Infiltratii la poduri

Masterand:
Andronic Marius-Adrian
Descrierea infiltratiilor

Prin infiltrații se înțelege pătrunderea apei între elementele sau masa

betonului, sub influența gravitației, a forțelor capilare și a presiunii hidrostatice,
datorită existenței porilor, fisurilor, crapăturilor care sunt prezente la podurile din
beton.

Infiltratiile se manifestă prin apariția unor pete umede pe suprafața betonului

în special la elementele suprastructurii consolele trotuarelor, zona gurilor de
scurgere, rosturi dar apar uneori și la infrastructura.

Prezența apei un timp îndelungat și pătrunderea în masa betonului produce

degradări cu consecințe grave mergând uneori până la pierderea capacității
portante a elementului respectiv.

Apele din precipitații care mai sunt numite ape moi colectoare de agenți
agresivi din atmosferă, declansează și întrețin procesul de coroziune al betonului
evidențiat prin apariția de efluorescente, apoi într-o fază mai înaintată stalactite și
draperii, iar în final coroziunea betonului și a armăturii.
 Îngheț-dezghețul continuă procesul de degradare, apar fisuri, crapături,
exfolieri cu reducerea secțiunii elementelor și uneori pierderea capacității portante

Cauzele Infiltratiilor

 Neasigurarea scurgerii apelor din canale de la trotuare sau

neîntreținerea acestora, care în timp acumulează mâl ți se colmatează
parțial;
 Degradarea sau execuția necorespunzătoare a hidroizolației;
 Neasigurarea scurgerii apei de pe pod datorită pantei
necorespunzatoare asupra căii, lipsei sau existenței unui numar
insuficient de guri de scurgere sau guri de scurgere înfundate;
 Degradarea sau execuția necorespunzatoare a căii pe pod ți pe trotuare
anume:
 Adoptarea unor compoziții pentru îmbrăcămintea bituminoasă care
nu asigură etanșeitatea;
 Prezența denivelărilor pe cale cu menținerea apei un timp
îndelungat;
 Compactarea necorespunzătoare a îmbracaminții pe trotuare
 Prezența fisurilor, a crăpăturilor, gropilor sau exfolierilor;
  Dirijarea necorespunzătoare a apelor în zona rosturilor, prezența
acestora pe bancheta cuzineților sau pe pile;
 Neasigurarea etanșeităti rosturilor existente pe cale(în cazul
îmbrăcăminților de beton de ciment) a celor dintre borduri și calea pe
pod, borduri și calea pe trotuare;
 Proiectarea unor rosturi neetanșe sau degradarea acestora;

Modul de prevenire al infiltratiilor

 Realizarea unor betoane compacte, cu permeabilitate scăzută, în

special cele care vin în contact direct cu apa.
 Adoptarea prin proiect a unor soluții tehnice care să asigure
îndepărtarea corespunzatoare a apei din precipitații de la elementele

suprastructurii și infrastructurii cum sunt: hidroizolatii, îmbrăcămintea

căii pe pod și trotuare, rosturi, guri de scurgere;
 Întreținerea permanentă, prin asigurarea etanșeității și a pantelor la
calea pe pod și pe trotuare, a rosturilor și a gurilor de scurgere, a
șantului din zona podului.

Datorita infiltratiilor la podurile din beton pot aparea

urmatoarele probleme:

Carbonatarea reprezintă reacția chimică ce are loc între hidroxizii de calciu

și dioxidul de carbon care pătrunde prin pori în interiorul betonului, pe când
eflorescențele sunt reprezentate de pete sau depuneri de culoare albă pe suprafața
betonului, constituite în special din microcristalele de carbonat de calciu apărute în
urma carbonatării.
 Stalactitele sunt depuneri calcaroase de formă conică fixate prin baza sa de
elementul de construcție iar draperiile reprezintă depuneri pe paramente, în
compoziția acestor depuneri constatându-se prezența în concentrații ridicate a
microcristalelor de calciu dar și a altor compuși cum sunt dioxidul de siliciu,
oxidul de aluminiu, oxidul de sodiu.

Eflorescențele sunt pete sau depuneri de culoare alba pe suprafața betonului

constituite in principal din microcristale de carbonat de calciu.
 Eflorescențele se produc în prezența apei din precipitații sau în exces în
compoziția betonului și pot apărea la betoanele proaspete în situația unei evaporări
puternice a apei în exces care se numesc “eflorescențe primare” sau în timp
datorită prezenței și circulației apei din precipitații sau din condens o perioadă
îndelungată si se numesc eflorescențe secundare.

Remedierea
Părţile de beton erodate şi sparte se îndepărtează descoperind complet betonul
sănătos şi armătura corodată. Se îndepărtează rugina de pe armătură cu o perie
de sârmă, sablaj cu nisip, etc., în funcţie de amploarea şi gradul coroziunii. În
continuare se aplică o acoperire anticorosivă cu EPOXYCOAT-AC sau
FERROSEAL pe armătura elementelor de construcţie afectate, în vederea
protejării lor în viitor de coroziune.
După aceea se repară zona exfoliată de beton prin aplicarea mortarului de
ciment cu mare rezistenţă, armat cu fibre, pentru refacerea monolitismului şi
rezistenţei elementului de construcţie afectat.