DESIGN VEGETAL

TIPURI DE GRADINI
GRADINI JAPONEZE

Roman StefanMircea
M.C.H.D.R

Gradina este un spatiu deschis, de obicei amenajat in aer liber, creat pentru a fi cultivat
cu plante si al carui scop este mai ales estetic si recreativ. Gradina poate incorpora atat elemente
naturale, roci, pietre, plante sau alte forme naturale, cat si elemente create de om.
Cu trecerea timpului omul a dezvoltat mai multe tipuri de gradini simtind nevoia sa isi
puna amprenta pe stilul peisagistic al acestora formand gradini pentru fiecare gust. Au fost
infiinate:
*GRADINI CLASICE
*GRADINI SINUOASE
*GRADINI GEOMETRICE
*GRADINI RUSTICE
*GRADINI ARHITECTURALE
*GRADINI MEDITERANEENE
*GRADINI ENGLEZESTI
*GRADINI JAPONEZE

GRADINI JAPONEZE

Dincolo de fascinatia oferita de frumusetea gradinilor japoneze, este important de stiut ca

acestea sunt amenajate pe baza unor principii filosofice puternice. Se spune ca gradina japoneza
reprezinta legatura dintre natura si arta. Istoria gradinilor japoneze este lunga si influentata de
filosofiile Shionto, Taoista si Budista, care dau nota spirituala gradinilor japoneze.
O importanta majora in evolutia gradinilor japoneze a fost data de contributia calugarilor
Zen. Aspectul meditativ este preluat din folosofia Budista, gradinile japoneze fiind adevarate
pansamente pentru cei care au nevoie de liniste, pentru cei care vor sa se regaseasca si sa
mediteze.

Intr-o gradina japoneza se gasesc intotdeauna: apa, plante, pietre, cascade, pomi si
podete. Gradinile japoneze nu sunt niste gradini in miniatura, precum se vehiculeaza si nici nu
sunt realizate dupa reguli geometrice stricte.
Gradinile japoneze, decorate in stil japonez, se gasesc atat in zonele private, cat si in
diverse cartiere sau in parcuri, precum si in locurile cu insemnatate istorica, precum vechile
castele, tempele budiste sau altarele Shinto. Gradinile japoneze pot sa fie uscate sau cu lac, desi
si in cele uscate se gasesc mici bazine sau fantani.
Intr-o gradina japoneza este reprezentat Universul. Elementele universului sunt redate
intr-o astfel de gradina prin diverse simboluri. Tocmai de aceea avem focul, reprezentat de stalpii
de piatra sau fier, pamantul este piatra, iar apa, aerul, plantele si animalele apar in forma lor
naturala.
In gradinile japoneze nu se gasesc multe flori. Japonezii prefera sa priveasca gradinile
iarna, cand copacii nu au frunze. Florile nu se folosesc pentru a delimita aleile. Principiile
gradinii japoneze sunt destul de stricte cand vine vorba de folosirea florilor. Ele se pun intr-un
anumit loc special construit, tokonoma.
Conform filosofiei gradinilor japoneze, florile si plantele in general sunt expresii ale
naturii si nu se folosesc pe post de simple ornamente. Florile proaspete nu sunt folosite in
aranjamente florale si nici nu se poarta la nunti sau inmormantari.
Structura suport a gradinilor japoneze este formata din pietre, iar amenajarea acestora le
face sa para de parca ar fi dintotdeauna acolo. Pietrele cu colturi amintesc de zona montana, iar
cele fine se folosesc in albiile raurilor.

Tipuri de gradini japoneze

Pe langa gradinile uscate (Karesansui Gardens) si cele de deal (Tsukiyama), mai sunt si
gradinile japoneze de ceai (Chaniwa Gardens) sau chiar gradini care combina toate cele trei
tipuri de arhitectura.
Tsukiyama imbina mai toate elemente din natura, in gradinile Karesansui gasim peisaje
naturale, dar reprezentate abstract, acestea fiind de cele mai multe ori create pentru meditatie.
Gradinile japoneze Chaniwa, construite special pentru ceremonia de ceai, au o casa de
ceai sau o terasa, un loc amenajat, cu felinare de piatra pe margine si tsukubai - bazinul de piatra
unde se purifica invitatii inainte de ceremonie.

In gradinile japoneze, elementele care dau o nota aparte peisajului sunt incarcate de
simboluri. De pilda, cam in toate gradinile japoneze care au lac sau rau, se gaseste in mijlocul
acestuia o insula - "insula vietii vesnice" sau Nirvana - locul linistit, care uneori mai e exprimat
si printr-o piatra in forma de testoasa (simbolurile longevitatii) sau un copac (simbolul unei vieti
infloritoare

Principii ale gradinilor japoneze

Gradinile Japoneze sunt amenajate in functie de unele principii care provin din filosofia
Zen. Acestea au diverse semnificatii:
Asimetrie Fukinsei
Principiul acesta controleaza echilibrul. Gradinile japoneze au intotdeauna elemente neregulate,
precum ar fi stalpii de piatra, construiti in trei dimensiuni (cele trei dimensiuni prin care este
organizat spatiul: inaltime, latime si profunzime).
Subtilitate - Yugen
Acest principiu este in stransa legatura cu evitarea lucrurilor clare, facandu-se aluzii la unele

detalii ascunse, care sunt apoi descoperite de vizitatori. Aceste "secrete" se pot ascunde in
reflectiile din lac, pot fi regasite in jocul umbrelor sau pot fi sugerate de textura pietrelor si a
nisipului.
Naturalete - Shizen
In filosofia Zen, naturaletea este reprezentata de negarea naivului si a accidentalului, Schizen
referindu-se la arta, la absenta falsului si artificialului. Principiul respectiv tine de naturaletea si
spontanul regasite in modul in care gradina este aranjata.
Austeritate, maturitate - Koko
Acest principiu se manifesta prin aspectul ascetic care implica rigiditate si se refera la trecerea
timpului. Elementele vizuale folosite sunt cat mai simple.
Transcendenta Datsuzoku
Acest principiu se refera la transcendenta ideilor conventionale si a celor traditionale, Datsuzoku
fiind in stransa legatura cu creativitatea maxima. Elementele utlizate astfel in gradinile
japoneze sunt acolo ca sa surprinda.
Liniste Seijaku
Seijaku este principiul responsabil pentru senzatia de liniste oferita de gradinile japoneze.
Simplitate - Kanso
Acest principiu se refera la eliminarea diferitelor ornamente, caci se considera ca lucrurile simple
sunt naturale, adevarate.

Componentele unei gradini japoneze

Pietrele (Ishi)
Pietrele constituie scheletul unei gradini japoneze. Daca amplasezi intr-un mod reusit
pietrele in gradina ta, restul amenajarii se va realiza de la sine.
Pietrele de baza sunt cele verticale inalte, verticale si joase, cele arcuite, cele inclinate si cele
orizontale. De obicei aceste pietre sunt asezate in triade, insa aceasta nu este o regula generala.
Doua pietre similare (de exemplu doua pietre verticale si inalte sau doua inclinate), una dintre ele
fiind putin mai mica decat cealalta, pot fi pozitionate impreuna, simbolizand masculinul si
femininul, insa, totusi, de obicei se folosesc grupuri de cate trei, cinci sau sapte pietre.
Trebuie sa eviti cele trei Pietre Malefice, si anume, Piatra Mortului ( o piatra care in mod evident
este una verticala si este folosita intr-o pozitie orizontala, sau invers), Piatra Bolnava (cu varful
diform), si Piatra Cersetorului (o piatra ce nu are nici o legatura cu celelalte din gradina).
Foloseste doar cate o singura piatra din fiecare categorie in orice grup. Pietrele pot fi folosite cu

rol de sculpturi, sau pot avea functii bine stabilite precum carari sau poduri de piatra.
Cararea simbolizeaza calatoria in viata, si chiar exista cateva tipuri de pietre ce au semnificatii
particulare in cadrul acesteia. De exemplu, o piatra mult mai lata decat celelalte, ne invita sa
pasim pe ea cu ambele picioare si sa ne oprim pentru a putea admira peisajul.

Apa (Mizu)
In gradinile japoneze apa constituie o componenta nelipsita. Imaginea si sunetul curgerii
sale inexorabile ne reamintesc de trecerea necrutatoare a timpului. Deseori este amplasat un pod
ce trece peste apa. La fel ca si cararea, podul semnifica o calatorie. Cuvantul pentru pod, hashi,
semnifica in acelasi timp si margine. Podurile sunt simboluri ale trecerii dintr-o lume in alta, o
tema ce se regaseste in intreaga arta japoneza.

Plantele (Shokobutsu)
Cu toate ca plantele joaca un rol secundar fata de pietre, ele constituie, totusi, elemente de interes
major in elaborarea oricarei gradini japoneze. In timp ce pietrele reprezinta permanenta
neschimbatoare, copacii, tufele si plantele perene contribuie la expunerea trecerii fiecarui
anotimp.
In momentul in care stilul gradinilor japoneze a primit o puternica influenta Zen, s-a constatat o
renuntare la gazon si plante perene. Traditia a limitat gama de plante la o lista foarte redusa, insa
in Japonia moderna, designerii cauta sa extinda din nou spectrul de plante folosite. Este
important de notat faptul ca sunt folosite plante de origine locala; este de prost gust sa se
foloseasca plante exotice atragatoare. In timp ce anumiti copaci si arbusti evoca imediat o
gradina japoneza (pin, bambus, cires, artar), ar trebuie totusi sa avem in vedere si includerea unor
plante care ne ofera placere. Daca alegi plante perene cu rol de tema dominanta si incluzi si unele

accente colorate prin intermediul unor plante cu flori frumoase, vei realiza cu succes imaginea
unei gradini japoneze.

Ornamentele (Tenkebutsu)
Atunci cand ne gandim la o gradina japoneza primul lucru care ne vine in minte este un felinar
de piatra. In timp ce acesta poate constitui un element sculptural deosebit, nu reprezinta totusi un
obiect indispensabil. Este foarte important sa ai in vedere faptul ca ornamentul este subordonat
gradinii si nu invers. Felinarele si iazurile ar trebui folosite ca elemente arhitecturale doar atunci
cand sunt necesare puncte de interes vizual in cadrul amenajarii de ansamblu.
Exista trei tipuri principale de felinare japoneze, care la randul lor prezinta o serie de variatiuni.
Stilul Kasuga consta intr-un felinar foarte oficial, vertical cu o baza de piatra. Aceasta baza este
elementul ce il deosebeste de stilul Oribe, in care soclul este ingropat in pamant. Cel de-al treilea
stil este Yukimi, acesta caracterizandu-se prin faptul ca felinarul este amplasat pe picioare scurte
in locul unui soclu.
Atunci cand alegi felinarele trebuie sa iei in considerare cat de oficiala este gradina ta. Cu cat o
gradina este mai neoficiala, cu atat mai neoficiale trebuie sa fie si ornamentele.