Sunteți pe pagina 1din 5

________________________________________________________________________

MD-2060, CHIŞINĂU, BD.DACIA, 39, TEL: 022 77-38-30 | arh.utm@gmail.com

Anul de studii 2020-2021, sem. X,


Disciplina Arhitectura Peisageră I
gr. academice ARH-161, 162

TEMA
pentru proiect de an
Metamorfoza urbană a străzii 31 August 1989, Chișinău,
Compartimentul Arhitectura peisageră,

Obiectivul proiectului de an la disciplina Arhitectura peisageră II este dezvoltarea deprinderilor


practice de proiectare a obiectivelor peisagistice mici, inclusiv cu partea specială (compartimentul
dendrologie ornamentală), prezentare grafică a conceptului peisagistic, precum și de susținere
(argumentare) a proiectului în public. Lucrarea de an trebuie să corespundă programului de
proiectare lansat, standardelor înalte de design, reprezentare grafică și tehnică.

I.Cerințe generale:
Proiectul dat se va elabora în baza planului general din cadrul proiectului transdisciplinar la
Proiectarea de arhitectură X Metamorfoza urbană a străzii 31 August 1989, Chișinău.
Aria destinată sistematizării se va proiecta în general ca o amenajare verde complexă (un scuar
sau grădina urbană cu extinderea spre zone aferente, cu diverse regimuri de utilizare, în funcţie
de program de arhitectură adoptat), însă va ţine cont de specificul contextului şi se va integra
armonios în cadrul urban existent propus.
Spaţiul verde proiectat este parte indispensabilă a infrastructurii verzi, îndeplinind simultan
un șir de funcțiuni:
- ecologică (la nivel microteritorial),
- videourboecologică (pată verde în context construit),
- recreațională (odihnă de scurtă durată),
- arhitectonică (parte componentă a unui ansamblu arhitectonic),
- urbanistică (reper urban etc),
- simbolică (mesaj artistic, de asociere),
- identitară (crearea unei imagini unice, recognoscibile).
Spațiul verde va continua legăturile funcționale și planimetrice existente. Structura arhitectural -
planimetrică și spațio-volumetrică va fi determinată de caracteristicile obiective ale sitului și de
conceptul artistic autentic. Spaţiul verde proiectat va avea o identitate, o imagine arhitectural-
peisagistică recognoscibilă.

II. Criterii generale de organizare,


(pentru structura arhitectural-planimetrică și spațio-volumetrică:
1. Scuarul sau grădina urbană prezintă un spatiu verde cu dimensiuni reduse
(până la 30 000m2), destinat odihnei de scurtă durată, amplasat în cadrul piețelor,
străzilor, intersecțiilor, instituțiilor publice și de învățământ, sau în cadrul zonelor
rezidențiale.
2. Orice spațiu verde, cât de mic, este parte a infrastructurii verzi, în cazul dat - la nivel urban.
Valoarea peisagistică și reziliența ecologică sporesc doar în conexiune cu acestă infrastructură.

1
În cazul în care grădina este amplasată în interiorul clădirii sau pe terase, fațade etc, se va
asigura continuitatea elementelor verzi și interconexiunea lor reciprocă (vizuală, fizică,
permanentă sau în anumite perioade ale anului).
3. Funcțiile de bază a spaţiului verde pot fi definite ca:
-ornamentale;
-recreative;
-expoziționale;
-informaționale;
-arhitectural-istorice etc.
4. Soluția arhitectural-planimetrică, spațio-volumetrică, caracterul de înverzire și amenajare sunt
determinate de specificul edificiului, distribuția acceselor, vectorii fluxurilor pietonale,
configurația lotului, condiții de microclimă, particularitățile volumului propus și cadrului
construit existent.
5. Expresivitatea artistică (identitatea) este suma trăsăturilor distincte, caracterul recognoscibil al
spațiului verde ce rezultă din evidențierea unuia din elemente a peisajului ca fiind
predominant.
6. Raport teritorial relativ pentru un spațiu verde mic,%:

Alei și Plantații
Tip de sp.v.mic suprafețe Total Inclusiv
pavate florale
1.În cartiere urbane
centrale ( S>1 ha ) 20-25 75-80 1,5-2
2.În cartiere
rezidențiale, în 15-18 82-85 0,3-0,5
“buzunare” ( S>0,5 ha)
3.Lângă edificii
importante, 20-25 75-80 1-2
reprezentative

7. Lățimea acceselor pietonale:


 -aleile principale 3-6 m;
 -aleile secundare 1,5-4 m;
 -poteci 0,75-1,5 m
8. Distribuția plantațiilor determină următoarea tipologie de structuri spațiale:
- deschise – dominarea suprafețelor de gazon, straturilor de flori joase, oglinzilor de apa,
aleilor și terenurilor pavate, unde spațiul este transparent, poate fi cuprins integral dintr-o
privire, cu perspective profunde (spațiu controlabil) ;
- semideschise - alternarea zonelor de tip parter (deschise) și plantațiilor de arbori și
arbuști sau grupuri verzi semitransparente (spațiu controlabil parțial) ;
- închise - predominarea plantațiilor compacte, fără luminișuri, arborilor și arbuștilor de talie
înaltă (grupuri, fâșii,“garduri/ziduri verzi”, culise, etc. care formează zone izolate),
construcții și elemente arhitectonice, perspective scurte.
9. Scuarul (grădina) trebuie să fie purtător de mesaj artistic, atribuind spațiului verde o
identitate, un caracter particular. Identitatea poate fi conferită de către autor apriori, având un
caracter artificial, inventat, ca parte a conceptului sau să dezvăluie și să transmită utilizatorului
(vizitatorului) spiritul autentic al locului.
10. Scuarul (grădina) poate găzdui mai multe activități (cu desfășurarea concomitentă,
consecutivă sau alternantă):
 -odihnă (activă/pasivă);
 -promenadă ;
 -distracții ;

2
 -sport (jogging, înot, yoga etc) ;
 -expoziții cu caracter temporar sau permanent ;
 -activități intelectuale, ex. conferințe, prezentări, work-shop-uri ;
 -activități și manifestații culturale – concerte, evenimente de caritate etc ;
 -activități comerciale – ex. închirieri spații verzi, team-building-uri, petreceri ;
11.Condiție obligătorie – spațiul verde dat trebuie să asigure în primul rând odihnă de scurtă
durată. Structura planimetrică trebuie să fie adecvată pentru mai multe tipuri de activități, la
alegerea autorului lista lor se poate completa.
12.Planul sistematizare va presupune o anumită adaptabilitate la necesitatea de a crea locuri de
odihnă aşezate la distanţe mai mari decât cele obişnuite.
13. Structura planimetrică poate combina elemente de sistematizare geometrică și /sau
peisageră.
Obiective:
- mărirea vizuală a spațiului;
- crearea contextului (fundalului) verde ;
- alternarea spațiilor deschise și grupurilor ornamentale verzi (diversitatea structurilor
spațiale)
- flexibilitatea şi diversitatea formelor de recreație (utilizări);
- izolarea vizuală a întrărilor sau zonelor auxiliare;
- utilizarea soluțiilor inteligente pentru amenajarea și mentenanța teritoriului;
- utilizarea formelor progresive de amenajări peisagistice;
- utilizarea speciilor autohtone și exotice (cele din urmă într-o proporție rezonabilă) ;
- utilizarea sporită a speciilor cu efect fitoncid pronunţat ;
14. La întocmirea listei de material săditor prioritatea se va oferi speciilor rezistente în condiții de
microclimă urbană specifică ;
15. Compoziția spațiilor verzi din incinta instituțiilor publice trebuie să realizeze un raport stilistic
armonios de contrast sau analogie cu arhitectura edificiului ;
16. Compoziția scuarului poate fi constituită dintr-un sistem de micropeisaje (eventual tematice),
percepția cărora să se realizeze imediat sau gradat, pe parcursul traiectoriei de deplasare.
17. Bilanțul teritorial în grădinile mici în funcție de destinația grădinii ,%

Element de Destinația de bază a grădinii


teritoriu
Publice, pentru Publice, Tip club,
odihnă și cultură și polifuncționale
promenadă educație
Plantații 70 45 65
verzi

Alei și poteci 29 40 30

Construcții 1 15 5
(arhitectură
mică)

III.Componența proiectului

 Scheme de analiză arhitectural-urbanistică şi peisagistică a sitului cu indicarea zonelor


problematice din p.v. peisagistic (ex.vederi nefavorabile, condiții de microclimă și
 Schema zonificare funcțională cu legendă (a planului-propunere), unde sunt clar indicate
soluțiile pentru zone problematice;

3
 Plan general Sc. 1:500 cu legendă (propunerea de proiect, cu elemente de pavaje, iluminare,
mobilier și plantații) ;
 Plan marcant Sc.1:500 (se indică doar elemente de sistematizare, cu precizarea dimensiunilor,
centrelor, razelor, etc.). Pe plan marcant se vor indica cotele suprafețelor (elemente din schema
de sistematizare verticală);
 Secțiuni (longitudinală și transversală) Sc. 1:500 (cele mai informative, trasate în locuri
caracteristice) ;
 Plan pavaje suprapus pe Planul de iluminare Sc. 1 :500, cu legendă (pe plan tipul pavajului
se va indica doar ca o nuanță de culoare, cu specificarea ariilor, m2 , iar designul va fi ilustrat
în legendă/ tabel cu specificări ; planul de iluminare prevede distribuția corpurilor de lumină,
grupate în circuite funcționale. Tipurile corpurilor de iluminare și cantitățile vor fi ilustrate în
legendă/specificări) ;
 Plan dendrologic Sc.1:500 cu legendă (pe plan se indică doar aleile și elemente de
sistematizare ce înlesnesc identificarea locului de plantare în conformitate cu schema de
plantare ; arbori și arbuști se prezintă sub formă de semne convenționale (specii foioase și
conifere, plantații de plante perene sau flori). Pentru elemente reprezentative de amenajare cu
flori se întocmesc scheme suplimentare care se prezintă la Sc. 1 :100, 1 :50, 1 :25 (în funcție de
arie). La fel, se indică exemplarele existente incluse în compoziții proiectate și exemplarele
supuse defrișării. Denumirea speciilor pe plan poate fi indicată integral (gen, familie, forma
horticolă sau cultivar) sau să fie indicat doar numărul ce corespunde poziției din Lista de
asortiment dendro-floricol ;
 Lista asortiment dendro-floricol (material săditor) sub formă de tabel, unde se indică
numărul după ordine, denumirea latină și cantitatea). Imagini și descrieri ale speciilor nu
sunt necesare ;
 Vedere generală (perspectivă) reprezentativă (obligatoriu în context urban existent) ;
 Detaliu (fragment) al unei compoziții peisagistice : Plan și desfășurată, Sc.1 :50, 1 :25
 Argumentarea și descrierea conceptului arhitectural-peisagistic (text)

IV. Prezentarea proiectului și Criterii de evaluare


Proiectul de amenajare peisagistică se prezintă integrat în compoziția proiectului la
disciplina Proiectarea de arhitectură X. Părțile proiectului (conform componenței, enumerate
mai sus, în p.III) de amenajare peisagistică trebuie să fie situate grupat, pentru a înlesni
înţelegerea și evaluarea înformației.
Prezentarea proiectului – grafică, tehnică și gama cromatică - la alegerea autorului. Grafica
proiectului trebuie să asigure o prezentare cât mai clară și amplă a conceptului. Reprezentarea
realistică a speciilor de plante este binevenită, însă nu reprezintă un criteriu de bază. Criteriul
cel mai important pentru evaluarea compozițiilor peisagistice este redarea corectă a
arhitectonicii plantelor ornamentale și raporturile proporționale caracteristice pentru fiecare
specie.
Pe parcursul elaborării proiectului de an se recomandă acumularea informațiilor necesare și
schițelor într-un portofoliu (printat sau electronic). După prezentarea proiectului (săptamâna a
15 a semestrului) timp de 2 sâptămâni, studentul adună toate schițele de lucru (desene pe hârtie,
calc) într-un album, care se prezină la predarea finală împreună cu albumul de la Proiectarea de
arhitectură X și machetă.
Nu se vor accepta proiecte incomplete, neconsultate, de nivel grafic și tehnic
necorespunzator și fără album de schițe.

Proiectul este evaluat cu cinci note :


 Ideea (I);
 Reprezentarea (grafica) peisagistică (RG);
 Reprezentarea tehnică (RT);
 Albumul de schițe (A);

4
 Susținerea proiectului (S).

Prima notă (I) - reflectă originalitatea conceptului, inventivitate și imaginație,


adaptarea adecvată a propunerii la condițiile sitului și exigențele
programului de arhitectură ;
A doua notă (RG)-reflectă calitatea prezentării grafice, gama cromatică, compoziția în
planșă, inscripțiile ;
A treia notă (RT)-partea tehnică a proiectului, respectarea normativelor, corectitudinea
prezentării materialului grafic, lista de material săditor, legende,
componența proiectului prevăzută de programul de proiectare ;
A patra notă (A) - reflectă volumul lucrului de sinestătător al studentului ;
A cincea notă (S) -susținerea proiectului : capacitatea studentului de a prezenta și
argumenta deciziile de proiect, consecvența și corectitudinea
prezentării verbale, limbaj profesional.
După susținere notele se vor însuma și se va calcula nota finală pentru proiect de an.

Titularul cursului
Lect.univ., Iachimov Natalia