Sunteți pe pagina 1din 7

Ministerul Educatie al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei


Facultatea Urbanism şi Arhitectură
Catedra Arhitectură

RAPORT
la lucrarea de laborator nr.4
la Securitatea Activităţii Vitale

Tema: Cercetarea zgomotului


industrial

A efectuat:
st. gr. ARH-162
Sestacov Maria
A verificat:
a.u. Capră G.

Chişinău, 2019
Scopul lucrarii : a lua cunostinta de metodica cercetării zgomotului industrial, metodele de normare,
aparatul şi metodele de măsurare, măsurările şi mijloacele de protecţie.

Noţiuni generale
Acţiunea zgomotului asupra omului
Acţiunea zgomotului asupra omului depinde de mai mulţi factori: caracteristicile zgomotului, durata
acţiunii, calităţile individuale ale omulu (starea fizică şi psihică).
Acţiunea negativă a zgomotului influenţiază mai întâi de toate asupra organelor auditive şi se
manifestă în trei forme: obosirea auzului, traumă sonoră, hipoacuzie profesională.
Zgomotul exercită acţiune nemijlocită asupra scoarţei cerebrale.

Caracteristicile fizice
Zgomotul – îmbinare haotică de sunete.
Caracteristicile fizice: frecvenţa oscilaţiilor, intensitatea sunetului, presiunea sonoră.
În dependenţă de frecvenţă sunetele se împart în:
 infrasunete- frecvenţa mai mică de 16 Hz;

 sunete auzite - de la 16 pînă la 20000 Hz;

 ultrasunete – frecvenţa mai mare de 20000 Hz;

Intensitatea (puterea) sunetului I, (V t /m2)- fluxul de energie sonoră ce trece într-o unitate de timp
printr-o unitate de suprafaţă perpendiculară direcţiei de răspîndirii undei sonore.

Caracteristicile psihofiziologice

Zgomotul fenomen, ce provoacă senzaţii subiective neplăcute, care în anumite condiţii poate aduce
la boală profesională.

Caractersticile psihofiziologice: intervalul de frecvenţă, volumul sonor, nivelul volumului sonor.


Analizatorul omenesc al sunetelor (urechea) deosebeşte sunetele în diapazonul de la 16 până la 2000
Hz. Sunetele de diferite frecvţe sunt percepute de organul auditiv în mod diferit.
Intervalul de frecvenţă perceptibil- împărţirea diapazonului de frecvenţe ale sunetelor auzite în game
de frecvenţă (octave).
Diapazonul audtiv al omului este împărţit în opt octave cu valorile medii geometrice: 63, 125, 250,
500, 1000, 2000, 4000, 8000 Hz.
Nivelul presiunii sonore este folosit pentru măsurarea zgomotului şi aprecierea acţiunii lui asupra
omului.
Clasificarea zgomtului
După caracterul spectrului zgomotul se împarte în: zgomotul de bandă largă – cu spectrul continuu
mai lat decât o octavă; tonal – cu spectrul discret în care compnentele de frecvenţă sunt despărţite una de
alta prin intervale de frecvenţă destul de însemnate.
După caracteristicile temporare zgomotul se împarte în: permanent nivelul căruia în timpul
schimbului de lucru (8 ore) se schimbă nu mai mult decât cu 5 dB; varialbil ( întrerupt, impulsiv, oscilator
în timp ), nivelul sunetului căruia în timpul schimbului de lucru ( 8 ore) se schimbă în timp cu mai mult de
5 dB A.

Normarea zgomotului
Normarea zgomotului constă în calcularea şi alegerea valorilor admise, ce caracterizează zgomotul,
care acţionând permanent asupra muncitorului în tot timpul activităţii de muncă nu provoacă boli.
Normarea zgomotului se efectuiază conform standardului de stat (GOST 12.1.003 – 83) prin 2
procedee: după spectrul-limită şi după nivelul sunetului în dB A.
Zgomotul la locurile de muncă nu trebuie să depăşească nivelurile addmisibile, valorile cărora sunt
indicate în tab. 1 (GOST 12.1.003-83)
Zonele cu nivelul sunetului mai înalt de 85 dBA trebuie să fie marcate cu semne de pericol.

Mijloacele şi metodele de protecţie antizgomot


Conform standardului de stat (GOST 12.1.003 – 83) micşorarea zgomotului poate fi obţinută prin
proiectarea tehnicii nezgomotoase, folosirea mijloacelor şi metodelor de protecţie antizgomot.
Conform standardului de stat (GOST 12.1.029 – 80) mijloacele de protecţie antizgomot se împart în:
mijloacele individuale de protecţie;
mijloace şi metode de protecţie colectivă.
Mijloacele de protecţie individuală antizgomot includ căşti-antizgomot; bucşe-antizgomot; coifuri-
antizgomot; costume-antizgomot.

Determinarea micşorării necesare a zgomotului la locul de muncă


Reducerea necesară a zgomotului la locurile de muncă în încăperea unde se află o singură sursă de
zgomot se calculează după formula:
∆ Lnec =L−Ladm
unde: L-nivelul de octavă a presiunii sonore (dB) sau nivelul sunetului (dBA) provocat de sursa de
zgomot la locul de muncă (se măsoară cu sonometrul).
Ladm-nivelul admisibil de octavă a presiunii sonore (dB) sau nivelul admisibil al sunetului (după tab.
1).
Reducerea zgomotului cu ajutorul capotei fonoizolante
Prin izolaţia acustică a capotei se subînţelege micşorarea puterii sonore a zgomotului, emis de sursa
de zgomot în mediul încojurător, în rezultatul izolării sursei cu ajutorul capotei.
În multe cazuri capota fonoizolantă este unicul mijloc efectiv de micşorare a zgomotului produs de
instalaţiile tehnologice sau unele părţi ale lor. Capota permite de a micşora simţitor zgomotul în apropierea
sursei, la cele mai apropiate locuri de muncă ceea ce nu permit a face alte mijloace.

Tabelul 1:Nivelurile admise ale presiunii sonore la locurile de munca

Nr. Locurile de muncă Nivelurile presiunii sonore (dB) în octavele cu media Nivel
crt. geometrică a frecvenţei, Hz sunet
dBA

63 12 250 50 1000 2000 4000 8000


5 0
Încăperile birourilor de
proiectare, laboratoarelor
1 pentru lucrări teoretice şi
71 61 54 49 45 42 40 38 50
experimentele
Încăperile administraţiei,
2 camerele de lucru 79 70 68 63 55 52 50 49 60
Cabinele de supraveghere şi
dirijare de la distanţă:
94 87 82 78 75 73 71 70 80
3 a) fără telefon
b) cu telefon
83 74 68 63 60 57 55 54 65

Încăperile şi sectoarele de
4 asamblare cu precizie, 83 74 68 63 60 57 55 54 65
birourile de dactilografiere
Încăperile laboratoarelor
pentru lucrări experimentale,
5 pentru amplasarea agregatelor 94 87 82 78 75 73 72 70 80
zgomotoase
Locurile permanente de lucru
şi zonele de lucru în încăperile
de producţie şi pe teritoriul
6 întreprinderilor, locurile
99 92 86 83 80 78 76 74 85
permanente de lucru ale
maşinilor staţionare
Tabelul 2:

Nivelul Nivelurile de octavă ale presiunii sonore


Sunetului
dBA
63 125 250 500 1000 2000 4000 8000
Fără mijloace de 82
101 97 98 97 98 100 110 99
protecție amtizgomot,L
80
Admisibile, Ladm . 94 87 82 78 75 73 72 70

Micșorarea necesară a 2 7 10 16 19 23 27 38 29
zgomotului, ∆ Lnec .
Cu mijloace de 79
protecție 60 86 89 92 97 95 89 84
Antizgomot, Lcap .
Micșorarea reală a
3 51 11 9 5 1 5 21 15
zgomotului, L- Lcap .
Fonoizolația necesară a
mijloacelor de protecție 12 15 21 24 28 32 43 33
antizgomot,L- Ladm .+5

∆ Lnec .= L- Ladm .= 101-94=7 ∆ Lnec .= L- Ladm .= 98-75=23


∆ Lnec .= L- Ladm .= 97-87=10 ∆ Lnec .= L- Ladm .= 100-73=27
∆ Lnec .= L- Ladm .= 98-82=16 ∆ Lnec .= L- Ladm .= 110-72=38
∆ Lnec .= L- Ladm .= 97-78=19 ∆ Lnec .= L- Ladm .= 99-70=29

L- Lcap .=101-60=51 L- Lcap .=98-97=1


L- Lcap .=97-86=11 L- Lcap .=100-95=5
L- Lcap .=98-89=9 L- Lcap .=110-89=21
L- Lcap .=97-92=5 L- Lcap .=99-84=15

L- Ladm .+5 =7+5=12 L- Ladm .+5 =23+5=28


L- Ladm .+5 =10+5=15 L- Ladm .+5 =27+5=32
L- Ladm .+5 =16+5=21 L- Ladm .+5 =38+5=43
L- Ladm .+5 =19+5=24 L- Ladm .+5 =29+5=33

Graficul spectrelor zgomotului normat


Graficul spectrelor zgomotului fără capota fonoizolatorie

Graficul spectrelor zgomotului cu capota fonoizolatorie

Concluzie:
In urma elaborarii acestei lucrari de laborator, am luat cunoştinţă de metodica cercetării zgomotului
industrial, metodele de normare, aparatul şi metodele de măsurare, măsurările şi mijloacele de protecţie.
Experiența efectuată a presupus calculul nivelului de sunet fără mijloace de protecție(L), calculul nivelului
de sunet admisibil(Ladm.), compararea lor și aflarea micșorării necesare a zgomotului (L_∆nec). A doua
parte a experienței a presupus cercetarea nivelului de sunet cu utilizarea mijlocelor de protecție, și anume
capota fonoizolantă (L_(cap.)), determinarea micșorării reale a zgomotului (L-L_(cap.)) și calculul
fonoizolației necesare a mijloacelor de protecție antizgomot (L-L_(adm.)+5). În urma calcului efectuat, am
depistat că nivelul sunetului fără utilizarea mijloacelor de protecție (L) este de 82 dB, ceea ce depășește
valoarea admisibilă (Ladm.)=80 dB. Iar odată cu utilizarea mijlocului de protecție antizgomot (capota
fonoizolantă), valoarea nivelului de sunet (L_(cap.))= 79 dB, ceea ce nu depășește nivelul admisibil și
demonstrează eficiența utilizării mijloacelor de protecție fonoizolante, și anume a capotei fonoizolante care
permite de a micşora simţitor zgomotul în apropierea sursei, la cele mai apropiate locuri de muncă ceea ce
nu permit a face alte mijloace. Pe lângă capota fonoizolantă, pentru a reduce influența negătivă a nivelul de
zgomot care depășește valoarea admisibilă, se utilizează mijloace individuale de protecție, precum: căşti-
antizgomot; bucşe-antizgomot; coifuri-antizgomot; costume-antizgomot.