INSTRUCŢIUNI TEHNICE DE PROIECTARE A SPAŢIILOR VERZI

PENTRU LOCALITĂŢILE URBANE

Indicativ P 41 - 1973

Înlocuieşte P 41-1966

Cuprins

* 1. GENERALITĂŢI
* 2. TERMINOLOGIE
* 3. CLASIFICAREA SPAŢIILOR VERZI
* 4. PRINCIPII DE CONSTITUIRE A SISTEMULUI
* 5. PRINCIPII ŞI METODE DE ORGANIZARE (COMPOZIŢIE) A UNITĂŢILOR DE
SPAŢII VERZI
* 6. DIMENSIONAREA ŞI ORGANIZAREA BAZELOR DE PRODUCERE A
MATERIALULUI SĂDITOR, FLORICOL ŞI DENDROLOGIC
* 7. INDICI ŞI NORME

1. GENERALITĂŢI

1.1. Spaţiul verde constituie o componentă principală a ansamblului

urbanistic prin funcţiunile multiple pe care le îndeplineşte ca element de recreare
şi odihnă a populaţiei orăşeneşti şi de completare a ansamblurilor arhitecturale în
toate compartimentele ce compun cadrul de viaţă orăşenească, precum şi ca
factor de îmbunătăţire a microclimatului, de punere în valoare sau de corectare a
deficienţelor cadrului natural şi de atenuare sau anihilare a unor nocivităţi.
Îndeplinirea acestor funcţiuni în condiţii optime este determinată de modul
corespunzător de rezolvare a sistemului de spaţii verzi din perimetrul construibil
şi teritoriul preorăşenesc, precum şi a fiecărei unităţi de spaţiu verde ce
alcătuieşte acest sistem.
1.2. Instrucţiunile tehnice de proiectare a spaţiilor verzi pentru localităţile
urbane au drept scop să stabilească principalele jaloane de orientare a proiectării
sistemului de spaţii verzi pentru oraşe şi municipii, precum şi a unităţilor de spaţii
verzi componente.
În acest sens, instrucţiunile conţin criteriile de clasificare şi sistemele de
constituire a spaţiilor verzi, indicaţii referitoare la: proporţionarea diverselor părţi
componente ale unităţilor de spaţii verzi; cantităţile de material săditor de arbori,
arbuşti şi plante floricole folosite la amenajarea spaţiilor verzi, distanţele dintre
plantaţii şi alte dotări; dimensionarea unor utilităţi.
Instrucţiunile conţin, de asemenea, indicaţii pentru dimensionarea şi
organizarea bazelor floricole şi a bazelor dendrologice, care produc materialul
săditor folosit la amenajarea spaţiilor verzi.
Prezentele instrucţiuni nu se referă la proiectarea : spaţiilor verzi din
zonele industriale şi din incintele unor unităţi, cu regim special de exploatare
(staţii de tratare a apei, staţii de epurare etc), precum şi la spaţiile plantate pe
drumurile publice (naţionale, judeţene, comunale).
[top]
 

2. TERMINOLOGIE

În scopul folosirii unei terminologii în proiectarea spaţiilor verzi se definesc

următorii termeni specifici şi utilizaţi în acest domeniu :
2.1. Alee carosabilă - drum amenajat în spaţiu verde pentru circulaţia
vehiculelor şi a pietonilor.
2.2. Alee pietonală - drum amenajat în spaţiu verde, exclusiv pentru
circulaţia pietonilor, având lăţimea minimă de 0,75 m sau un multiplu de 0,75 m.
2.3. Bază dendrologică (pepinieră) - unitate de producţie .organizată şi
dotată cu construcţiile şi utilităţile necesare producerii materialului săditor
(puiuţilor) de arbori şi arbuşti din specii ornamentale, folosiţi la amenajarea
spaţiilor verzi.
2.4. Baza floricolă - unitate de producţie formată dintr-un ansamblu de
sere, răsadniţe, teren de cultură şi construcţii anexe, avînd ca profil producerea
materialului săditor floricol pentru amenajarea spaţiilor verzi.
2.5. Fâşie plantată stradală - spaţiu verde amenajat în cadrul străzii, pe
porţiunile de teren prevăzute în acest scop de profilul străzii, fie în lungul
trotuarelor pentru separarea acestora de partea carosabilă, fie în lungul
carosabilului pentru separarea a două căi de circulaţie cu sensuri sau mijloace
de transport diferite. în acest din urmă caz nu se plantează arbori.
2.6. Formaţiune florală (parter) - suprafaţă de teren, de diferite forme,
plantată cu material săditor floricol, care participă la compoziţia spaţiului verde.
2.7. Gard viu - plantaţie de arbuşti sau din unele specii de arbori ce se
pretează la tuns, dispuşi pe unul sau mai multe rînduri paralele şi apropiate.
2.8. Gazon - covor verde rezultat din semănarea în amestec a ierburilor
perene graminee şi leguminoase, care se coseşte la intervale scurte de timp
pentru a se menţine Ia o anumită înălţime şi a se îndesi şi care participă la
compoziţia spaţiului verde.
2.9. Grădina complexului de locuit - spaţiu verde cu suprafaţa de 1-3 ha,
amplasat compact în cadrul complexului de locuit, de regulă în centrul acestuia,
care asigură spaţiul de odihnă şi recreere zilnică a locuitorilor complexului de
locuit respectiv.
2.10. Grădină de cartier - spaţiu verde cu suprafaţa de 3-20 ha, amplasat
pe cât posibil în centrul cartierului care asigură spaţiul de odihnă şi recreere a
locuitorilor din raza de servire a acestuia. Cuprinde unele dotări cu scopuri
utilitare şi de agrement şi poate dispune de suprafeţe amenajate pentru
desfăşurarea unor activităţi sportive necompetiţionale, precum şi terenuri de
joacă pentru copii.
 2.11. Gradină orăşenească - spaţiu verde cu aceeaşi suprafaţă şi aceleaşi
funcţiuni ca şi grădina de cartier, corespunzătoare oraşelor mici, în care nu sunt
diferenţiate cartiere.
2.12. Grădina, botanică - spaţiu verde cu profil specializat a cărui
amenajare este subordonată scopului principal de prezentare a florei pe baza
unor criterii ştiinţifice şi didactice.
2.13. Material săditor dendrologic ornamental (puieţi de talie mare de
arbori şi de arbuşti ornamentali) - puieţi de talie mare de arbori şi de arbuşti din
specii ornamentale, folosiţi la amenajarea spaţiilor verzi.
2.14. Material săditor floricol (răsaduri de plante floricole) - răsaduri de
plante floricole folosite la amenajarea spaţiilor verzi.
2.15. Oglindă de apă - element compoziţional al spaţiului verde, constituit
dintr-o suprafaţă acoperită cu apă ce poate avea diferite forme şi poate îndeplini
diferite funcţiuni.
2.16. Parc - spaţiu verde cu suprafaţa mai mare de 20 ha, situat în
perimetru construibil sau adiacent acestuia, care cuprinde zone pentru diferite
forme de odihnă, mai amplu şi mai pronunţat specializate decât cele din grădină.
2.17. Peluză - suprafaţă de teren acoperită cu gazon, care participă la
compoziţia spaţiului verde.
2.18. Plantaţie de arbori în linie - arbori plantaţi în linie pe un singur rînd
de-a lungul trotuarelor, cu scopul principal de a apăra pietonii contra insolaţiei şi
a altor factori nocivi, precum şi cu scopul de a contribui la estetica străzii.
Plantaţia se realizează cu arbori din anumite specii indicate şi cu puieţi de
talie mare special produşi în acest scop.
2.19. Plantaţie de protecţie - plantaţie de arbori şi arbuşti creată după
anumite scheme de plantare şi avînd scopuri multiple de : protecţie contra
vânturilor dominante, protecţie sanitară, protecţia surselor de apă etc.
2.20. Plante floricole - plante ierboase şi semilemnoase cu aspect
decorativ, care se folosesc la amenajarea spaţiilor verzi şi care se grupează
după ciclul cital şi sezonul de folosire în :
 plante floricole anuale cu ciclu vital de un an şi folosite în sezonul de
vară ;
 plante floricole bienale cu ciclu vital de doi ani şi folosite în sezonul de
toamna şi primăvară ;
 plante floricole perene cu ciclu vital de mai mulţi ani şi care se menţin în
formaţiunile florale timp de aproximativ 5 ani.
2.21. Rază de servire - distanţa la care o unitate de spaţiu verde poate
exercita influenţa, în sensul accesibilităţii acesteia de către vizitatori, cu orice
mijloc de transport.
2.22. Scuar - spaţiu verde cu suprafaţa de maximum 3,00 ha, amplasat în
perimetrul construibil pentru întregirea compoziţiei unei dotări orăşeneşti şi
pentru a servi ca loc de odihnă de scurtă durată.
 2.23. Sistem de spaţii verzi - totalitatea unităţilor de spaţiu verde
constituite în perimetru construibil şi teritoriul preorăşenesc.
2.24. Sistematizarea unităţii de spaţiu verde - sistematizarea şi
organizarea unei unităţi de spaţiu verde în zone pentru diferite forme de odihnă,
precum şi stabilirea tramei de alei şi a tuturor dotărilor în funcţie de metoda de
compoziţie adoptată.
2.25. Spaţiu verde - suprafaţă de teren amenajată în perimetrul construibil
sau în afara acestuia, avînd fondul dominant construit din vegetaţie, căreia i se
asociază o serie de dotări cu caracter utilitar, de agrement sau cultural şi care
îndeplineşte funcţiuni de agrement, igienico-sanitare, social-culturale, utilitare şi
de înfrumuseţare.
2.26. Spaţiu verde din cadrul complexului de locuit - spaţiu verde amenajat
cu scopul de a încadra ansamblul arhitectural al complexului de locuit, de a
asigura locurile de odihnă şi recreere a adulţilor şi copiilor, precum şi pentru
îmbunătăţirea microclimatului.
2.27. Spaţiu verde din cimitir - spaţiu verde amenajat în general de-a
lungul aleelor din cimitir, cu scopul principal de înfrumuseţare.
2.28. Spaţiu verde din incinta expoziţiilor - spaţiu verde amenajat în incinta
unei expoziţii, cu scopul de a întregi ansamblul arhitectural şi de a crea un cadru
estetic.
2.29. Spaţiu verde din incinta întreprinderilor industriale - spaţiu verde
amenajat în incintele industriale, cu scopul de a se crea condiţii pentru recreerea
şi odihna muncitorilor în timpul repaosului, de a ameliora factorii climatici
dăunători pentru desfăşurarea procesului de producţie şi de a completa
ansamblul arhitectural.
2.30. Spaţiu verde din incinta unităţilor social-culturale şi de învăţământ -
spaţiu verde amenajat în incintele : spitalelor, creşelor, şcolilor, grădiniţelor,
institutelor de învăţământ superior, caselor de cultură etc., al cărui scop şi
compoziţie sunt determinate de profilul instituţiei respective.
2.31. Spaţiu verde din incinta unităţii zoologice - spaţiu verde amenajat în
incinta punctului, grădinii sau parcului zoologic, în afara amplasamentelor
animalelor, cu scopul de a crea un mediu adecvat şi un cadru estetic.
2.32. Teren de joacă - suprafaţa de teren delimitată în cadrul unei unităţi
de spaţiu verde, care se amenajează şi se dotează cu jocuri pentru copii de
diferite vârste.
2.33. Unitate de spaţiu verde - spaţiu verde cu suprafaţă delimitată şi cu
funcţiuni distincte în cadrul sistemului de spaţiu verde (scuar, grădină de cartier,
parc etc).
2.34. Zonă de agrement - spaţiu verde situat în afara perimetrului construit
şi amenajat într-o pădure existentă sau pe un alt teren, cu scopul de a se asigura
condiţiile necesare, în special pentru odihnă săptămânală a locuitorilor din
localitatea respectivă; cuprinde amenajările necesare satisfacerii cerinţelor şi
nevoilor de odihnă şi recreere ale vizitatorilor.
 Termenul „zonă de agrement" înglobează şi termenii de pădure-parc" şi
„pădure de agrement" folosiţi la zonarea funcţională a pădurilor pentru
diferenţierea acestora din punct de vedere al regimului de gospodărie.
[top]
 

3. CLASIFICAREA SPAŢIILOR VERZI

Spaţiile verzi orăşeneşti se clasifică în funcţie de criteriul de amplasare şi

de criteriul de folosinţă, astfel ;
Criteriul de amplasare
După acest criteriu, spaţiile verzi se grupează în raport cu poziţia
teritorială a acestora şi anume :
3.1. Spaţiile verzi din perimetrul construibil sunt situate în limitele
determinate de schiţa de sistematizare pentru acest perimetru.
Din această grupă fac parte: scuarurile, grădinile, parcurile, spaţiile verzi
din cadrul complexului de locuit, fâşiile plantate stradale, plantaţiile de arbori în
linie, spaţiile verzi din incintele unităţilor social-culturale şi de învăţămînt, spaţiile
verzi din incinta expoziţiilor, spaţiile verzi din cimitire, spaţiile verzi din incinta
unităţilor zoologice, plantaţiile de protecţie.
3.2. Spaţiile verzi din teritoriu preorăşenesc sunt situate în afara
perimetrului construibil.
Din această grupă fac parte zonele de agrement constituite în fondul
forestier existent sau în afara acestuia, precum şi unele unităţi de spaţii verzi din
cele menţionate la pct. 3.1, amplasate în teritoriul preorăşenesc.
Criteriul de folosinţă
Având la bază acest criteriu, spaţiile verzi se clasifică atât din punct de
vedere al limitării accesului pentru vizitatori, cât şi din punct de vedere al
profilului unităţii de spaţii verzi şi anume :
3.3. Spaţiile verzi cu acces nelimitat, din care fac parte : scuarurile,
grădinile, parcurile, spaţiile verzi din cadrul complexului de locuit, fâşiile plantate
şi zonele de agrement.
3.4. Spaţiile verzi cu acces limitat, considerate spaţiile verzi din incintele:
institutelor social-culturale şi de învăţământ; întreprinderilor industriale,
expoziţiilor; cimitirelor şi unităţilor zoologice, precum şi grădinile botanice.
3.5. Spaţii verzi cu profil specializat, care includ grădinile botanice şi
plantaţiile de protecţie.
[top]
 

4. PRINCIPII DE CONSTITUIRE A SISTEMULUI

 În funcţie de condiţiile geo-climatice şi de concepţia urbanistică, sistemele
de spaţii verzi ale localităţilor urbane se pot constitui în trei modalităţi
caracteristice :
 sistemul de fîşii ;
 sistemul de pete ;
 sistemul mixt (fîşii şi pete).
4.1. Sistemul de fâşii se caracterizează prin aspectul de reţea continuă în planul
oraşului. Acest sistem, în funcţie de schema urbană, poate fi : radial, concentric
sau mixt (radial - concentric) pe de o parte şi longitudinal, transversal sau mixt
(longitudinal-transversal) pe de altă parte.
Sistemul este specific oraşelor cu relief terasat sau oraşelor cu relief plat
şi cu schema stradală regulată, în care compartimentarea unităţilor componente
se face prin intermediul unor magistrale ample.
Acest sistem, având la bază principiul continuităţii, este cel mai eficient din
punct de vedere al realizării funcţiilor igienico-saniţare, mai ales în cazurile în
care fâşiile se continuă în afara perimetrului prin zone de agrement.
4.2. Sistemul în pete se caracterizează prin raspândirea izolată în teritoriu
a unităţilor de spaţii verzi.
Sistemul este caracteristic oraşelor cu relief frământat sau cu schemă
neregulată a reţelei stradale, în care organizarea spaţiilor verzi se face în raport
cu disponibilităţile locale.
4.3. Sistemul mixt (fâşii şi pete) se caracterizează prin îmbinarea celor
două sisteme descrise mai sus.
Acest sistem este cel mai răspîndit, adaptându-se condiţiilor curente de
restructurare a oraşelor. În acelaşi timp, sistemul răspunde cel mai bine
dezideratelor funcţionale şi estetice ale oraşelor.
În teritoriul preorăşenesc
4.4. Spaţiile verzi din afara perimetrului construibil se organizează cu
precădere prin dotarea corespunzătoare funcţiilor de odihnă şi agrement a
pădurilor existente.
În cazul în care lipsesc pădurile, se recomandă plantarea unor suprafeţe
corespunzătoare, în vederea realizării în perspectivă a zonelor de agrement.
Constituirea sistemului de zone de agrement se face avându-se în vedere
următoarele principii :
1. Amorsarea - pe cât posibil - la sistemul de spaţii verzi din perimetrul
construibil;
2. Amplasarea, în raport cu localitatea respectivă, în faţa vânturilor dominante şi
de cea mai mare intensitate ;
3. Accesibilitatea ;
4. Omogenitatea răspândirii în teritoriu.
[top]
  

5. PRINCIPII ŞI METODE DE ORGANIZARE (COMPOZIŢIE) A UNITĂŢILOR

DE SPAŢII VERZI

5.1. Problemele de organizare (compoziţie) a unităţilor de spaţii verzi sunt

multiple şi variate. La soluţionarea acestora se recomandă să se ia în
considerare următoarele principii :
1. Folosirea calităţilor peisajului natural şi eliminarea defectelor acestuia.
2. Axarea compoziţiei pe particularităţile naturale ale situaţiei actuale, atât în
ceea ce priveşte relieful, cât şi vegetaţia existentă.
3. Realizarea de compoziţii corespunzătoare programului unităţii de spaţiu verde
în ansamblu şi a părţilor componente ale acesteia.
4. Stabilirea unei proporţii armonioase a părţilor componente între ele şi în
ansamblu.
5. Amplasarea acceselor în incinta spaţiului verde pe direcţiile principale de
circulaţie ale vizitatorilor.
6. Crearea de compoziţii armonioase de forme şi culori cu ajutorul vegetaţiei şi a
elementelor de construcţii.
5.2. Modul de soluţionare a sistematizării şi organizării unităţilor de spaţiu
verde se poate încadra într-una din următoarele metode (stiluri):
a) Metoda (stilul) geometrică, caracterizată în principal prin :
 Organizarea teritoriului în părţi cu forme geometrice regulate, dispuse de
obicei în mod simetric faţă de una sau mai multe axe de simetrie, care
sunt totodată şi axe de perspectivă.
 Tratarea zonelor centrale sub forma unor peluze ample; pe care se
amplasează cel mult anumite formaţiuni floricole sau arbuşti tunşi pentru a
lăsa perspectiva cât mai liberă, precum şi organizarea cadrului vertical
prin introducerea arborilor şi arbuştilor în grupuri de forme regulate, pe
măsura distanţării pe axul compoziţiei.
 Prevederea unor alei drepte şi largi.
 Adoptarea unor forme geometrice regulate în organizarea oglinzilor de
apă şi a pieţelor.
 Folosirea de arbori şi arbuşti cu forme regulate în general tunşi în forme
geometrice.
 Amplasarea vegetaţiei, în special arbuştii şi plantele floricole, în figuri
geometrico regulate.
Această metodă este indicată pentru organizarea scuarurilor din faţa unor
construcţii reprezentative, cu scopul de a accentua aspectul monumental al
acestora, precum şi pentru rezolvarea unor părţi din grădini şi parcuri.
Spaţiile verzi organizate după această metodă se dotează cu elemente
decorative, subordonate scopului principal al compoziţiei în ceea ce priveşte
dispoziţia lor în plan.
 De asemenea, în cuprinsul acestora se pot prevedea locuri de odihnă cu
bănci şi mici pavilioane amplasate astfel încât să nu întrerupă compoziţia de
ansamblu.
Pentru realizarea unor efecte decorative în timpul nopţii se va acorda o
deosebită atenţie sistemului de iluminare a spaţiului verde, cu ajutorul căruia se
va urmări să se sublinieze anumite aspecte ale compoziţiei. În zona centrală se
va urmări valorificarea, în special, a coloritului parterelor prin instalarea de
corpuri de iluminat pitice, iar spre exterior se vor valorifica perspectivele prin
utilizarea surselor de lumină adecvate.
b) Metoda (stilul) peisagistică caracterizată în general prin tendinţa de
imitare a naturii şi anume :
 Punerea în valoare a reliefului natural, în scopul obţinerii de perspective
variate şi valoroase, cu intervenţii minime de modelare şi geometrizare.
Consolidările necesare se fac prin lucrări care să se înscrie în mod
armonios în cadrul natural şi care să evidenţieze cât mai puţin intervenţia
omului. De asemenea, diferenţele de relief se pot specula pentru
accentuarea locurilor de umbră şi lumină.
 Aleele din cuprinsul compoziţiei au un traseu liber, şerpuitor, care îmbracă
formele reliefului, astfel încât să permită o mai bună valorificare a
frumuseţilor naturale ale grupărilor de vegetaţie cu aspecte deosebite, ale
oglinzilor de apă etc.
 Vegetaţia dispusă într-un mod cât mai natural şi totodată decorativ.
Grupurile de arbori şi arbuşti constituie amestecuri de esenţe, de culori, de
forme şi de dimensiuni cât mai variate. În funcţie de condiţiile de relief şi
de dimensiunile terenului pot domina fie peluzele întinse cu grupări
dispersate de arbori şi arbuşti, fie masivul plantat cu alternanţe de desişuri
şi luminişuri, cu scopul de a se obţine succesiunea planurilor de
perspectivă cu amestecul şi dispoziţia variată a coloritului.
 Oglinzile de apă prezintă forme diferite, asemănătoare ca cele întâlnite în
natură şi anume : lacuri, cursuri de apă liniştite, cascade printre stânci etc.
 Diferitele tipuri de construcţii din dotarea spaţiului verde se vor încadra în
aspectul pitoresc general, folosindu-se în acest scop materialele de
construcţii corespunzătoare.
Se indică ca această metodă să se aplice la organizarea grădinilor şi
parcurilor din zone cu relief variat, precum şi a zonelor de agrement în cuprinsul
pădurilor existente.
Pentru a se permite accesul în timpul nopţii şi pentru valorificarea
elementelor caracteristice şi realizarea unor efecte estetice de noapte, se
dotează spaţiul verde cu un sistem de iluminat adecvat compoziţiei peisagistice.
Iluminatul trebuie să fie discret, lipsit de stridenţă şi fără o afirmare a corpurilor
de iluminat. Se va urmări ca prin instalarea de corpuri de iluminat
corespunzătoare să se scoată în relief unele siluete de arbori sau unele buchete
de arbori de diferite specii şi forme, să se pună în valoare unele formaţiuni
florale, elemente decorative etc. De asemenea, se va urmări să se asigure
locurile de odihnă cu un iluminat difuz, care este odihnitor, iar zonele din
vecinătatea acestora să fie iluminate mai puternic pentru a atrage insectele.
c) Metoda (stilul) mixtă caracterizată prin aplicarea celor două metode,
menţionate mai sus, la organizarea aceloraşi unităţi de spaţiu verde, cu
realizarea unei treceri gradate între ele
Prin aplicarea acestei metode se pot obţine cele mai variate compoziţii, în
care traseele.drepte ale aleelor cu profile transversale largi, capabile să
primească mari mase de vizitatori se dispun în zonele centrale, în directă
legătură cu punctele de acces şi cu diferite puncte de atracţie (terenuri de sport,
restaurant etc), iar aleele sinuoase se prevăd în zonele intermediare, cu plantaţii
mai intense care încadrează spaţiile de odihnă, lectură, plimbare etc.
Vegetaţia se bazează în special pe masivul de arbori, grupaţi în mod cât
mai apropiat de felul în care se găsesc în natură.
Construcţiile, oglinzile de apă şi iluminatul decorativ se adaptează modului
în care se organizează diferitele zone din cuprinsul unităţii de spaţiu verde,
conform recomandărilor de la metodele descrise anterior.
Această metodă se recomandă să se folosească la organizarea, în
special, a grădinilor şi parcurilor.
5.3. La proiectarea compoziţiei vegetaţiei, respectiv la stabilirea speciilor
dendro-floricole şi a modului de folosire a acestora în funcţie de metoda de
sistematizare a unităţii de spaţiu verde, de condiţiile naturale şi de efectele
peisagistice urmărite, se recomandă să se ţină seama de principalele
caracteristici ale speciilor prezentate în tabela 9.
[top]
 

6. DIMENSIONAREA ŞI ORGANIZAREA BAZELOR DE PRODUCERE A

MATERIALULUI SĂDITOR, FLORICOL ŞI DENDROLOGIC

Pentru producerea materialului săditor floricol necesar amenajării spaţiilor

verzi, se recomandă în general să se construiască câte o bază floricolă pentru
fiecare localitate, deoarece transportarea răsadurilor comportă un volum mare de
transport şi deci cheltuieli mari. Se poate admite gruparea a două sau mai multe
localităţi urbane pentru a fi deservite de aceeaşi bază floricolă acolo unde se
justifică din punctde vedere tehnico-economic.
Dimensionarea fazei floricole se face în funcţie de următoarele elemente
de calcul :
6.1. Cantitatea de material săditor foricol (plante floricole anuale, bienale
şi perene) ce trebuie produsă anual penIru amenajarea spaţiilor verzi din
localitatea respectivă, se stabileşte astfel :
1. Se inventariază suprafeţele de spaţii verzi existente, separat pe categorii
(scuar, grădini, parc etc.) la care se adaugă suprafeţele ce se vor amenaja
din nou în perioada următoare, luată în considerare (de recomandat 8-10
ani).
 2. Se stabileşte suprafaţa efectiv ocupată de formaţiunile floricole, aplicând
procentele de participare ale acestora (a se vedea tabela 2) la suprafeţele
totale ale diferitelor categorii de spaţii verzi, determinate ca mai sus.
3. Se stabilesc suprafeţele ocupate de plantele floricole anuale şi bienale şi
separat de plantele floricole perene, în funcţie de procentele de participare
ale acestor grupe de plante în formaţiunile florale. Aceste procente diferă
pe categorii de spaţii verzi şi se stabilesc de proiectant în funcţie de
specificul local.
4. Se stabileşte sortimentul de specii indicat pentru plantele floricole anuale,
bienale şi perene şi se grupează speciile în funcţie de tehnologia de
producere asemănătoare. Pentru fiecare grupă de specii astfel
determinată se stabileşte procentul de participare în compoziţia florală
admisă de proiectant.
5. Se înmulţesc suprafeţele ocupate de plantele floricole anuale, bienale şi
perene - stabilite ca la pct. c cu cantităţile de plante ce se plantează la
unitatea de suprafaţă, şi anume:
o
anuale 10 - 25 buc/m2
- bienale 15 - 30 buc/m2
o
perene 3 - 15 buc/m2
La cantităţile de plante rezultate se adaugă cantităţile ce reprezintă
pierderile cauzate de manipulare, de aproximativ 5%.
6.2. Indicii specifici tehnologiei de producţie a materialului săditor floricol,
ce se iau în considerare la determinarea grupelor de specii cu tehnologie
asemănătoare şi la dimensionarea suprafeţelor utile pentru capacităţile de
producţie, sunt următorii :
1. Indicii de producţie la unitatea de suprafaţă de sere înmulţitor, sere de
producţie cu parapete, răsadniţe cu încălzire, răsadniţe reci şi teren de cultură
pentru operaţiunile specifice tehnologiei de producere a diferitelor grupe de
specii, înscrişi în tabela 6.
2. Coeficienţii de utilizare a spaţiului din sere, răsadniţe şi teren de cultură,
înscrişi în tabela 6.
3. În funcţie de elementele de calcul specificate la punctele 6.1. şi 6.2,
dimensionarea bazei floricole se face astfel :
Se împart cantităţile de plante floricole, stabilite pe baza indicaţiilor de la
pct. 6.1.e, la indicii de producţie stabiliţi la pct. 6.2.a. Suprafeţele obţinute se
majorează sau se micşorează în funcţie de timpul de producere şi coeficientul de
utilizare a spaţiului, specifici tehnologiei de producţie şi stabiliţi la punctele 6.2.b.
şi c. Suprafeţele rezultate reprezintă suprafeţele utile pentru : sera înmulţitor,
sera de producţie cu parapete, răsadniţele calde, răsadniţele reci şi terenul de
cultură.
Suprafeţele construite ale acestor capacităţi de producţie, precum şi
suprafaţa totală a incintei bazei floricole rezultă din soluţiile constructive şi de
organizare adoptate.
 6.3. Organizarea incintei bazei floricole se face pe baza următoarelor
criterii principale :
1. Serele şi răsadniţele se amplasează astfel încât coamele acestora să fie
orientate paralel sau cu înclinare de cel mult 10° faţă de direcţia vânturilor
dominantă din sezonul de iarnă.
2. Centrala termică proprie se amplasează în centrul de gravitate al principalilor
consumatori de energie termică (serele şi răsadniţele calde).
3. Depozitul de pământuri şi şopronul pentru depozitarea ghivecelor, lădiţelor,
ramelor cu geam de la răsadniţe etc, se aşează în apropierea serelor şi meselor
de plantare exterioare.
4. Grupul de exploatare se amplasează în apropierea intrării principale în bază.
5. Construcţiile se grupează astfel încât serele şi răsadniţele să nu fie umbrite de
construcţiile anexe şi totodată să se obţină lungimi cât mai reduse ale reţelelor
exterioare, să se asigure desfăşurarea cât mai judicioasă a procesului de
producţie şi să se ocupe o suprafaţă de teren cât mai mică.
6. Terenul de cultură se amplasează în apropierea serelor şi răsadniţelor, şi se
organizează astfel încât straturile de cultură să aibă lungimi de cca. 40 m.
6.4. Dimensionarea unei baze floricole în vederea stabilirii cu aproximaţie
a suprafeţei amplasamentului acesteia se poate obţine folosind formula :

în care :
Sb - este suprafaţa bazei floricole
A - bucăţi plante floricole anuale
B - bucăţi plante floricole bienale
P - bucăţi plante floricole perene
S1 - 2,00 m2 suprafaţa utilă de seră pentru 1000 buc. plante floricole anuale.
S2 - 0,15 m2 suprafaţa utilă de seră pentru 1000 buc. plante floricole perene,
R1 - 4,30 'm2 suprafaţa utilă de răsadniţe pentru 1000 buc. plante floricole anuale.
R2 - 0,20 m2 suprafaţa utilă de răsadniţe pentru 1000 buc. plante floricole bienale.
R3 - 0,20 m2 suprafaţa utilă de răsadniţe pentru 1000 buc. plante floricole perene.
T1 - 2,20 m2 suprafaţa utilă de teren cultură pentru 1000 buc. plante floricole
anuale.
T2 - 20,00 m2 suprafaţa utilă de teren cultură pentru 1000 buc. plante floricole
bienale..
T3 - 96,00 m2 suprafaţa utilă de teren cultură pentru 1000 buc. plante floricole
perene.
K - 1,5 - suprafaţa ocupată de construcţii anexe, drumuri etc.
Suprafeţele utile de sere, răsadniţe şi teren de cultură, indicate mai sus ca
fiind necesare pentru producerea a 1000 buc. plante floricole, corespund unui
sortiment de plante floricole anuale, bienale şi perene, care se folosesc în mod
obişnuit la amenajarea spaţiilor verzi.
Baze dendrologice

Pentru producerea materialului săditor (puieţi de talie mare) dendorologic

ornamental se recomandă să se construiască o bază dendrologică a cărei
producţie să asigure necesarul tuturor localităţilor dintr-un judeţ.
Dimensionarea bazei dendrologice se face în funcţie de următoarele
elemente de calcul :
6.5. Cantitatea de material săditor dendrologic ornamental ce trebuie produsă
anual şi care se stabileşte astfel :
1. Se inventariază suprafeţele de spaţii verzi, separat pe categorii (scuar, grădini,
parc etc.) existente în localităţile luate în considerare. Aceste suprafeţe se reduc
în funcţie de procentele admise pentru înlocuirea şi completarea arborilor şi
arbuştilor în cadrul lucrărilor de întreţinere anuală a spaţiilor verzi, obţinîndu-se
astfel suprafeţele efective ce se plantează anual.
2. Se stabilesc suprafeţele de spaţii verzi, separate pe categorii, ce se vor
amenaja din nou în anul mediu al perioadei următoare luată în considerare şi a
cărei mărime estede 8—10 ani. La acestea se adaugă suprafeţele efective
rezultate din aplicarea procentelor de completări ale pierderilor înregistrate după
plantare, precum şi cele rezultate din aplicarea procentelor admise pentru
înlocuirea şi completarea arborilor şi arbuştilor în cadrul lucrărilor de întreţinere
anuală.
3. Se calculează cantităţile de puieţi de arbori şi separat de arbuşti, ţinîndu-se
seama de totalul suprafeţelor de spaţii verzi pe categorii, rezultat din însumarea
suprafeţelor stabilite ca la punctele a. şi b., precum şi de cantităţile de puieţi de
arbori şi de arbuşti necesare la plantarea unui hectar ocupat de vegetaţie şi
stabilite în tabela 5.
6.6. Sortimentul de specii ornamentale de arbori şi de arbuşti (răşinoase şi
foioase), indicat pentru amenajarea spaţiilor verzi din zona respectivă.
6.7. Indicii orientativi de producţie, corespunzători operaţiilor specifice tehnologiei
de producere a materialului săditor (puieţilor), determinaţi pentru fiecare specie
ce alcătuieşte sortimentul considerat şi înscrişi în tabela 7.
6.8. Compoziţia speciilor admisă pentru zona respectivă, exprimată prin
procentele de participare ale răşinoaselor şi foloaselor şi a grupelor de specii de
arbori şi de arbuşti din cadrul acestora constituite pe bază de tehnologie
asemănătoare de producere.
6.9. Schema de asolament determinată de tipul de asolament cu îngrăşământ
verde şi de timpul de producere al puieţilor în secţia de cultură la care se aplică
schema.
6.10. Cu ajutorul elementelor de calcul, menţionate şi determinate conform
indicaţiilor de mai sus, se stabilesc suprafeţele utile, cultivate şi în ameliorare,
după cum urmează :
Cantităţile de arbori şi de arbuşti stabilite ca la pct. 6.5. se defalcă pe răşinoase
şi pe foioase şi în cadrul acestora pe grupe de specii de arbori şi de arbuşti
constituite pe baza indicaţiilor de la pct. 6.8, folosindu-se procentele de
participare ale acestora în compoziţia speciilor admisă.
Cantităţile de arbori şi de arbuşti, astfel obţinute pentru fiecare grupă de specii,
se împart la indicii de producţie stabiliţi pentru unitatea de suprafaţă din fiecare
secţie de cultură prin care trec puieţii grupei respective.
Suprafeţele rezultate se grupează pe secţii de cultură (semănaturi şi butăşiri,
repicături, şcoala I şi şcoala II) şi pe timpi de producere a puieţilor din fiecare
secţie, obţinându-se astfel suprafaţa de cultivat anual prin semănare, butăşire,
repicare etc. pentru a se asigura ritmicitatea producţiei sortimentului de specii
necesar.
În funcţie de suprafeţele de cultivat anual, stabilite ca mai sus şi de schemele de
asolament, care se aplică secţiilor de cultură respective, se determină suprafaţa
unei sole, care înmulţită cu numărul solelor, prevăzut în schema asolament, dă
suprafaţa utila pentru secţia respectivă.
Totalul suprafeţelor utile ale secţiilor de cultură reprezintă suprafaţa în producţie
şi ameliorare.
Suprafaţa incintei bazei dendrologice rezultă din soluţia de organizare adoptată.
6.11. Organizarea teritoriului (incintei) bazei dendrologice
Principalele criterii ce se recomandă să fie luate în considerare la organizarea
teritoriului unei baze dendrologice sunt următoarele :
1. Gruparea diferitelor secţii de cultură se face astfel încât să se realizeze un flux
tehnologic cât mai judicios.
2. Suprafeţele solelor ce compun secţiile de cultură trebuie să fie egale între ele,
ca să permită rotaţia culturilor din cadrul asolamentului respectiv.
3. Solele se orientează cu laturile lungi perpendiculare pe direcţia vânturilor
dominante din sezonul de vegetaţie.
4. Lungimea solelor trebuie să fie cât mai mare, de recomandat între 200 şi 360
m pentru a se asigura folosirea în condiţii optime a mecanismelor.
5. Drumurile din capetele solelor trebuie să aibă lăţimea de cel puţin 7,00 m
pentru a permite întoarcerea mecanismelor.
6.12. Dimensionarea unei baze dendrologice cu scopul de a se stabili cu
aproximaţie suprafaţa necesară amplasamentului se poate face folosind
formula :
S = (A x S1 + a x S2) x K
în care :
S = este suprafaţa bazei dendrologice în m2 ;
A = cantitatea de puieţi talie mare de arbori în buc.
a = cantitatea de puieţi talie mare de arbuşti în buc.
S1 = suprafaţa de pepinieră ce revine unui puiet de talie mare de arbore = 5,00 +
7,00 m2
S2 = suprafaţa de pepinieră ce revine unui puiet de talie mare de arbust = 0,70 m 2
;
K = 1,3 = suprafaţă ocupată de drumuri şi construcţii anexe.
[top]
 

7. INDICI ŞI NORME

În scopul orientării proiectanţilor în elaborarea documentaţiilor tehnice

pentru spaţii verzi şi a studiilor de dimensionare a bazelor fioricole şi
dendrologice se prezintă în tabelele ce urmează o serie de date cu privire la :
7.1. Indici globali orientativi pentru spaţiile verzi din cadrul perimetrului
construibil - tabela 1.
În coloana 2 sunt înscrise categoriile de oraşe în funcţie de numărul
locuitorilor.
În coloana 3 sunt înscrise limitele suprafeţelor de spaţiu verde pe locuitor,
recomandate pentru fiecare categorie de oraş şi care reprezintă spaţiile verzi cu
acces nelimitat din cadrul perimetrului construibil.
În ceea ce priveşte spaţiile verzi din teritoriul preorăşenesc, se recomandă
ca pentru dimensionarea acestora să se ţină seama de prevederile instrucţiunilor
nr. 3134 din 24 decembrie 1963, Cap. II, pct. 4, privind încadrarea pădurilor în
grupe funcţionale, elaborate de Ministerul Economiei Forestiere şi a Materialelor
de Construcţii.
7.2. Procente orientative de participare a principalelor părţi componente
ale unităţilor de spaţii verzi - tabela 2.
În coloanele 3, 7 şi 8 ale tabelei sunt înscrise procentele orientative de
participare a vegetaţiei, a aleilor şi a altor dotări în organizarea (compoziţia)
unităţii de spaţiu verde proiectată.
Coloanele 4, 5 şi 6 cuprind procentele de ocupare cu arbori şi arbuşti, cu
formaţiuni florale şi cu gazon a suprafeţei destinată vegetaţiei considerată 100%.
7.3. Distanţe între plantaţii şi alte dotări - tabela 3. Distanţele minime
indicate în coloanele 3 şi 4 pentru dotările menţionate la numerele curente 1 - 4
se măsoară, în plan orizontal, de la faţa obiectului dinspre arbore sau arbust pînă
la axul acestora, iar pentru cele menţionate la numerele curente 5 - 11 se
măsoară de la faţa exterioara a conductelor, cablurilor etc. şi axul arborelui sau
arbustului.
7.4. Dinstanţe între arbori şi conductorii electrici - tabela 4.
Distanţele minime înscrise în coloana 3 se măsoară în plan vertical, iar
cele din coloana 4 se măsoară în plan orizontal, în ambele cazuri distanţa
considerîndu-se între faţa exterioară a conductorului şi planul tangent la coroană
şi paralel cu faţa conductorului.
7.5. Cantităţi orientative de puieţi folosite la amenajarea unităţilor de spaţii
verzi - tabela 5.
 Cantităţile de arbori şi de arbuşti înscrise în coloanele 3 şi 4 se referă la
unitatea de suprafaţă - hectar - ocupată numai de vegetaţie (arbori, arbuşti,
formaţiuni florale şi gazon).
Datele din tabelă pot folosi la determinarea orientativă a cantităţilor de
arbori şi arbuşti necesare amenajării unei unităţi de spaţiu verde, precum şi a
cantităţilor de material dendrologic ornamental necesare dimensionării bazelor
dendrologice (pepinierelor).
7.6. Indici orientativi de producţie şi coeficienţi de utilizare a spaţiului de
sere, răsadniţe şi teren de cultură, corespunzători tehnologiei de producere a
materialului săditor floricol - tabela 6.
Datele din aceasta tabelă folosesc la determinarea suprafeţelor utile ale
capacităţilor de producţie ce compun baza floricolă.
În coloanele 3, 4, 5, 7, 9, 10, 12, 13, 14 şi 16 sunt înscrise cantităţile medii
considerate că se obţin în cazul operaţiei specificată în capul coloanei.
În coloanele 6, 8, 11, 15 şi 17 sunt indicaţi coeficienţii de utilizare a
spaţiului, adică numărul de producţii ce se pot obţine din specia respectivă pe
aceeaşi suprafaţă în cursul unui an de cultură.
7.7. Indici orientativi de producţie corespunzători tehnologiei de producere
a materialului sădltor dendrologic ornamental - tabela 7.
Datele din această tabelă folosesc la determinarea suprafeţelor utile ale
bazei dendrologice (pepinierei).
În coloanele „Indice de producţie" sunt înscrise cantităţile medii
considerate că se obţin la unitatea de suprafaţă din secţia de cultură respectivă,
iar în coloanele „Timp de producere" este specificat numărul de ani necesar
menţinerii plantei pe acelaşi loc de cultură.
7.8. Norme de consum şi coeficienţi de variaţie orară a consumului de apă
pentru diverşi consumatori din spaţii verzi ; - tabela 8.
Datele din această tabelă folosesc la dimensionarea reţelei de apă
potabilă şi tehnologică pe baza calculelor făcute de proiectanţii de specialitate.
7.9. Principalele caracteristici ale plantelor recomandate la amenajarea
spaţiilor verzi - tabela 9.
Datele înscrise în această tabelă se referă la principalele caracteristici ale
fiecărei specii de interes peisagistic, precum şi la posibilităţile de folosire în
amenajarea spaţiilor verzi.
Datele pot folosi la orientarea proiectantului în stabilirea compoziţiei
vegetaţiei.
În coloana „observaţii" se fac menţiuni cu privire la rezistenţa speciei la
nocivităţi, la ger, la tundere, precum şi referitoare la transparenţa coroanei,
culoarea fructelor etc.
7.10. Plante recomandate pentru a fi folosite la crearea peluzelor - tabela
10.
 În tabela de la punctul 1 sunt indicate speciile şi procentele de participare
a acestora în amestecurile recomandate pentru realizarea gazonului pe peluzele
situate în diferite grade de luminozitate.
În tabela de la punctul 2 sunt indicate plantele ce pot înlocui gazonul pe
suprafeţe mici de peluze situate în diferite grade de luminozitate.

Tabela 1

INDICI GLOBALI ORIENTATIVI PENTRU SPAŢIILE VERZI DIN CADRUL PERIMETRULUI

CONSTRUIBIL

Categoria de oraşe
Nr. Suprafaţa spaţiu
crt. Număr de locuitori verde m2 locuitor

1 2 3

1 Până la 20.000 9 - 13

2 20.000 - 50.000 14 - 20

3 50.001 - 100.000 12 - 16

4 Peste 100.000 17 - 26

Observaţii:
 Indicii din această tabelă se referă la spaţiile verzi cu acces nelimitat din
cadrul perimetrului construibil (parcuri, grădini, scuaruri, fâşii plantate
stradale şi spaţii verzi din cadrul complexurilor de locuit).
 Indicii sunt orientativi şi se vor folosi în exclusivitate la dimensionarea
bazelor dendro-floricole.

Tabela 2

PROCENTE ORIENTATIVE DE PARTICIPARE A PRINCIPALELOR PĂRŢI COMPONENTE

ALE UNITĂŢILOR DE SPAŢII VERZI 

Nr.crt. Unitatea de Destinaţia suprafeţelor

spaţiu verde Vegetaţie Alei Alte dotări
Total din care: % (oglinzi de
 Arbori
Plante
şi Gazon
% floricole
arbuşti % apă, terenuri
%
% joacă,
1 2 3 4 5 6 7 8
1 Scuar 60-85 20-60 5-10 30-75 15-20 0-20
2 Grădina 40-70 30-60 4-8 32-66 10-20 20-40
complexului de
locuit, de cartier
sau
oraşenească
3 Parc 65-75 30-60 3-5 35-67 10-15 15-20
4 Fâşie plantată 100 20-60 2-5 35-78 - -
stradală
5 Spaţiu verde din 90-95 30-60 1-3 37-69 5-10 -
cadrul
complexului de
locuit
6 Spaţiu verde din 60-70 50-60 2-3 40-50 10-15 20-25
incinta creşei şi
gradiniţei
7 Spaţiu verde în 45-60 60-70 2-3 30-40 10-15 30-40
incinta şcolilor şi
liceelor

Tabela 3

DISTANŢE ÎNTRE PLANTAŢII ŞI ALTE DOTĂRI

Distanţa min. până la

axul trunchiului - m
Nr.
Denumirea dotărilor
crt.
arbori arbuşti

1 2 3 4

Clădiri

1 Pereţi cu ferestre 5,0 1,5

 2 Pereţi fără ferestre 2,0 1,5

3 Garduri 2,0 1,5

4 Piloni şi stâlpi fără 1,0 0,5

instalaţii subterane de
cabluri electrice sau de
telecomunicaţii

Reţele subterane

5 Conducte de gaze 1,5 1,5

6 Canale termice 1,5 1,0

7 Cabluri electrice 1,0 1,0

8 Cabluri de tracţiune 1,0 1,0

electrice

9 Canalizaţie telefonică 1,0 1,0

10 Conducte de alimentare 1,5 1,0

cu apă

11 Conducte de canalizare 1,5 1,0

Tabela 4

DISTANŢE DINTRE ARBORI ŞI CONDUCTORI ELECTRICI

Nr. Conductori electrici Distanţa min. de la

crt. aerieni sub tensiune fire până la coroana
 arborilor - m

în sus în laturi

1 2 3 4

1 Peste 220 V 2,0 5,0

2 Până la 220 V (fire 2,0 3,0

neizolate)

3 Până la 220 V (fire izolate) 0,5 1,0

Tabela 5

CANTITĂŢI ORIENTATIVE DE PUIEŢI FOLOSITE LA AMENAJAREA

UNITĂŢILOR DE SPAŢII VERZI

Cantităţi de puieţi
de talie mare la
hectarul ocupat de
Nr.
Unitatea de spaţiu verde vegetaţie - buc
crt.

arbori arbusti

1 2 3 4

1 Scuar 100- 1000-2000

200

2 Grădină şi parc 300- 600-1000

400
 3 Spaţiu verde din cadrul 200- 1000-2000
complexului de locuit 400

3 Fâşii plantate stradale 100- 1000-

200 10000

4 Spaţiu verde din incinta 200- 1000-2000

unităţilor social - culturale şi 400
de învăţământ

5 Spaţiu verde din incinta 50-150 200-1500

întreprinderilor industriale

pe km

6 Plantaţie de arbori în linie 100- -

150

Tabela 6

INDICI ORIENTATZIVI DE PRODUCŢIE ŞI COEFICIENŢI DE UTILIZARE A SPAŢIILOR DIN SERE,

RĂSADNIŢE ŞI TEREN DE CULTURĂ, CORESPUNZĂTORI TEHNOLOGIEI DE PRODUCERE A
MATERIALULUI SĂDITOR FLORICOL

 1. Plante floricole anuale

Locuri de cultură
Sere înmulţitor Sere cu parapete Răsadniţe cu încălzire Răsadniţe reci

Coeficient Coeficient Coeficient

emănare Repicare Plantare Plantare Depozitare Semănare Plantare Depozitare
de de de
buc/m2 buc/m2 buc/m2 buc/m2 buc/m2 buc/m2 buc/m2 buc/m2
utilizare utilizare utilizare

4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
- - 1/3 200 1/2 120 - 1/4 - - -
- - 1/3 200 1/2 - 200 1/3 - - -
- - 1/3 200 1/2 120 - 1/4 - - -
- - 1/3 200 1/2 120 - 1/4 - - 120
- - 1/3 200 1/2 120 - 1/4 - - -
- - 1/3 200 1/2 120 - 1/4 - - -
- - 1/3 200 1/2 120 - 1/4 - 70 -
 - - 1/3 200 1/2 - 200 1/3 - - 200

- - 1/3 200 1/2 - - - - - 200

1/2 1/4
15000 1000 200 1/3 120 200 - - 120
1/3 1/2
1/2
15000 1000 300 1/2 120 - 1/4 - - -
1/3
1/2
15000 1000 - - 200 - 1/2 - - 200
1/3
1/2
15000 1000 - - 120 - 1/4 - 70 120
1/3
1/2 1/4
15000 1000 200 1/3 120 200 - - 120
1/3 1/2
1/2
15000 1000 - - 120 - 1/4 - - 120
1/3
                     
1/2 1/4
15000 1000 200 1/3 120 200 - - -
1/3 1/2
1/2 1/4
15000 1000 200 1/3 120 200 - - -
1/3 1/2
1/2
15000 1000 - - 120 - 1/4 - - 120
1/3
1/2 1/4
15000 1000 200 1/3 120 200 - - 120
1/3 1/2
1/2
15000 1000 - - 120 - 1/4 - - 120
1/3
- - - - - - 40 1/1 - - 120

 2. Plante floricole bienale

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
Bellis
23 - - - - - - - - - 5000 - - 1/1 50 1/1
perennis L.
Mzosotis
24 alpestris - - - - - - - - - 5000 - - 1/1 50 1/1
schmidt
Viola tricolor
25 - - - - - - - - - 5000 - - 1/1 50 1/1
L.

 3. Plante floricole perene

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
26 Althaea rosea L. - 2500 - 1/1 - - - - - - 150 - 1/1 15 2
27 Aster sp. - 2500 - 1/1 - - - - - - 150 - 1/1 15 2
   Coreopis
28 - 2500 - 1/1 - - - - - - 150 - 1/1 15 2
tinctoria nutt. L.
Chrzsanthemum
29 - 2500 - 1/1 - - - - - - 150 - 1/1 15 2
leucanthemum L.
Delphynium
30 - 2500 - 1/1 - - - - - - 150 - 1/1 15 2
elatum L.
 31 Digitalis sp. - 2500 - 1/1 - - - - - - 150 - 1/1 15 2
32 Dianthus sp. - 2500 - 1/1 - - - - - - 150 - 1/1 15 2
Lupinus
33 - 2500 - 1/1 - - - - - - 150 - 1/1 15 2
polyphyllus L.
Phlox decussata
34 - 2500 - 1/1 - - - - - - 150 - 1/1 15 2
L.
Solidago
35 - 2500 - 1/1 - - - - - - 150 - 1/1 15 2
Canadensis L.
    Bergenia
36 - - - - - - - - - - - - - 10 2
crasifolia munch
37 Hemerocallis sp. - - - - - - - - - - - - - 10 2
38 Paeonia sp. - - - - - - - - - - - - - 10 2
Zucca filamentosa
39 - - - - - - - - - - - - - 10 2
L.
40 Lilium sp. - - - - - - - - - - - - - 40 3
Tulipa
41 - - - - - - - - - - - - - 40 3
gesnerianal.

 Tabela 7

 INDICI ORIENTATIVI DE PRODUCŢIE CORESPUNZĂTORI TEHNOLOGIEI DE PRODUCERE

A MATERIALULUI SĂDITOR DENDROLOGIC ORNAMENTAL

 1. Arbori răşinoşi 

Secţia de cultură Secţia fasonare

Semănături Butăşiri în seră Repicături Indice de Timp de
Indice Indice de Timp de producţie producere
Nr. Denumirea
de Timp de Indice de Timp de producţie producere buc/m2 ani
crt. speciei
producţ producere producţie producere buc/m2 ani
ie ani buc/m2 ani
buc/m2
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Abies concolor 150 3 25 1 - - 1 7
Lindl.
2 Chamaecyparis 100 2 - - - - 2 5
lawsoniana Parl.
3 Picea pungens 150 3 25 1 - - 1 7
argentea
Rosenth.
4 Pinus sp. 100 2 - - - - 2 5
5 Pseudotsuga 140 2 - - - - 2 5
menzlesii Franco
6 Taxodium 100 2 - - - - 1 5
distichum Rich.
7 Tsuga 100 2 - - - - 1 5
canadensis Carr.

 2. Arbori foioşi

Nr. Denumirea Secţia de cultură Secţia fasonare

crt. speciei Semănături Butăşiri în teren Butăşiri în răsadniţe
 Indice Timp Timp Indice de Timp Indice de Timp de
de de Indice de de producţie de producţie producere
producţ produ- producţie produ- buc/m2 produ- buc/m2 ani
ie cere buc/m2 cere cere
buc/m2 ani ani ani
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
8 Acer sp. 40 1 - - - - 2 4
9 Aesculus sp. 45 1 - - - - 2 5
10 Betula 40 1 - - - - 2 4
verrucosa
Ehrh.
11 Castanea 45 1 - - - - 2 5
sativa Mill.
12 Catalpa sp. 40 1 - - - - 2 4
13 Celtis 40 1 - - - - 2 4
australis L.
14 Cercis 40 2 - - - - 2 5
siliquastrum
L.
15 Elaeagnus 35 1 - - - - 2 4
angustifolia L.
16 Fraxinus sp. 40 1 - - - - 2 4
17 Magnolia sp. 40 2 - - - - 2 5
18 Malus 35 1 - - - - 2 4
floribunda S.
19 Morus sp. 40 2 - - - - 4 2
20 Platanus X 40 2 - - - - 2 5
acerifolia
Willd.
21 Populus sp. - - 4.5 1 - - 1.3 2
22 Prunus sp. 35 1 - - - - 2 4
23 Quercus sp. 45 1 - - - - 2 5
24 Robinia sp. 30 1 - - - - 2 4
25 Salix - - 4.5 1 - - 1.3 2
babylonica L.
26 Sophora 30 1 - - - - 2 4
japonia L.
27 Sorbus sp. 30 1 - - - - 2 4
28 Tilia sp. 40 2 - - - - 2 5
29 Ulmus sp. 40 1 - - - - 2 4

3. Arbori foioşi pentru plantaţii în linie 

Secţia fasonare
Secţia de semănături
Şcoala I Şcoala II
Nr. Indice Indice de Timp de Indice de Timp de
Denumirea producţie producere producţie producere
crt de Timp de
speciei buc/m2 ani buc/m2 ani
. producţ producere
ie ani
buc/m2
1 2 3 4 7 8 9 10
30 Acer sp. 40 1 2.5 4 1 4
 31 Aesculus sp. 40 1 2.5 4 1 4
32 Fraxinus sp. 40 1 2.5 4 1 4
33 Platanus X 40 2 2.5 4 1 4
acerifolia
Willd.
34 Robinia sp. 30 1 2.5 4 1 4
35 Tilia sp. 40 2 2.5 4 1 4

4. Arbuşti răşinoase 

Secţia de cultură Secţia fasonare

Butăşiri în seră Repicături Indice de Timp de
Nr. Indice Indice de Timp de producţie producere
Denumirea producţie producere buc/m2 ani
crt de Timp de
speciei buc/m2 ani
. producţ producere
ie ani
buc/m2
1 2 5 6 7 8 9 10
36 Juniperus 500 1 20 1 2 4
communis
L'hibernica'
gord.
37 Juniperus 500 1 20 1 0.4 4
horizontalis
moench.
38 Taxus 500 1 20 1 1 5
baccata L.
39 Thuya 500 1 20 2 2 4
occidentalis
var.

5. Arbuşti foioase

Secţia de cultură Secţia fasonare

Semănături Butăşiri în teren Butăşiri în răsadniţe Indice de Timp de
Indice Indice de Timp de producţie producere
Nr. Denumirea
de Timp de Indice de Timp de producţie producere buc/m2 ani
crt. speciei
producţ producere producţie producere buc/m2 ani
ie ani buc/m2 ani
buc/m2
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
40 Berberis 25 1 - - - - 4 2
Thunbergii dc.
41 Buxus - - - - 700 2 4 2
Sempervirens L.
42 Cytisus sp. 25 1 - - - - 4 2
43 Chaenomeles 25 1 - - - - 4 2
japonica lindl.
44 Cornus sanguinea 25 1 - - - - 4 2
L.
45 Cotinus coggygria 25 1 - - - - 4 2
scop.
46 Deutzia sp. - - 60 1 - - 4 2
47 Diervilla sp. - - 60 1 - - 4 2
48 Forsythia sp. - - 60 1 - - 4 2
49 Hibiscus sp. - - 60 1 - - 4 2
50 Ligustrim sp. 25 1 - - - - 4 2
51 Lonicera sp. - - 60 1 - - 4 2
52 Mahonia 25 1 - - - - 4 2
aquifolium Nutt.
53 Philadelphia sp. - - 60 1 - - 4 2
54 Rhus typhina L. 25 1 - - - - 4 2
55 Rosa sp. 25 1 - - - - 4 2
56 Spiraea sp. - - 60 1 - - 4 2
57 Symphoricarpus - - 60 1 - - 4 2
sp.
58 Syringa sp. 25 1 - - - - 4 2
59 Tamarix sp. - - 60 1 - - 4 2
60 Clematis sp. - - 40 1 - - 4 2
61 Hedera helix L. - - 40 1 - - 4 2
62 Lonicera - - 40 1 - - 4 2
caprifolim L.
63 Parthenocissus - - 40 1 - - 4 2
sp.
64 Periploca Graeca - - 40 1 - - 4 2
L.
65 Polygonum - - 40 1 - - 4 2
baldschuanicum
Rgl.
66 Tecoma radicans - - 40 1 - - 4 2
juss.
67 Wisteria sinensis - - 40 1 - - 4 2
Sweet.
                   
                   

Tabela 8

NORME DE CONSUM ŞI COEFICIENŢI DE VARIAŢIE ORARĂ A

CONSUMULUI DE APĂ PENTRU DIVERŞI CONSUMATORI DIN SPAŢII
VERZI

Norma
Unitatea la de
care se consum Coeficient
Nr. Denumirea
referă de variaţie
crt. consumatorului
norma de orară Ko
l.
consum

1 2 3 4 5
 Stropitul spaţiilor verzi
(o singură dată)
m2 1,5-2 1,0
- în regiuni cu h > 500
1 mm
m2 2-4 1,0
- în regiuni cu h ≤ 500
mm

Stropitul aleelor (o
singură dată)
m2 1,5-2 1,0
- în regiuni cu h > 500
2 mm
m2 2-4 1,0
- în regiuni cu h ≤ 500
mm

Spălatul aleelor (o
singură dată)
m2 2–3 1,0
- în regiuni cu h > 500
3 mm
m2 3–5 1,0
- în regiuni cu h ≤ 500
mm

Fântână publică cu jet şi 1500-

4 buc. şi zi 1,0
curgere continuă 2000

robinet şi 2000-
5 Centru de răcoritoare 2,0
16 ore 3000

persoană şi
6 Restaurant 15-25 1,5
zi

Cinematograf în aer
7 loc şi zi 12 2,0
liber

8 Teatru în aer liber loc şi zi 2 2,0

Primenirea apei în bazin litru de 0,10-

9 1,0
decorativ volum şi zi 0,15
 Pisoar public cu spălare
10 m şi oră 180 1,0
continuă

Pisoar public cu spălare

11 loc şi oră 30-40 1,0
intermitentă

Spălatul unui closet de

12 loc şi oră 350 1,0
folosinţă publică

Observaţie:

h este = înălţimea precipitaţiilor medii anuale

PRESCURTĂRI FOLOSITE ÎN TABELA 9
În coloana ,,Ritmul de creştere" :
l = încet crescător
r = repede crescător
În coloana ,,Dimensiuni maxime" :
h = înălţimea maximă la maturitate în condiţii optime
D = diametrul maxim
În coloana ,,zona geografică recomandată" :
c = câmpie
d = deal
m = munte
I = litoral
În coloana ,,Cerinţe faţă de sol, umiditate, lumină" :
e.s. = exigent faţă de sol, create pe soluri fertile şi profunde
n.s. = neexigent faţă de sol, creşte pe orice sol
r.us. = rezistent la uscăciune
n.us. = nerezistent la uscăciune
i.l. = iubitor de lumină
s.u. = rezistă la semiumbră
u. = rezistă la umbră
În coloana ,,Posibilităţi de folosire" :
ma. = plantaţie în masiv
gr. = plantaţie în grupe
iz. = plantat izolat
al. = plantaţie de arbori în linie
 gv. = garduri vii
cons. = consolidari de taluzuri, râpe etc.

Tabela 9

PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE PLANTELOR RECOMANDATE LA AMENAJAREA

SPAŢIILOR VERZI

1. Arbori răşinoşi 

Cerinţe Coloritul
Ritmul Dimensiuni Zona
Nr. Numele ştiinţific faţă de sol, de toamnă Posibilităţi
de maxime geografică Observaţii
crt. şi popular umiditate, al de folosire
creştere h/Dm recomandată
lumină frunzelor

1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.      Abies albi mill. nu suportă fum
l 50/10 d.m. e.s.-n.us.-u verde ma.gr. iz.
  Brad alb şi gaz
Abies concolor
2.      lindl. Gond et suportă gaze şi
r 40/10 c.d.m. e.s.-r.us.-i.l verde-argintiu gr.iz.
  glend fum
Brad argintiu
3.      Chamaecyparis verde sau
r 20/5 c.d.m. e.s.-r.us-i.l-s.u gr.iz.  
  lawsoniana Parl. argintiu
suportă fumul,
4.      Ginkgo biloba L. rezistă la munte
l 30/6 c.d. e.s.-r.us.-i.l galben gr.iz.
  Ginco dacă este
adapost
Juniperus
rezistă la fum,
5.      virginiana L.
l 20/6 c.d.m.l n.s-r.us.-i.l galben-brun ma.gr. iz. fructele albastru
  Ienupar de
brumate
Virginia
coroana
transparentă,
6.      Larix decidua mill.
l 50/6 c.d.m. n.s.-n.us.-i.l galben gr.iz. frunze
  Larice
căzătoare,
rezistă la ger
Picea excelsa
7.      nu suportă gaze
link. l 50/10 c.d.m. n.s-r.us. verde ma.gv.gr.iz.
  şi fum
Molid, molift
Picea pungens
8.      e.s.-n.us.-s.u- rezistă la ger şi
engelm l 30/10 c.d.m. verde argintiu gr.iz.
  i.l fum
Argentea
9.      Pinus nigra
r 40/10 c.d.m.l n.s.-r.us.-i.l verde gr.iz.  
  Arn. Pin negru

  

1 2 3 4 5 6 7 8 9
Pinus strobus L. e.s.-n.us.- verde rezistă la ger, nu
10.     r 40/10 c.d.m. gr.iz.
Pin mătăsos i.l-s.u albastrui rezistă la secetă
 Pseudotsuga
gr.iz.
11.     menziesii Franco r 35/15 c.d. e.s.-n.us-i.l verde rezistă la ger
ma.
Duglas verde
Taxodium
rosu- rezistă la ger, frunze
12.     distichum L. rich. r 25/10 c.d. n.s-n.us-i.l gr.iz.
aramiu căzătoare
Chiparos de baltă
Thuja orientalis L.
e.s-n.us- nerezistent la fum şi
13.     Biota - Arborele l 10/5 c.d.m. verde gr.gv. iz.
s.u.u praf
vietii
Tsuga canadensis
verde ma.gr. rezistent la ger, nu
14.     carr l 20/6 c.d.m. e.s.-n.us-u
inchis iz. rezistă la fum
Tuga

 2. Arbori foioşi 

Cerinte Coloritul
Ritmul Dimensiuni Zona
Numele ştiinţific faţă de sol, Culoarea de toamna Posibilitati
de maxime geografica Obse
şi popular umiditate, florilor/Perioada al de folosire
crestere h/Dm recomandata
lumina frunzelor

2 3 4 5 6 7 8 9 1
Acer ginnala
suportă
maxim alb-galbui
l 7/5 c.d. n.s-r.us-i.l-s.u rosu aprins gr.iz.gv. fum, fru
Arţar de V
deco
Manciuria
rezistă l
Acer negundo L. ver-galbui
r 15/10 c.d.m. n.s-r.us-i.l-s.u galben gr.iz.al. praf, se
Arţar american III-IV
usor la
putin re
Acer platanoides
galben-verzui la ga
. l 25/10 c.d. e.s-n.us-i.l-s.u galben ma.gr.iz.al.
IV-V sup
Paltin de câmp
tund
Acer
seudoplatanus rezist
l 30/10 c.d.m.l e.s-r.us-s.u verde-galbui IV-V galben rosu gr.iz.al.
. gaze
Paltin de munte
rezis
Acer saccharinum mijloc
. r 20/10 c.d.m.l e.s-n.us-i.l rosu aprins galben rosu gr.iz. gaze, se
Paltin argintiu usor la
zap
Aesculus x nerezis
arnea hayne ger ş
r 15/10 c.d.m. e.s-n.us-s.u roz inchis galben brun gr.iz.al.
Castan porcesc desfru
oşu timp
nerezis
Aesculus ger ş
alb
ippocastanum L. r 20/10 c.d.m. e.s-n.us-s.l galben brun gr.iz.al. desfru
IV-V
Castan porcesc tim
sup.tun

 
 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Betula
22.   verrucosa rezistent la
r 20/6 c.d.m.l n.s-r.us-i.l brun galbui galben gr.iz.
  ehrh. ger şi fum
Mesteacăn
Carpinus suportă
23.   alb
betulus L. l 28/10 c.d.m. e.s-r.us-i.l-s.u galben gr.iz.gv. fumul, rezistă
  VI-VII
Carpen la ger
Castanea sensibil la
24.   alb galben
sativa mill. l 30/10 c.d. e.s-n.us-i.l-s.u gr.iz. ger, fruncte
  IV-V roscat
Castan comestibile
Catalpa suportă fum
alb cu
25.   speciosa şi praf,
r 20/10 c.d. e.s-r.us-i.l-s.u galben galben gr.iz.
  warder rezistentă la
VI-VII
Trâmbiţar ger
Catalpa suportă fum
alb cu pete
26.   Bignonioides şi praf,
t 15/10 c.d.l. e.s-r.us-i.l brun roscat galben gr.iz.
  walt. aparitie târzie
VI-VII
Catalpa a frunzelor
Celtis australis
27.   alb, roz
L. r 20/10 c.d.l. e.s-r.us-i.l-s.u galben gr.iz. rezistă la fum
  VI-VII
Simbovina
sensibil la
Cercis
28.   roz, alb verde ger, înfloreşte
siliquastru L. l 10/5 c.d n.s-r.us-i.l-s.u gr.iz.
  IV-V galben înainte de
Arborele Iudei
înfrunzire
rezistent la
n.s-r.us-i.l-
Elaeagnus gaze şi
29.   suportă galben arlb
angustifolia L. r 7/5 c.d.m.l gr.iz.gv.cons. secetă, flori
  terenuri VI argintiu
Sălcioară plăcut
saraturoase
mirositoare
Fraxinus rezistă la fum
30.   albe galben
excelsior L. r 30/10 c.d.m. e.s-n.us-i.l ma.gr.iz.al. şi moderat la
  V violet
Frasin gaze
Gleditsia verde rezistenta la
31.  
triacanthos L. t 20/10 c.d. e.s-r.us-i.l galbui galben gr.iz.gv. fum, gaze,
 
Gladita VI ger
rezistentă la
Juglans nigra gaze, nu
32.   albe
L. r 30/10 c.d. e.s-n.us-i.l galben gr.iz. rezistă la
  VII
Nuc american îngheţuri
târzii
Koelreuteria
33.   paniculata lam galben brun sensibil la ger
r 10/5 c.d. e.s-r.us-i.l gr.iz.
  Clocotis VII-VIII roscat în tinereţe
chinezesc
                   
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
galbene-
Liriodendron
34.   verzui cu galben nu suportă
tulipifera L. l 30/6 c.d. e.s-n.us-i.l gr.iz.
  portocaliu auriu îngheţuri târzii
Tulipier
V-VI
 nerezistentă la
Magnolia ger, se
35.   alb purpuriu
kobus D.C. l 10/5 c.d. e.s-n.us-i.l-s.u verde gr.iz. recomandă în
  IV-V
Magnolia locuri
adăpostite
Malus alb roz,
36.  
floribunda S. l 10/2 c.d.m. n.s-r.us-i.l-s.u boboci roşii verde gr.iz. rezistă la ger
 
Măr decorativ V
37.   Morus alba L.
r 15/10 c.d.m n.s-r.us-i.l-s.u - galben iy. forma pletoasă
  Pendula dipp.
Paulownia nerezistent la
38.   tomentosa violet gaze şi fum,
r 15/10 c.d. e.s-n.us-i.l verde gr.iz.
  stend. IV – V nerezistent la
Paulovnia ger
suportă fumul,
Platanus
39.   alb decorativ prin
acerifolia wild. l 30/10 c.d. n.s-r.us-i.l-s.u brum gr.iz.al.
  V culoarea
Platan
trunchiului
Populus alba galben
40.   suportă fumul
L. r 30/10 c.d. e.s-r.us-i.l verzui galben gr.ma. iz.
  şi gazelle
Plop alb III
Populus nigra suportă gaze
41.   “Italica” duroi şi fum, var.
r 30/10 c.d.m. n.s-r.us-i.l - galben gr.iz.
  Plop negru Italica
piramidal piramidal
Prunus avium
42.   alb galben
“Plena” l 20/10 c.d.m. e.s-r.us-i.l gr.iz. rezistent la ger
  IV – V roşu
schneid.
Prunus
ceraisfera
pissardi
43.   roz roşu
l 8/5 c.d.m n.s-r.us-i.l gr.iz. fructe mici roşii
  (carr) bailey III - IV vişiniu

Corcoduş
decorativ
Quercurs păstrează
44.   brun roşcat galben
borealis michx r 20/10 c.d.m. e.s-r.us-i.l gr.iz.al. frunzele până
  IV + V brun
Stejar roşu iarna târziu
                    

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Robinia
45.   pseudacacia e.s- alb verde coroană
r 25/10 c.d.m gr.iz.al.gv.cons
  L. r.us-i.l VI gălbui transparentă
Salcâm
Salix
verde
46.   babylonica L. e.s-
r 15/10 c.d.m. galbui galben gr.iz. sensibilă la ger
  Salcie n.us-i.l
IV
plângătoare
 Salix
matsudana verde formă
47.   n.s-
koidy r 13/5 c.d.m. gălbui galben gr.iz. decorativă prin
  r.us-i.l
“Tortuosa” IV ramuri răsucite
Salcie răsucită
Sophora albe, rezistentă la
48.   japonical e.s- albe fum, suferă de
r 20/10 c.d. verde gr.iz.
  Salcâm r.us-i.l verzui ger şi sensibilă
japonez VII-VIII la secetă
Sorbus
roşu
49.   aucuparia L. n.s- alb rezistă la fum,
l 10/5 c.d.m. porto- gr.iz.
  Scoruş de r.us-i.l V fructe roşii
caliu
munte
rezistă la ger,
Tilia cordata e.s- verde
50.   sensibil la
mill. l 20/10 c.d.m n.us- gălbui galben ma.gr. iz.
  secetă şi
Tei pucios s.u-u VI-VII
insolaţii
Tilia rezistent vara
51.   tomentosa e.s- gălbui la căldură
l 30/10 c.d. galben ma.gr. iz.al.
  monch. r.us-i.l Vi radiată de
Tei argintiu asphalt
Ulmus pumila
52.   L. n.s- alb roz rezistă la boala
r 15/5 c.d. galben gr.
  Ulm de r.us-i.l III-IV grafioza
Turkestan
Ulmus rezistă la fum,
53.   Montana e.s- alb roz praf şi la boala
r 25/10 c.d.m. galben gr.al.iz.
  stokes r.us-i.l IV - V numită
Ulm de munte grafioza

 3. Arbuşti răşinoşi 

Cerinţe Coloritul
Numele Ritmul Dimensiuni Zona
Nr. faţă de sol, de toamnă Posibilităţi
ştiinţific şi de maxime geografică Observaţii
crt. umiditate, al de folosire
popular creştere h/Dm recomandată
lumină frunzelor

1 2 3 4 5 6 7 8 9
Juniperus rezistent la ger,
communis suferă la gaze,
verde
54.    “Hibernica” l 6/2 c.d.m. n.s.-n.us.-i.l gr.iz. stâncării fructe negre –
albăstrui
gord albăstrui
Ienupăr brumate
coniferă
Juniperus
târâtoare,
horizontalis L. verde-
55.     l 1/8 c.d.m. n.s.-r.us.-i.l gr.iz. stâncării marcotează
Ienupăr albăstrui
uşor, foarte
târâtor
rezistent la ger
Taxus suportă bine
e.s-n.us-i.l-
56.    baccata L. l 15/10 c.d.m verde gr.iz.gv. tunderea,
s.u-u
Tisa plantă toxică
 rezistentă la
Thuja
n.s-n.us-i.l- fum, praf şi ger.
57.    occidentalis l 12/4 c.d.m verde gr.gv. iz
s.u-u În timpul iernii
var. L
se înroşeşte

  4. Arbuşti foioşi 

Cerinte
Numele Ritmul Dimensiuni Zona Culoarea Coloritul de
faţă de sol, Posibilităţi
ştiinţific şi de maxime geografica florilor/Perioada toamnă al Obser
umiditate, de folosire
popular crestere h/Dm recomandata de înflorire (luna) frunzişului
lumină

2 3 4 5 6 7 8 9 10
Amorpha
albastru violet drajon
fruticosa L. r 6/2 c.d.l. n.s-r.us-i.l galben gr.gv. cons.
V-VI pute
Salcâm mic
Berberis rezistă
thunbergii galben şi fum
l 2/2 c.d.m. n.s-r.us-i.l-s.u roşu gv.gr. cons.
Dracila V-VI supo
japoneză tunde
rezist
Buddleia hibrida alb violet
r 2/2 c.d. e.s-r.us-i.l-s.u verde argintiu gr.iz. fum,
Liliac de vară VII-X
rezistă
Buxus supo
e.s-n.us-i.l- galben gr.gv.iz. şi
sempervirens L. l 5/2 c.d.m. verde foarte
s.u-u III-IV borduri
Merişor, Cimisir tunde
Caragana
arborescens – galben auriu rezist
r 6/2 c.d.l. n.s-r.us-i.l galben gr.iz.gv. cons.
Lam V-VI sece
Tufa lemnoasă
Cytisus sp. galben reziste
r 2/2 c.d. n.s-n.us-i.l verde argintiu ma.gr.iz. cons.
Drob V-VIII ger şi s
Chaenomeles
roz roşu portocaliu,
japonica drajon
l 2/1 c.d.m. e.s-r.us-i.l alb galben gr.iz. cons.
(Thumb) lindl. pute
IV-V
Gutui japonez
rezistă
Colutea
galben şi pr
arborescens L. r 4/2 c.d. n.s-r.us-i.l-s.u verde roşcat gr.gv. cons.
VI-VII supo
Băşicoasa
tunde

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
rezistă la ger
n.s-
Cornus mas L. galben roşu gr.iz.gv. şi secetă,
66.     l 10/5 c.d.m. r.us-i.l-
Corn II-IV stacojiu cons. suportă
s.u
tunderea
n.s-
Cornus sanguinea L. alb rezistă la
67.     l 4/2 c.d.m. r.us- roşu gr.iz.gv.
Singer V-VI secetă şi fum
s.u-u
 n.s- verde
Cotinus coggygria L. roşu
68.     l 5/5 c.d.m. r.us-i.l- galbui gr.iz. cons.suportă fumul
Scop scumpie aprins
s.u V-VII
rezistă la
Cotoneaster
n.s- roz gr.iz. gaze, suferă
69.     integerrima med. l 2/1 c.d.m. roşu
r.us-i.l IV-VI stâncării de ger, fructe
Bârcoace
roşii
n.s- fructe roşii,
Crataegus alb
70.     l 8/5 c.d.m. r.us-i.l- galben gr.iz.gv. ramuri cu
oxyacantha L. V
s.u-u ghimpi
Deutzia scabra n.s- relative
alb roz
71.     thumb l 2/1 c.d.m. n.us-i.l- galben gr.iz. rezistent la
Vi-VII
Mălin de grădină s.u ger şi gaze
n.s-
Diervilla florida sieb alb roz galben rezistent la
72.     r 3/1 c.d.m. n.us-i.l- gr.iz.
et succ V-VII roşiatic ger
s.u
rezistent la
Evonymus europaea e.s- verde gaze, fructe
73.     L. l 6/2 c.d. r.us-i.l- gălbui roşu gr.iz.gv. negru-
Salba moale s.u-u V portocaliu-
carmin
Forsythia suportă
n.s-
suspense(Thumb) galben galben tunderea,
74.     r 2/2 c.d.m. r.us-i.l- gr.iz.li.
vahl. III-IV violet rezistă la fum
s.u
Forsitie şi gaze
n.s-
Hibiscus syriacus L. alb roz
75.     l 3/2 c.d.l.r.us-i.l- verde gr.iz. suferă la ger
Nalba lemnoasă violet
s.u
Laburnum n.s-
galben rezistent la
76.     anagyroides med. l 5/2 c.d.m.l r.us-i.l- verde ma.gr.iz.
V-VI fum şi gaze
Salcâm galben s.u
rezistent la
n.s- fum şi gaze,
Ligustrum vulgare L. alb
77.     r 5/2 c.d.m. r.us- verde gr.iz.gv. suportă
Lemn câinesc VI-VII
s.u-u tunderea,
fructe negre

  

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Lonicera
n.s-
tatarica L. roz, alb ma.gr.gv.
78.     r 3/2 c.d.m. r.us-i.l- verde suportă fumul
Caprifoi V-VI iz.
s.u
tătăresc
Mahonia e.s- fructe
galben verde
79.     aquifolium nutt l 1/1 c.d. r.us- gr.gv.iz. albastre,
IV-V roşcat
Mahonie s.u-u brumate
Philadelphia rezistă la
n.s-
coronaries L. alb gaze şi fum,
80.     r 3/2 c.d.m r.us-i.l- galben gr.gv.iz.
Iasomie - V-VII flori
s.u
Lămâiţă mirositoare
Prunus triloba
e.s- alb, roz verde nerezistent la
81.     lindl. l 3/3 c.d. gr.iz.
n.us-i.l IV- V gălbui gaze şi fum
Prun decorativ
 n.s- galben
Rhus typhina L. verzui,
82.     r 10/5 c.d.m r.us-i.l- portocaliu gr.iz. cons fructe roşii
Oţetar Vi-VII
s.u roşu
Ribes aureum e.s-
83.     L. r 2/1 c.d.m. r.us- galben roşu gr. suportă fumul
Coacăz auriu s.u-u
Robinia hispida n.s-
roz verde
84.     L. r 3/2 c.d. r.us-i.l- gr.iz. rezistă la ger
V-VI gălbui
Salcâm roz s.u
toate
Rosa hibrizi
culorile
thea 0,80/  e.s- gr.iz. sensibile la
85.     r c.d.m. afară de -
Trandafiri cu 0,80 n.us-i.l borduri ger
albastru
flori invoalte
V-X
toate
Rosa polliantha culorile
mai puşin
şi floibunda 1,00/ e.s- afară de gr.iz.
86.     r c.d.m. - sensibile la
Trandafiri cu 0,80 n.us-i.l albastru şi borduri
ger
flori simple negru
V-X
Spiraea biliardii n.s-
roz verde
87.     L. r 2/1 c.d.m. r.us-i.l- gr.iz. gv  
VII-VIII cenuşiu
Spirea de vară s.u
Spirea bumalda n.s-
0,75/ roz alb roşu gr.iz.gv.
88.     burv. r c.d.m. r.us-i.l- rezistă la fum
1,00 V-VII portocaliu borduri
Spirea pitică s.u

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Spiraea vanhoutei
n.s-r.us- alb roşu gr.iz.gv.
89.     zabel r 1/1 c.d.m. rezistă la fum
i.l-s.u V-VI portocaliu bordure
Zăpejoara
Symphoricarpus gr.gv. rezistă la
n.s-r.us- roz verde
90.     albus blake r 1/1 c.d.m. cons. fum, fructe
i.l-s.u-u VI-VII cenuşiu
Cirmiz taluze albe
alb, roz,
Syringa vulgaris L. n.s- verde gr.gv.iz. suportă fumul
91.     l 7/3 c.d.m. violet
Liliac n.us-i.l cenuşiu cons. şi tunderea
IV-V
Tamarix pentandra rezistă la
n.s-r.us- roz gr.iz.
92.     – pall r 3/2 c.d.m.l galben praf, fum şi
i.l VI-VIII cons.
Cătina roşie sol sărăturos
Tamarix tetrandra
rezistă la
pall. n.s-r.us- roz gr.iz.
93.     r 2/2 c.d.m.l galben praf, fum şi
Cîtina roşie de i.l V-VI cons.
sol sărăturos
primăvară
e.s- rezistent la
Viburnum opulus L. alb
94.     l 4/3 c.d.m n.us-i.l- roşu gr.iz. fum şi ger,
Cîlin de grădină V-VI
s.u-u fructe roşii
Viburnum
e.s- fructe roşii
rhytidophyllum alb
95.     l 3/3 c.d. n.us- verde gr.iz. care apoi
hemsl. V-VI
s.u-u devin negre
Călin
    5. Liane(plante urcătoare) 

Dimensiuni Perioada
Nr. Numele ştiinţific şi Culoarea Posibilităţi de
maxime h de înflorire
crt. popular florilor folosire
m (luna)
1 2 3 4 5 6
albastru, violet, garduri, pergole,
Clematis sp.
96.       5 IV-VIII alb, roz, roşcat, grilaje, in general la
Clematita
galben semiumbră
ziduri, sub arbori,
Hedera helix L.
97.       10 IX-X galben –verzui rezistă la semiumbră
Iedera
şi umbră
garduri, pergole,
Lonicera caprifolium
98.       10 V-VI alb-gălbui, roz grilaje, flori foarte
Caprifoi
mirositoare
garduri, pergole,
Polygonum grilaje, calcane,
99.       baldschuanicum H. gross 10 VI-X alb, roz creştere viguroasă,
Poligon nepretenşios la climă
şi sol
garduri, pergole,
parthenocissus
grilaje, calcane,
100.    quinquetolia Planch. 15 VI-VII alb –verzui
colorit de toamnă
Vişa de Canada
roşu aprins
ziduri, calcane,
Parthenocissus
toamna frunzişul
101.    tricuspidata (Sieb. etzucc) 15 VII-VIII alb verzui
este galben până la
Vişa japoneză
roşu aprins
Rosa sp. alb, roz, roşu, garduri, pergole,
102.    3 V-VI
Trandafiri urcători galben grilaje, ziduri
Wisteria sinensis swet. garduri, pergole,
103.    15 V-VI albastru violet
Glicina grilaje,m ziduri

 6. Plante floricole anuale 

Perioada Densitatea
Nr. Numele ştiinţific şi Talia Posibilităţi de
de înflorire Culoarea florilor de plantare
crt. popular cm 2 folosire
(luna) buc-m
1 2 3 4 5 6 7
Ageratum
parter, borduri,
104.   mexacanum sim 10-60 VI-IX alb, roz, albastru 12
grupuri
Pufuleţ
parter, borduri,
Antirrhinum sp. alb, roz, roşu,
105.    15-20 VI-X 12 grupuri, suportă
Gura leului galben,portocaliu
umbra
parter, borduri,
Begonia sp.
grupuri, suportă
106.   Begonia, Zăhărel, 15-30 V-X alb, roz, roşu 30
umbra şi
Gheţişoară
penumbra
Callistephus parter, borduri,
roşu, eoz, roşu,
107.   chinensis 15-60 VIII-X 10 grupuri, suportă
violet
Ochiul boului semiumbra
 Celosia sp.
108.    20-30 VII-X roşu, galben 17 grupuri, parter
Creasta cocoşului
flori neinteresante, parter, borduri,
Coleus sp. frunze colorate, grupuri, suportă
109.    15-25 - 17
Urzicuţă galben roşu închis, semiumbra şi
pestriţ umbra
Cosmos sp. alb, roz, roşu ,
110.    50-100 VI-X 10 parter, grupuri
Margarete colorate galben, portocaliu
Delphinium sp. alb, roz, roşu,
111.    50-80 VI-X 10 parter, grupuri
Nemţişori albastru, violet
Dianthus sp. alb, roz, roşu,
112.    15-40 VI-X 20 parter, borduri
Garoafe galben
borduri, grupuri,
Gnaphalium lanatum flori neinteresante,
113.    15-20 - 18 jardiniere, vase
Gnafalium frunziş argintiu
de grădină

  

1 2 3 4 5 6 7
grupuri, borduri, vase
Lobelia sp.
114.    10-25 VI-IX alb, albastru 30 de grădină, suportă
Lobelia
semiumbra
Mathhiola sp. alb, roz, roşu parter, grupuri,
115.    30-80 VI-X 17
Micsandra violet şi galben suportă semiumbra
parter, grupuri,
Pelargonium sp.
116.    20-60 VI-X alb, roz, roşu 10 jardiniere, vase de
Muşcate
grădină
parter, borduri,
Petunia sp. alb, roz, roşu,
117.    20-40 V-X 12 grupuri, jardiniere,
Petunie violet, pestriţ
vase de grădină
Borduri, vase de
alb, roz, roşu,
Phlox sp. grădină, între pietre şi
118.    15-30 VI-X galben, violet, 12
Brumărele dale, varietatea “Flore
pestriţ
pleno” cu flori invoalte
Portulaca grandi flora lindl alb, roz, roşu,
119.    15 VI-X 30 parter, grupuri
Floare de piatra galben, violet
parter, borduri,
grupuri, jardiniere,
Salvia sp. vase de grădină,
120.    20-40 VI-x roşu 12
Salvie, Jale suportă semiumbra,
nu suportă aerul
foarte uscat
parter, borduri,
grupuri, jardinière,
Tropaeolum sp. galben,
vase de grădină,
121.    Condurii doamnei, 15-20 VI-X portocaliu, 12
suportă semiumbra,
Cultunaşi brun-roşcat
nu suportă aerul
foarte uscat
galben, parter, borduri,
Tagetes sp.
122.    15-80 VI-X portocaliu, 15 grupuri, suportă
Crăiţe, Vizdoage
brun-roşcat semiumbra
 alb, roz, roşu,
parter, grupuri,
Verbana sp. galben,
123.    15-30 VI-X 10 borduri, jardinière şi
Verbine portocaliu,
vase de grădină
violet
alb, roz, roşu,
Yinnia sp. galben,
124.    20-60 V-X 6 parter, grupuri
Cârciumărese portocaliu,
violet

 7. Plante floricole bienale 

Perioada Densitatea
Nr. Numele ştiinţific şi Talia Culoarea Posibilităţi de
de înflorire de plantare
crt. popular cm florilor folosire
(luna) buc-m2
1 2 3 4 5 6 7
grupuri, forma
Althaea rosea roz, roşu,
125.    150-250 VI-IX 2 “flore pleno” are
Nalbă galben
flori invoalte
Belis perennis parter, borduri,
126.    15-20 IV-V alb, roz, roşu, 30
Părăluţe, Năsturaşi grupuri
Campanula medium alb, roz,
127.    40-80 VI-VII 6 parter, grupuri
Clopoţei mari albastru, violet
Cineraria maritime galben, frunziş
128.    15-40 VI-VIII 10 borduri, grupuri
Cineraria argintiu
Dianthus barbatus alb, roz, roşu,
129.    30-50 V-VI 17 grupuri, parter,
Garoafe chinezeşti pestriţ
Digitalis hibrida alb, roz,
130.    50-80 VI-VIII 6 grupuri, buchete
Degeţel purpuriu
borduri, parter,
Myosotis alpestris
131.    15-20 IV-V albastru, roz 30 grupuri, suportă
Nu mă uita
semiumbra
alb, galben,
Viola tricolor borduri, grupuri,
132.    10-15 III-V albastru, 30
Pansela parter
violet, arămiu

  8. Plante floricole perene 

Perioada Densitatea
Nr. Numele ştiinţific şi Talia Culoarea Posibilităţi de
de înflorire de plantare
crt. popular cm florilor folosire
(luna) buc-m2
1 2 3 4 5 6 7
Achillea filipendulina parter, borduri,
133.    80-120 VI-VIII galben 4
Coada şoricelului grupuri
alb, roz, roşu,
Althaea sp.
134.    150-200 VII-X galben deschis, 2 grupuri
Nalba mare
violet
parter, grupuri,
Anemone japonica
135.    40-60 VIII-IX alb, roz 10 suportă
Anemone de toamnă
semiumbra
parter, grupuri,
Aquiulegia sp. alb, roz, roşu,
136.    30-80 V-VI 4 suportă
Căldăruşe albastru, galben
semiumbra
 Arabis albida
137.    15-20 IV-V alb, roz 4 borduri, stâncării
Gâscariţă
Asteramellus grupuri, borduri,
138.    20-30 V-VI albastru, liliachiu 15
Steluţă stâncării
Aster domosus borduri, grupuri,
139.    15-30 IX-X alb, roz, liliachiu 15
Scânteiuţe pitice stâncării
Aster novi-belgii şi alb, roz,
140.   Asrer Novae-angliae 80-150 IX-X roşu,.albastru, 2 parter, grupuri
Scânteiuţe înalte violet
Astilbe hzbrida grupuri în
141.    50-60 VII-VIII alb, roz, roşu 10
Astilbe semiumbră
grupuri şi rabate
Bergenia sp.
142.    20-40 III-IV roz 17 în semiumbră şi
Crăciuniţe
umbră
Campanula carpatica grupuri, borduri,
143.    10-15 VII-VIII alb, labastru 30
Clopoţei de munte stâncării

  

1 2 3 4 5 6 7
Campanula persicifolia parter şi grupuri în
144.    40-50 VI-VII alb, labastru 8
Clopoţei de pădure semiumbră
Canna indica roz, roşu,
145.    40-150 VI-X 3 parter,grupuri
cane galben,portocaliu
Cerastium bieberesteinii
146.    5-15 V-VI alb, frunze argintii 30 borduri, stâncării
Cerastium
alb, eoz, roşu,
Chrysanthenum indicum
147.    30-100 VIII-IX galben, portocaliu, 4 grupuri, parter
Tufănele
ruginiu, violet
Convallaria majalis grupuri la umbră şi
148.    15-20 V alb 30
Lăcrămioare semiumbră
Coreopsis sp.
149.    40-90 VI-VIII galben 6 parter, grupuri
Margarete galbene
Crocus sp.
150.    5-10 III-IV alb, galben, violet 30 răpândit în peluze
Brânduşe, Şofran
alb, roz, galben,
Dahlia variabilis
151.    40-160 VI-X roşu, portocaliu, 10 parter, grupuri
Dalie, Gherghină
violet
Delphinium hzbridum albastru, violet, alb,
152.    70-150 VI-IX 4 grupuri, parter
Nemţişori de grădină roz, purpuriu
Dianthus sp. borduri, grupuri,
153.    12-20 IV-IX alb, roz, roşu 20
Garofiţe stâncării
Echinops ritro albastru metallic,
154.    60-100 VI-IX 12 solitar, grupuri
Măciuca ciobanului frunze verzi argintii
Erigeon speciosus
155.    30-40 VI-VIII albastru – violet 12 grupuri, parter
Bunghişor
grupuri şi borduri
Funkia sp.
156.    20-45 VII-VIII alb, liliachiu 6 în semiumbră şi
Crin de umbră
umbră
Gypsophilia paniculata grupuri, borduri,
157.    40-80 VI-VIII alb, roz 2
Floarea miresii parter

  
 1 2 3 4 5 6 7
răspândit în
Galanthus sp. peluze, grupuri, în
158.    10-20 II-IV alb 50
Ghiocei faţa plantaţiilor de
arbuşti
Gaillardia hybrida galben,
159.    40-80 VI-X 6 parter, grupuri
Fluturei portocaliu, roşu
Helianthemum hzbridum alb, roz, roşu, borduri, grupuri,
160.    15-20 VI-VII 8
Trandafiraşi de piatră galben stâncării
Helleborus hybridus alb, roz, roşu grupuri, în umbră
161.    20-30 III-IV 8
Spânz verzui şi semiumbră
parter, grupuri pe
Hemerocallis sp. galben, lâmgă apă,
162.    50-100 VII-VIII 18
Crin de toamnă portocaliu suportă
semiumbra
grupuri, stâncării,
Heuchera sanguinea
163.    20-30 V-VI roşu, roz 20 suportă
Clopoţei roşii
semiumbra
alb, roz, roşu, parter, grupuri
Hyacinthus sp.
164.    10-30 IV-V galben, 14 răspândit în
Zambile
albastru, violet peluze
Iberis sempervirens borduri, grupuri,
165.    12-20 IV-V alb 20
Iberis stâncării
borduri, grupuri,
alb, labastru,
Iris sp. parter şi pe lângă
166.    18-100 IV-VI galben, violet, 10
Stânjenei ape, suportă
roşcat
semiumbra
borduri, parter,
Lavandula vera albastru, frunziş
167.    30-60 VII-IX 14 grupuri, suportă
Levenţică albăstrui
tunderea
Lychnis chalcedonica
168.    60-80 VI-VII roşu aprins 8 grupuri, parter
Dragoste arzătoare
Lilium sp. alb, portocaliu,
169.    40-150 V-X 12 grupuri
Crini roşu
alb, roz, gălbui,
Lupinus sp.
170.    60-80 VI-VIII roşu, albastru, 6 grupuri, parter
Cafeluţa
violet

1 2 3 4 5 6 7
Monarda didyma roz, roşu,
171.    40-80 VI-VIII 8 grupuri, parter
Menta americană liliachiu
Narcisus sp. alb, galben,
172.    20-30 III-V 30 parter, grupuri
Narcise, Zarnacadele portocaliu
Oenothera missouriensis
173.    15-20 VI-VIII galben 8 grupuri, stâncării
Lumânărica galbenă
Oenothera speciosa
174.    20-40 VI-VIII alb 6 grupuri, stâncării
Lumânărica albă
solitar, grupuri în
Paeonia sinensis
175.    40-60 V alb, roz, roşu 3 peluze şi în faşa
Bujor
arbuştilor
 Papaver orientale alb, roz, roşu,
176.    30-60 V 4 grupuri, parter
Mac de grădină portocaliu
alb, roz,
Phlox subulata
177.    10-15 IV-V albastru 14 borduri, stâncării
Brumărele pitice
deschis
Phlox paniculata alb, roz, roşu,
178.    40-100 VI-IX 8 parter, grupuri
Brumărele violet
borduri, grupuri,
Primula sp. alb, galben, stâncării, suportă
179.    10-30 IV-V 24
Ciuboşica cuculuuli roşu, violet semiumbra şi
umbra
Ruudbeckia sp. galbe, roşcat,
180.    30-150 VI-X 4 parter, grupuri
Margarete galbene arămiu
Santolina Chamaeczparissus galben, frunze grupuri, borduri,
181.    20-30 VII-VIII 20
Santolina argintii suportă tunderea
răspândit în
Scilla sp. peluze, grupuri
182.    5-10 III-IV albastru, alb 30
Viorele, albăstrele între arbori şi în
faţa arbuştilor
Solidago sp.
183.    30-150 VII-X galben 2 parter, grupuri
Sânziana de grădină
Sedum sp. alb, roz, borduri, grupuri,
184.    10-40 VI-VIII 30
Iarba grasă galben, roşu stâncării

1 2 3 4 5 6 7
Stachys lanata roz, frunze borduri, grupuri
185.    10-30 VI-VII 18
Urechea iepurelui argintii stâncării
Tulipa sp. alb, roz, roşu, parter, grupuri,
186.    20-50 III-V 30
Lalele violet, galben răspândit în peluze
Veronica sp. borduri,grupuri,
187.    10-80 IV-IX roz, albastru 20
Şopârliţa stâncării
grupuri în
Viola sp.
188.    5-15 IV-IX alb, roz, violet 30 semiumbră şi
Viorele, Toporaşi
umbră
peluze, stâncării,
Vincia minor
189.    15-20 IV-V albastru 40 suportă umbră şi
Pervinca, merişori
semiumbră
Zucca sp.
190.    50-150 VI-VIII alb 1 solitar, grupuri
Zuca
191.              

Tabela 10

PLANTE RECOMANDATE PENTRU A FI FOLOSITE LA CREAREA

PELUZELOR

1. Graminee şi leguminoase întrebuinţate în amestecuri, denumite

gazon
  

Procente orientative de participare ale

speciilor în compoziţia gazonului
Nr. Denumirea
crt. speciei
peluze amestec
peluze peluze
semi- universal
însorite umbrite
umbrite valabil

1 2 3 4 5 6

1 Agrostis 10 15 20 10
stolonifera L.

2 Cznosurus - - - 10
cristatus L.

3 Festuca rubra 20 20 30 15
L.

4 Festuca ovina 15 10 - 10
L.

5 Lolium perene 40 40 35 40
L.

6 Poa pratensis 10 5 5 5
L.

7 Poa nemoralis - 5 5 -
L.

8 Poa trivialis L. - - - 5

9 Trifolium repens 5 5 5 5
L.

2. Plante înlocuitoare de gazon (pe suprafeţe mici necirculabile)

a) Peluze însorite b) Peluze umbrite şi semiumbrite

Dianthus deltoids L. Asarum europaeum L.

Iberis sempervirens L. Fragaria vesca L.

Sedum album L. Hedera helix L.

Sedum acre L. Vinca minor L.

Sedum rupestre L. Viola odorata L.

Sedum spurium M.B.

Stachys lanata Jacq.

Veronica incana L.