STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI IN PEISAGISTICA- indica modul de armonizare(a vegetalului cu mineralul) a elementelor naturale (sol,apa, egetatie) cu cele artificiale

(alei, fantani, bazine, arhitectura, obiecte de arta plastica) in vederea realizarii unei tinute artistice distincte si unitare. Acesta insumare de elemente trebuie sa raspunda unor deziderate ecologice -functionale -estetice -practica indelungata -cautari continui din partea popoarelor si civilizatiilor -formarea criteriilor a permis la inceputul sec XVIII sa se faca o departajare a modelelor si trierea acestora pe categorii si stiluri Watelet si Hirschfeld sf sec XVIII nu vorbeau de stiluri ci de gradini (franceza, engleza, chineza) G.Thoim -1823- clasificare iu lucrarea Planuri rationale ale tuturor tipurilor de gradini -gradini simetrice-nu admit in compozitie decat forme regulate si suprafete predominant plane pe portiuni sau chiar in intregime -gradinile chinezesti, engleze sau neregulate- ofera intr-un spatiu limitat toate felurile de forme cat si diverse lucrari de arta si constructii decorative diverse, ingramadite fara a fi necesare si fara sa se gaseasca intr-un raport unele cu altele -gradini de peisaj-peisagere sau din natura care imita cele mai frumoase scene din natura facand sa dispara arta care a servit sa le stabileasca sec XX- J.Vacherot si H.Hubbard stilurile clasice, geometria se impune in planuri si forme -stiluri romantice, unde dicteaza traseele si formele libere 1957 Romania Carmazinu Cacovschi in lucrarea Arhitectura peisajelor: -stilul geometric cu variantele - maur -italiano-francez din renastere si baroc -stilul liber peisager-chino-japonez -anglo-american -stilul mixt contemporan, combinatie a celor doua anterioare 1980 Filofteia Negrutiu Spatii verzi stiluri geometric, peisager, mixt 1992-Viorica Constantinescu Arta gradinii evita o clasificare facand o descriere a evolutiei STILUL GEOMETRIC Denumit si stil :arhitectural,francez,regulat,clasic,renascentisto-baroc CRITERII Evolutie amenajarea gradinilor mesopotamiene intre Tigru si Eufrat(6000 ani) , conceptia gradinilor egiptene (5000ani), relatia gradina- arhitectura (~ 2000 ani) trasee geometrice rigide -gradinile romane (au asimilat o serie de experiente orientale,egiptene si elenistice), elemente ce fac legatura intre arhitectura si gradina peristil
Galerie interioar sau exterioar format dintr-un ir de coloane sau de stlpi, care mrginete o cldire, o grdin, o sal; ansamblul acestor coloane. A doua curte interioar a cldirilor romane, nchis i mrginit de porticuri i rezervat vieii familiale. Galerie exterioar, mrginit de o colonad, uneori cu arcade, care servete ca loc de adpost sau de plimbare n jurul unei piee, al unei cldiri etc. sau ca intrare monumental ntr-un edificiu. Curte interioar pavat, nconjurat cu arcade, specific palatelor si locuintelor spaniole

-portic -patio

-vegetatia fasonata in forme geometrice -monumentalul, prezent in majoritatea gradinilor -canalul de apa ,practicat anterior de egipteni

-gradinile maure moment culminant, dominatia arhitecturii asupra gradinii, acestea devenind o incapere fara tavan a palatului -gradinile renasterii italiane relatia stransa gradina arhitectura -promovarea traseelor -elemente de legatura cu arhitectura (ziduri, scari, balustrade) -favorizarea apei in miscare (cascade, fantani) -asocierea decorului sculptural cu apa -gradinile clasicismului revenirea la ordine stricta ex. Versailles - gradinile sec. XVIII reprezinta perioada de maturitate a stilului geometric

Gradina Versailles Paris

Gradina Versailles Paris

Gradina Versailles Paris

Gradina Versailles - Paris

Structura generala-compozitia Axe suport- axe riguros trasate -axe ierarhizate -axa centrala de simetrie-in general perpendiculara pe cladire -trasee geometrice,ortogonale obtinute din asocierea liniilor drepte si a liniilor curbe -subordonarea spatiilor exterioare fata de obiectul de arhitectura -domina aliniamentele si unghiul drept -curbe in minoritate -dominanta in compozitie-cladirea/cladirile,intreg ansamblu este subordonat constructiei -descresterea interesului de la dominanta (arhitectura) spre periferie -spre periferie circulatia este cu ochiuri mai mari si vegetatia mai bogata , necontrolata formal -punerea in valoare a axului major prin: -deschideri generoase, succesiuni de terase, partere cu decoratii savante, policromie de flori, suprafete de apa, ritmuri exprimate categoric prin: arbori, fantani, arhitectura minora, sculpturi -control riguros al rapoartelor -dispunerea planurilor de delimitare al verticalelor si al formelor -statuile functie estetice intrinseca -innobileaza spatiul -creeaza un ritm -atentioneaza asupra punctelor de interes -se prefera perspective de capat -nu se poate vorbi de o utilizare categorica a compozitiilor simetrice -apa, aport de visare, miscare, stralucire, prospetime, inedit -componenta preferata a stilului sau uneori dominanta ex:Vila DEste-Tivoli -forme ale apei-bazine forme geometrice -borduri decorative -fantani clocot - jeturi -compozitii acvatice impreuna cu sculpturi -cascade si grote cu apa -curs de apa, helesteu -relieful adaptat compozitiei - terenul modelat: peroane; terase: lungi, denivelri mici preluate prin: ziduri de sprijin, scri, rampe, taluzuri, balustrade); -vegetatia in centrul compozitiei :mai mult o forma de arhitectura, animata insa de viata anuala -culoare, miros,textura - In zonele periferice ,mai libera -vegeta ia arborescent: -aezat regulat; -geometrizal; -uneori alctuind perei continui; -fasonat sub forma: teatre, saloane de ntlnire, cabinete - elemente spa ial decorative: parterul (suprafaa grdinii propriu-zise) in general form regulat, plan: degajeaz punctul compoziional central cldirea element decorativ prin componente divizat simetric de o alee central (magistral)

asigur perspectiva principal asigur circulaia principal perpendicular sunt trasate alei secundare ntre alei suprafee (platbande) vegetale -fii sau straturi late de 1,5m-2,5m -continue sau ntrerupte -nsoesc aleile -ncadreaz n mijlocul lor suprafee regulate numite platouri, mrginite de crri late de 0,5-0,8m, platoul central este gazonat ca fond verde dar poate fi compus i cu ronduri, rabate, mozaicuri, elemente ornamentale (busturi, vase, urne etc). Elementele componente ale parterelor: platouri, platbande, rabate, alei se pot delimita ntre ele prin chenare, rame, borduri. La limitele parcului se realizeaz o legtur vizual cu zona nvecinat, limitrofa. o o o o ex.: Gradina Tuilleries-Paris, Parcul Sceaux-Paris, Sanssouci-Potsdam, Petrodvoret St.Petersburg; in sec XX stilul geometric agreat la scuaruri, esplanade etc.

Parcul Sceaux-Paris

Parcul Sceaux-Paris

Parcul Sanssouci-Potsdam

Parcul Sanssouci-Potsdam

Parcul Sanssouci-Potsdam

Parcul Sanssouci-Potsdam

STILUL PEISAGER Poarta de asemenea si denumirea de stil Romantic -structurat in sec XVIII -origini experienta chineza : Daoismul si budismiul , concepte religioare care statuau intoarcrea omului la natura,comuniunea ,rezonanta cu universul natural pentru a accesa linistea interioare,pacea divina ,nemurirea -experienta japoneza contemplarea naturii, descifrarea legilor naturii, guvernau si fiinta umana -motivatie religioasa, gradina o reverie, natura trebuie traita, ea induce unui privitor ganduri, sentimente, contemplare, reverie -contrastele si armoniile jucau un rol major gradinarul chinez artist complet si filozof -gradinaritul, arta regala, cea mai importanta dintre toate artele -imobilism -gradina peisagera, japoneza acuza simbolistica -diminueaza grafismul chinez in favoarea expresiei -dinamica conceptelor, dinamism in amenajarea peisagistica -evolutia si urmarirea in timp a gradinii -sec XVIII influenta orientala -noua atitudine fata de natura J.J.Rousseau Reaintoarcerea la natura -reactia la artificialitate, intepenire si rigoare (modelul geometric Versailles) conduce la cautarea unui nou model de gradina peisagera -principii a nu incorseta natura dar nici de a o copia intocmai - descoperire maiestria naturii in utilizarea elementelor compozitiei, in cautarea firescului, in continuarea gradinii dincolo de limitele sale in peisajul neprelucrat - evitantarea prezentei zidului de delimitare -gradina peisagera nu a avut un autor de talia stilului geometric (Le Notre) , teoreticienii ei fiind diletanti: poeti, filozofi, gradinari; -gradina peisagera va atrage atentia si in disputa: frumos artistic, frumos natural -Kant (1724-1804)-arta gradinii nu este nimic altceva decat impodobirea pamantului cu acceasi diversitate (iarba, flori, arbusti, copaci, ape, dealuri si vai) cu care natura il prezinta privirii... doar combinarea elementelor este alta, care corespunde anumitor idei -Schiller in gradina natura nu trebuie sa-si piarda firescul si autonomia in favoarea unei simetrii inanimate -W.Kent considerat parintele artei moderne a gradinilor gradina Chiswick-compozitie eterogena -Joseph Addeson (jurnalist) -1712 -peisajul, 2 categorii estetice pitorescul -sublimul

-egalitatea gradina-poezie -gradina-paradis Caracteristicele stilului peisager: -terenuri cu topologie animata (chiar prin interventie artificiala) -rupturi -pante -concavitati-convexitati -profil frant in relatii armonice restul terenului -inserierea cat mai fireasca a suitelor de forme si curbe -valorificarea cat mai eficienta a scenelor existente -ineditul devine un scop -interesul este tentat privirile spre infinit (perspective lungi) sunt inlocuite cu ambiante locale oferite din loc in loc -exclude -simetria, aliniamente -suprafetele plate prea intinse si riguros delimitate -obiectele de arhitectura -nu mai dicteaza -cauta o consonanta cu cadrul inconjurator -prezenta discreta -se evita terasele -scarile monumentale -colonadele -porticele ample -aleile conduc spre puncte de interes vegetal grupare vegetala , arbori solitari -apa- oglinzi, cascade -arta monumentala - aleile nu au forme geometrice -vegetatia prezenta sub forma de :arbori,arbusti,flori,gazon -vegetatia componenta majora a amenajarii de la peluza pana la masiv plantat - totusi cu reguli bine stabilite (desi pare naturala) alegerea speciilor -asocieri -dispunere -paleta cromatica -trunchi, frunze, flori, fructe care sa permita scene pe anotimpuri Vegetatia lemnoasa este prezenta in functie de esente,marimi,formr aszate astfel incat : -sa genereze vederi asupra zonelor pitoresti -sa evite monotonia -sa mascheze zone inestetice Vegetatia lemnoasa este constituita din:paduri,dumbravi,masive,grupuri de arbori si arbori izolati. Florilese regasesc sub forma de :masive,ronduri,platbande,presarate pe peluze,la marginea vegetatiei arborescente. -lumina importanta in configurarea scenografiei directa -insinuata -filtrata etc. -apa importanta pentru atmosfera calm -meditatie -visare -nu mai acuza fastul, nu mai preamareste arhitectura -forme de manifestare (helesteul, cursul sinuos, cascada naturala, izvorul)

cu

In cadrul amenajarilor peisagere regasim si alte elemente :stancarii,chioscuri,pavilioane,pagode,voliere pentru pasari,statui,vase ornamentale,alte elemente ornamentale exotice. Ex.: Buttes Chaumont, Montsouris, Monceau Paris, Sefton-Liverpool

Parc Buttes Chaumont Paris

Parc Buttes Chaumont Paris

Parc Monceau Paris

Parc Monceau Paris

Sefton Park Liverpool

STILUL MIXT -aparut in sec XVIII -de fapt la o scara redusa a aparut in antichitate- la gradina se adauga zona de vanatoare ,zona naturala ,peisagera. Rudimente ale stilului mixt se regasesc si in amenajarile din : - Evul Mediu -sec XVI-XVII Franta si Anglia Orientarea catre solutia mixta e favorizata de: -dezvoltarea stilistica in care baroc-ul, rococo-ul si clasicism-ul trebuie sa se impace cu sentimentalismul preromantic -parcul englezesc nu daduse nici o realizare comparabila cu Versailles-ul -de preferintele naturistilor -tendinta spre utilitar -redescoperirea ruralului , a formelor spatiului rural -de teoreticienii si scriitorii perioadei Harcourt- 1775- teoretician al parcului mixt -tratatul despre decoratia exterioara a parcurilor si gradinilor Hirschfeld -1779 Germania Teoria artei gradinilor Watelet- 1774 Franta Eseu asupra gradinii vor pune problema genurilor de gradina, tipurilor de peisaj ce trebuie cuprinse in gradina vesel -melancolic -romantic -sublim -sec XIX XX exemplele de gradini mixte se inmultesc -va conta ca parcurile publice sa satisfaca :-nevoia de destindere a individului tot mai stresat -primirea pentru recreere si sport a unor mari mase de oameni Ex. in Romania Cismigiu -parcul Carol/Libertatii proiectat pentru expozitia 1906 - parcurile de cultura si odihna

Parcul Cismigiu Bucuresti

Parcul Cismigiu Bucuresti

Parcul Cismigiu Bucuresti

Parcul Cismigiu - Bucuresti

Caracteristici : -in zonele reprezentative si in cele destinate marelui public se opteaza pentru tratarea geometrica care asigura monumentalitate -pune in valoare constructiile -profile transversale largi necesare acceselor pentru spectacole, sport, expozitii -platforme generoase in fata cladirilor -platforme in jurul obiectelor de arta -tratarea geometrica mai substantionala la scuaruri -mai diminuata la parcuri -in afara centrului major al compozitiei se opteaza pentru tratarea peisagera (natura mai putin prelucrata) -organizarea libera a circulatiei -natura neprelucrata ,nefasonata -se evita perspectivele largi -constructii de mica amploare -ambianta pentru plimbare solitara -evadarea din urban si cotidian -contemplatie si meditatie -vegetalul se supune acelarasi reguli in partea de primire- paleta coloristica la cote maxime -arbusti si arbori cu coroana colorata -se acuza perspectiva -se creaza fundaluri constructii, sculpturi -se cauta ritm -in zonele de evadare din urban, cotidian se cauta pitorescul -naturalul -apa se prezinta sub diverse forme: bazine, fantani, cascade, lacuri, cursuri de apa subordonate stilului din zona respectiva -prelucrarea elementelor din cele doua stiluri intr-o singura compozitie, rezulta o gama diversa de elemente decorative, functia de tranzitie o are vegetalul

Parcul Carol/Libertatii Bucuresti

Parcul Carol/Libertatii - Bucuresti

STILUL SIMULARII -ca o replica la gradina arhitectonica unii arhitecti au creat arhitectura-gradina -peisaj sugerat, succesiuni de planuri, denivelari, obiecte, jardiniere -o inscenare unde anotimpurile nu mai conteaza -gradina simulata materialele de sinteza iau locul vegetalului, apei GENUL PEISAJULUI -prin genul peisajului se intelege caracterul general al expresivitatii sale artistice si influenta acestuia asupra starii sufletesti -elementele pe care le inspira depind si de subiectivismul privitorului Factori ce influenteaza expresivitatea artistica: -necesitati biologice spatiu util -spatiu ocrotit -spatiu de destindere -caracteristicile cadrului natural terenul plat faorizeaza geometrismul -terenul animat , multiplicarea planurilor, perceptii succesive -caracteristicile colectivitatii nomade, oaza devine paradis -sedentare, preferinte pendulate intre urban si rural -atitudinea religioasa-monoteista -pluriteista -atitudinea fata de natura adorare, gradina sacra -subjugare -atitudine estetica gradina sacra

-gradina spectacol -gradina parte a peisajului -gradina obiect de arta si sansa de afirmare -evolutia tehnico-stiintifica gradina insumare a elementelor naturale -gradina sintetica, simulata Momente in aparitia genurilor: China peisajul putea deveni :de veselie, de groaza, de basm Renasterea de prost gust sunt considerate naivul, autenticul, spontanul -demn nu e decat ceea ce trece prin spirit -renaste placerea gradinilor filozofice antice Baroc si Clasicism gradina cantatoare (Vila DEste)-jocul apei, orgile puse in miscare de ape

Vila DEste Tivoli

Vila DEste Tivoli

Vila DEste Tivoli

Vila DEste Tivoli

Vila DEste Tivoli

Vila DEste Tivoli

Sec. XVIII-gradina devine obiect de studiu al esteticienilor Ex.:sec.XIX-R.Mayer afirma ca forma arborilor si modul lor de asociere pot crea impresia de: -severitate -libertate -amuzament -raceala -utilitate -artificialitate H.Hubard in 1938 propune genurile grandios -entuziast -melancolic -trist Romania C.Cacovschi propune doua categorii: -genuri majore inspirat -imbucurator -visator -protector -genuri minore -calmant -melancolic Genul de peisaj rezulta si din atitudinea emotionala provocata, depinzand de factorii: -realitatea fizica a cadrului ex.-zi insorita/ploioasa, rasarit, amurg, anotimp -starea sufleteasca individuala ex.-varsta, atributele/caracterul individului -genul calmant se realizeaza din spatii controlabile -spatii protejate -peluze linistite -alveole in masive plantate -suprafete statice de apa -alei cu trasee libere -omniprezenta vegetalului -dominatia orizontalitatii -perspective scurte -monocromatica sau cromatica dominanta (verde, albastrul apei, combinatii

pastelate) -genul visator -poate asocia fantezia cu misterul -privirea atrasa de panorame ample, obiecte de arhitectura majore -efect obtinut mai ales prin stilul peisager -evitarea socurilor -prezenta apei fara manifestari violente (arteziene,clocot,ca scade etc.) -scene de natura virgina -arbori solitari -siluete de dealuri si munti in departare -cromatica simpla -trimitere la trecut (arta figurativa) -elemente exotice -genul vesel combinatii contrastante de dispunere, forma , culoare -spatii deschise -perspective diverse -ritm -prezenta jocului de apa -componente decorative -surprize -densitate ambientala -coloristica diversa -genul monumental indeamna la atitudini solemne, entuziaste -se supune unor rigori arhitecturale de ansamblu: axe, perspective -ierarhizarea spatiilor -ritmul dispunerii -volumetria -semnificatia elementelor -gradarea interesului -relationarea de scara intre circulatie -vegetal -arhitectura -masive clar conturate -aliniamente -partere decorative ample -suprafete mari de apa -obiecte monumentale