CURS "PARC URBAN" fia documentar

PARCUL KISELEFF
1. Date generale
Parcul
Kiseleff
este
amplasat de-a lungul unei artere
importante
a
Municipiului
Bucureti,
oseaua
Pavel
Dimitrievici
Kiseleff
care
se
intersecteaz
cu
oseaua
Bucureti - Ploieti (DN1).
Suprafaa parcului este de
31.690 mp i este mrginit de
trei strzi importante: Bulevardul
Ion
Mihalache,
Bulevardul
Aviatorilor i strada Ion Mincu).
Astfel din punct e vedere al
accesibilitii, situl beneficiaz de
o bun conectivitatate n cadrul municipiului.
Grdina Kiseleff (numele original) este amplasat n proximitatea Parcului
Herstru (110 ha) i se remarc la nivelul zonei o strns legtur ntre acestea
datorit axului verde ce le leag.
2. Scurt istoric
n zona plasat la nord de bariera
Podului Mogooaiei i pn la pdurea
Bneasa se ntindea o cmpie goal, lipsit
de copaci. Circulaia care traversa aceast
zon, denumit iniial Aleea Bneasa, s-a
dezvoltat n prelungirea unei artere simbol
pentru istoria oraului Calea Victoriei (fost
Podul Mogooaiei, inaugurat la sfritul
secolului al XVIII-lea ca legtur ntre palatul
al lui Constantin Brncoveanu, plasat n
vecintatea actualei Pieei Unirii i reedina
sa extraurban de la Mogooaia)
Pavel Dmitrievici Kiselef1 (17881872), n calitate de conductor al
administraiei militare ruseti a acestora a
contribuit la reorganizarea administrat iv a
1 Forma ruseasc veche a numelui generalului Kiseleff este Kiseliov (pronunat ns Kiselev, dup
maniera francez n care numele era scris fie Kisseleff, fie Kiseleff). n literatura romneasc
privitoare la subiect, numele generalului rus este transcris n forme variabile: Kiselev, Kisselev,
Kisselef sau Kiseleff. n prezentul studiu am optat pentru ultima variant Kiseleff, utilizat n
nomenclatorul stradal actual i consemnat ca atare n planurile topografice actualizate ale
oraului (1991).

CURS "PARC URBAN" fia documentar

rilor romne i la ntocmirea Regulamentelor Organice, care, de fapt, au fost

primele Constituii din istoria Moldovei i Valahiei. Kiseleff a avut i o serie de
iniiative edilitare, astfel, a propus s se introduc n Regulamentul Organic i
prevederi referitoare la nfrumusearea
oraului, printre care i o grdin la capul Plan Gradina de la osea, cimitirul podului
Mogooaiei. De asemenea, el a solicitat ca Luteran, Spitalul Filantropia, bariera
fondurile alocate pentru ridicarea unei statui a sa s fie folosite n acest scop: V
rog cu struin s ntrebuinai sumele votate, nu pentru nlarea unei statui, ci
pentru o lucrare de folos obtesc. O fntn, un pod, o osea sau orice lucrare
folositoare ar fi un monument pe care l-as
primi cu recunotin.
Lucrrile au nceput n 1832 i au
fost
ncheiate
n
anul
urmtor,
mrginindu-se la crearea unei alei
nconjurat de copaci, tot acest spaiu
numindu-se Aleea Bnesei2
3
Planul parcului fost gndit ncepnd cu
1832, odat cu construcia oselei Kiseleff.
Dar parcul fost proiectat trziu, dup
planurile lui Karl Wilhelm Mayer
(directorul Grdinilor Imperiale din Viena),
peisagistul care
fost nsrcinat
cu
amenajarea
Grdinii
Cimigiu
sub
supravegherea domnitorului G. Bibescu.
Ajuns la Bucureti
1843, Meyer n-a
pierdut vremea, astfel pe 23 Septembrie
1847 inaugureaz Parcul Kiseleff, cu o de
31,690 de metri ptrai, cu 2000 de tei
plantai, flori, pavilioane i chiocuri ce au
atras
locuitorii
acest
parc,
transformndu-l
ntr-unul
dintre Fig 1: Plan
principalele locuri de (reputaie ce i-a rmas pan dup al doilea rzboi mondial)
De-a lungul anilor acest parc fost extins iar in 1915, acesta primete numele lui
Kiseleff.
De Kiseleff se leag si anumite amintiri culturale/tradiionale, cum ar fi faptul ca
aici a trit marele pictor Luchian (achiziionnd casa in 1896) sau faimoasa Btaie
cu flori, celebrat pe 10 Mai, n fosta zi naionala a Romniei, eveniment la care
participa si familia regala. De altfel, Kiseleff a fost unul dintre locurile de
promenada preferate de regina Maria.

2 ANDREI PANOIU, Evoluia Oraului Bucureti, Editura Arhitext, Bucureti, pg. 148.
3 ARH. RICA MARCUS, Parcuri si grdini in Romania, Editura Tehnica, Bucureti, 1957, pg.
174

CURS "PARC URBAN" fia documentar

Identitatea cultural-istoric a parcului este ntregit de institutele i muzeele

amplasate aici: Muzeul de Istorie Natural Grigore Antipa, Muzeul Naional de
Geologie (deschis publicului n 1990) i Muzeul ranului Romn. Cele 3 institute
au fost fondate n 1906, n urm unor decrete date de regele Carol I, fiind alintate
de bucureteni muzeele de la osea n acele vremuri. Puin mai trziu a fost
inaugurat Institutul de Istorie Nicolae Iorga, n 1937.
3. Context spaial - ambiental
Reperele spaiale majore din zona sunt reprezentate de trei piee importante: Piaa
Victoriei, Piaa Aviatorilor i Piaa 1 Mai.
Pe partea de est a Pieii Victoriei este amplasat Palatul Victoria unse se afl
sediul Guvernului Romniei, acesta a fost realizat dup planurile arhitectului Duiliu
Marcu. Palatul Victoria a fost nceput n 1937 i terminat n 1944. Din cauza
avariilor provocate de bombardamentul din 1944, lucrrile au fost reluate i
finalizate n 1952. Proiectat iniial pentru Ministerului de Externe, Palatul Victoria a
fost n timpul perioadei comuniste sediul Ministerului de Externe i al Consiliului de
Minitri i a devenit, n 1990, sediu al primului guvern al Romniei post-comuniste.
n 2004, Palatul Victoria a fost inclus n Lista monumentelor istorice.
Peste
drum
de
Palatul Victoria se afl
Muzeul Grigore Antipa,
ntr-o
cldire
n
stil
neoclasic, construit ntre
anii 1904 1906, dup
planurile
i
sub
conducerea
inginerului
Mihai Roco.
La numrul 2 al
oselei Kiseleff se afl
Muzeul Geologic, adpostit
ntr-un edificiu de stil neoromnesc, construit ntre
anii
1906-1908
dup
planurile arhitectului Victor
G. tefnescu.
Impozanta cldire n
stil neo-romanesc n care
funcioneaz
Muzeul
ranului Romn a fost
construit ntre anii 1912
1941,
dup
planurile
arhitectului N. Ghika Budeti. Muzeul Naional al ranului Romn este
continuatorul Muzeului de etnografie, art naional, art decorativ i industrial
nfiinat la 1 octombrie 1906. Muzeul s-a mai numit Muzeul de Etnografie i Art
Naional, din 1912 Muzeul de Art Naional iar mai apoi Muzeul de Art Popular
al Republicii. n 1978, muzeul s-a unit cu Muzeul Satului sub denumirea de Muzeul
Satului i de Art Popular. Muzeul este patronat de Ministerul Culturii

CURS "PARC URBAN" fia documentar

Pe Strada Monetriei, vizavi de Muzeul ranului roman, se ridica Biserica

Mavrogheni (Izvorul Tmduirii) construit n 1789 de domnitorul fanariot Nicolae
Mavrogheni.
Pe colul pe care oseaua Kiseleff l face cu str. Ion Mincu se afla un
restaurant, adpostit in frumoasa cldire ridicat in anul 1891 de arhitectul Ion
Mincu. Multa vreme micul restaurant a purtat numele de
Bufet, intrnd cu aceasta denumire in tradiia
bucureteana. Edificiul este construit in stil neoromnesc, dup planurile ntocmite de arhitectul Mincu
pentru pavilionul romanesc de la expoziia internaional
romneasca, cu lemn sculptat si cu ceramica smluit.
La intersecia Strzii Ion Mincu cu Bulevardul
Aviatorilor se formeaz o piaa n care a fost aezat unul
dintre cele mai frumoase monumente din Bucureti,
ridicat n memoria eroilor aviatori
O mare parte a fondului construit din zona
adiacent oselei Kiseleff este caracterizat prin valoare Bufetul de la Sosea
cultural ridicat, constituindu-se ca o consecin direct a caracterului
reprezentativ i standardelor de care s-a bucurat zona n cauz n ultimul veac i
jumtate. Astfel zone beneficiaz de o valoare ambiental ridicata, construciile
avnd identitate arhitecturala deosebit.
n ceea ce privete accesibilitatea, Parcul Kiseleff beneficiaz de o
permeabilitate ridicat datorita faptului ca este strbtut de numeroase artere
importante. Singura bariera la nivelul sitului o reprezint latura dinspre Bulevardul
Ion Mihalache, aceasta fiind ngrdita, iar dincolo de aceasta aflndu-se un teren
viran.
4. Context morfologic
esutul urban adiacent parcului dup trama
stradala este de tip radial, completndu-se cu o trama
rectangulara. Se pot observa pieele importante din
care pornesc radial artere importante. Restul esutului
este tip rectangular
iar parcelarul este slab
fragmentat. Parcul Kiseleff face parte din Zona
Protejata Delavrancea si se nvecineaz cu alte zone
protejate : Clucerului,Jianu, Docenilor, Filipescu,
Bonaparte, Mornand, Luis Blank.
Densitatea construita variaz, astfel n imediata
apropiere a parcului este o densitate sczuta iar in
zonele de locuine este
o
densitate mai ridicata.
In parcelarea din
zona
protejata
Jianuparteade
nord a parcului
Kiseleff la Piaa
Aviatorilor
se
afla locuine izolate i cuplate pe parcel

CURS "PARC URBAN" fia documentar

5. Context social si mod de utilizare

Din punct de vedere social, populaia din
zona este mbtrnita nsa parcul este utilizat in
proporie egal, att de tineri cat si de vrstnici.
Categoriile de utilizatori dup ocupaie sunt:
precolari si colari ( coala Gimnazial Heliade
Rdulescu), studeni, pensionari dar si alte tipuri.
Frecventa de utilizare a parcului Kiseleff
este cotidiana, ocazionala ( concerte, evenimente,
trguri) dar si sezoniera.
6. Accesibilitatea parcului
Situl beneficiaz de accesibilitate prin transport n comun sporit. n
apropiere exist staia de metrou Piaa Victoriei, 5 staii de autobuz ( liniile 300,
182, 381,783) si 3 staii de tramvai ( liniile 24,42,45, 46, 1). Situl este traversat de
linia autobuzului 783 care face legtura intre aeroportul Henri Coand si centrul
capitalei.
Limitele sitului sunt foarte permeabile existnd 21 de zone de acces. Pe
Bulevardul Aviatorilor exista 5 zone de acces, pe Strada Ion Mincu 2 zone de acces,
Pe Strada BarBu tefnescu Delavrancea 4 zone de acces iar pe oseaua Kiseleff
10 zone de acces.
Aleile parcului sunt constituie astfel nct parcul sa fie rapid de traversat
iar aparent nu exista o ierarhizare a circulaiilor pietonale in interiorul parcului.
Exista totui cteva zone de acces principal care ghideaz pietonul ctre zonele
funcionale importante.
Profilul arterei oselei Kiseleff are o lime de cca. 28 m, fiind compus din
zona carosabil central (cca. 12 m, patru benzi de circulaie), mrginit de zone
plantate cu o lime variabil (2-2,5 m) i circulaiile pietonale, la rndul lor avnd
limea cuprins ntre 4 i 5 metri. Acestea din urm sunt n prezent prevzute cu
benzi de rulare pentru bicicliti. 4

4 PROF. DR. ARH. NICOLAE LASCU, Studiu privind evaluarea resursei culturale a
sistemului de circulaii publice compus din os. G-ral. P. D. Kiseleff, bd. Aviatorilor i bd.
Mareal Constantin Prezan din Bucureti n vederea clasrii ca monumente istorice,
Mai, 2011, pg 12.

CURS "PARC URBAN" fia documentar

7. Funciuni si activiti
Profilul funcional al parcului este de
promenada iar datorita caracterul si
ambiantei istorice a zonei, parcul are profil
de arta & educaie artistica. Exista puine
zone de activiti, astfel funciunile
complementare principale sunt: locuri de
joaca, puncte de nchiriat biciclete, foior,
zona de fitness.
In Parcul Kiseleff exista numeroase
funciuni secundare datorita faptului ca
parcul se afla intr-o zona centrala cu
potenial mare de atragere de pietoni,
spectator. Bulevardul Kiseleff in anumite
zile de weekend sau de anumite srbtori
devine exclusiv pietonal, circulaia carosabila fiind restricionata. Cu acest prilej dar
si cu alte ocazii se organizeaz diferite evenimente : concerte, activiti in aer liber,
expoziii de arta precum si trguri.

CURS "PARC URBAN" fia documentar

Educatie in aer liber

Concert Foisor

Centru inchiriere
-

Trg Ezpozitional

8. Analiza vegetatiei

Spatiu expozitional, arta

CURS "PARC URBAN" fia documentar

Masivele de vegetaie sunt reprezentate de arbori foioi ( Tilia Cordata, Platanus

Acerifolia, Acer Campestre, Fraxinus) dar si de arbuti de talie mare. Exista si
cteva partere florale dar i arbori rinoi accente verticale - care anim zone pe
timp de iarn. Starea generala vegetaiei este foarte bun, spaiul plantat fiind
ntreinut i irigat. Vegetaia pune n valoare obiectele de arhitectura i confer un
cadru prielnic pentru promenad.

9. Analiza fotografica. Imagini reprezentative/ inedite

Parcul Kiseleff poate fi considerat un muzeu n aer liber datorita zonei in care
este amplasat (n proximitatea unor muzee importante la nivelul Bucuretiului) dar

CURS "PARC URBAN" fia documentar

si datorit faptului ca adpostete statui ale unor personaliti ale vieii culturale
romaneti i universale, i nu n ultimul rnd datorit caracterului expoziional pe
care l are.
Expoziii de antichiti, obiecte de artizanat
i suveniruri, ateliere de art contemporan
i un spectacol muzical cu instrumente de
percuie, chitar, voce i interpretare,
susinut de ArtDetox Project, acesta este
programul de divertisment pe care Asociaia
de Turism i Ecologie l propune
bucuretenilor rmai peste weekend (9 - 11
iulie) n capital.

de

Asociaia de Turism i Ecologie Carpatia le-a

pregtit bucuretenilor un program special
divertisment pentru acest final de
sptmn

Asociaia de Turism i Ecologie

Carpatia n parteneriat cu Primria
Sectorului 1 organizeaz ntre 27 i
29 noiembrie, n Parcul Kiseleff din
capital, Trgul de antichiti i
produse meteugreti5

Ioan Nemoi, unul dintre cei mai cunoscui

artiti plastici romni, va realiza o oper de
art ce va fi amplasat n zona lacului din
Parcul Kiseleff din Bucureti. Artistul a
semnat un contract n valoare de
aproximativ 1,53 milioane de euro cu
Administraia Domeniului Public Sector 1
pentru a realiza lucrarea plastic La
Fluturi 6
5 http://www.realitatea.net/tag/parcul-kiseleff_267556
6 http://www.b365.ro/

CURS "PARC URBAN" fia documentar

BIBLIOGRAFIE
1. ANDREI PANOIU, Evoluia Oraului Bucureti, Editura Arhitext, Bucureti
2. ARH. RICA MARCUS, Parcuri si gradini in Romania, Editura Tehnica, Bucureti, 1957
3. PROF. DR. ARH. NICOLAE LASCU, Studiu privind evaluarea resursei culturale a
sistemului de circulaii publice compus din os. G-ral. P. D. Kiseleff, bd. Aviatorilor i
bd. Mareal Constantin Prezan din Bucureti n vederea clasrii ca monumente
istorice, Mai, 2011
4.
http://www.realitatea.net/tag/parcul-kiseleff_267556
5.
http://www.b365.ro/
6.

http://www.oar-bucuresti.ro/anunturi/2012/03/06/e/TEXT%20STUDIU.pdf

7.

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Parcul_Kiseleff

8.

http://www.inparc.ro/parcuri/kiseleff.html

9.

http://restitutio-interbellica.blogspot.ro/2011/03/aleea-calaretilor.html

10.

http://hartavelo.ro/

11. http://www.transporturban.ro/ro/bucuresti/