuţi haotic, acoperirea făgaşelor de scurgere a
apelor pluviale apărute şi înierbarea zonelor distruse, întreţinerea în stare bună a rigolelor
de scurgere şi asigurarea scurgerii apelor către emisar, întreţinerea în stare curată prin
îndepărtarea ierburilor şi a depunerilor de materie în contracanele barajelor şi digurilor de
închidere longitudinale, întreţinerea drumurilor de exploatare de pe baraj şi digurilor de
închidere.

2. BARAJE
 2.4.2. Măsuri de intretinere
 2.4.2.3. Galeriile de acces şi de drenaj vor fi întreţinute în stare curată, uscată, cu
iluminatul în stare de funcţionare. Defecţiunile constatate se vor marca cu vopsea albă, se
vor planta reperi de urmărire şi se vor nota în registrele de urmărire curentă, anunţându-se
pe cale ierarhică Şeful Laboratorului UCCH.
 2.4.2.4. Galeria de urmărire, intervenţie şi control de sub nucleul de argilă va fi întreţinută

în stare de curăţenie, iluminat, circulaţie facilă, umiditate scăzută. În cursul controalelor se
vor avea în vedere următoarele aspecte: întreţinerea sistemului de iluminat, întreţinerea
scărilor, balustradelor, radierelor pentru circulaţie, întreţinerea sistemelor de ventilaţie,
menţinerea în stare de curăţenie a rigolelor de drenaj (în special în secţiunile de măsurare
a debitului), menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor de evacuare a apelor drenate
(pompe, puţuri, jompuri, rigole de evacuare gravitaţională a apelor), inscripţionarea din
galerii, eventuale emanatii de hidrogen sulfurat, gaz metan.

2. BARAJE
 2.4.3. Măsuri de remediere
 2.4.3.1. Măsuri de reparaţii curente
Obiectivul măsurilor de reparatie curentă este de a ţine sub control infiltraţiile şi tasările,
prin lucrări de refacere a etanşărilor, reabilitarea sistemelor de drenaj şi UCC, refacerea
grinzilor sparge-val, etc.
 2.4.3.2. Măsuri de reparaţii capitale

Din nefericire nu există măsuri de reparaţii capitale rapide şi simple pentru problemele de
siguranţă a barajului legate de tasare, deoarece acestea sunt probleme în interiorul
umpluturii şi/sau fundaţiei. Barajele care au fost deteriorate sau au cedat datorită eroziunii
interne prezentau deficienţe de execuţie care au dus la formarea de fisuri transversale şi la
eroziune necontrolată. Odată ce s-a format o fisură transversală, este aproape imposibil să
se limiteze infiltraţiile şi eroziunea fără coborârea nivelului lacului sub baza fisurii. Este
general acceptat faptul că toate barajele de umpluturi în exploatare fie se fisurează fie
prezintă această posibilitate. Trebuie făcută o expertiză detaliată pentru a înţelege cauzele
şi gradul de tasare. Următoarele măsuri de remediere pot rezulta în urma expertizei:
 refacerea cotei coronamentului barajului în conformitate cu cea prevăzută de proiectare;
 amplasarea de filtre în zonele unde apar curgeri cu apă mâloasă sau grifoane;
 prevederea de puţuri de descărcare a presiunii apei din pori;
 instalarea de aparate de măsură şi control suplimentare pentru monitorizarea adecvată a
comportării barajului şi mărirea frecveţei colectării de date precum şi evaluarea lor promptă.

AA-curs Ucish-11 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AA-curs Ucish-11 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

conf. univ. dr. ing.

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 1

Figura 23. Infiltraţii necontrolate prin barajul de umpluturi

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 2

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 3

Figura 24. Eroziune internă la piciorul aval, formând un grifon

Figura 25. Eroziune internă a umpluturii în golurile rocii de fundare

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 4

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 5

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 6

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 7

Figura 26. Fisurarea transversală

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 8

Figura 27. Cum se formează fisura longitudinală

Figura 28. Vedere în plan a fisurării longitudinale

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 9

Figura 29. Alunecarea superficială

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 10

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 11

Figura 30. Alunecarea de profunzime

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 12

Figura 32. Bombarea asociată cu alunecarea de profunzime

Figura 31. Bombarea asociată cu deformarea laterală

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 13

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 14

Figura 33. Depresiuni minore şi pâlnii de eroziune

Foto 26. Depresiune

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 15

Figura 34. Formarea unei pâlnii de eroziune

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 16

Tip degradare Forme de degradare Mod de manifestare Metode de remediere

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 17

Figura 35. Defecte curente ale pereului

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 18

Foto 27. Forme curente de degradare a pereului

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 19

Figura 36. Defecte curente ale etanşării cu mastic

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 20

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 21

Foto 29. Canal de aducţiune Lilieci (Bistrita, BH Siret) – Exfoliere

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 22

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 23

Foto 33. Canal de aducţiune Vânători (Bistrita, BH Siret).

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 25

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 26

Foto 35. Acumularea Taşca (Bistrita, BH Siret). Arbuşti cu rădăcinile care

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 27

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 28

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 29

Figura 37. Eroziunea datorată valurilor

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 30

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 31

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 32

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 33

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 34

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 35

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 36

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 37

 2.4.2.4. Galeria de urmărire, intervenţie şi control de sub nucleul de argilă va fi întreţinută

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 38

 2.4.3.2. Măsuri de reparaţii capitale

3/16/2015 URMARIREA COMPORTARII si INTRETINEREA SISTEMELOR HIDROTEHNICE - MASTER - CURSUL 11 39

S-ar putea să vă placă și