Instrucţiunile tehnice de proiectare a spaţiilor verzi

pentru localită ţile urbane - Indicativ P. 41-73, din

21.06.1973
Parte integrantă din Ordin 157/1973
Modificări (...), Referinţe (1)
Text publicat în Buletinul constructiilor nr. 9 din 21 iunie 1973.
În vigoare de la 21 iunie 1973

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau
alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje
publicitare.

Cumpără forma actualizată

1. GENERALITĂŢI
1.1. Spaţiul verde constituie o componenţă principală a ansamblului urbanistic prin
funcţiunile multiple pe care le îndeplineşte ca element de recreare si odihnă a populaţiei
orăşeneşti şi de completare a ansamblurilor arhitecturale în toate compartimentele ce
compun cadrul de viaţă orăşenească, precum şi ca factor de îmbunătăţire a
microclimatului, de -punere în valoare sau de corectare a deficienţelor cadrului natural
şi de atenuare sau anihilare a unor nocivităţi.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau
alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje
publicitare.

Îndeplinirea acestor funcţiuni în condiţii optime este determinată de modul

corespunzător de rezolvare a sistemului de spaţii verzi din perimetrul construibil şi
teritoriul preorăşenesc, precum şi a fiecărei unităţi de spaţiu verde ce alcătuieşte acest
sistem.
1.2. Instrucţiunile tehnice de proiectare a spaţiilor verzi pentru localităţile urbane au
drept scop să stabilească principalele jaloane de orientare a proiectării sistemului de
spaţii verzi pentru oraşe şi municipii, precum şi a unităţilor de spaţii verzi componente.
În acest sens, instrucţiunile conţin criteriile de clasificare şi sistemele de constituire a
spaţiilor verzi, indicaţii referitoare la: proporţionarea diverselor părţi componente ale
unitaţilor de spaţii verzi; cantităţile de material săditor de arbori, arbuşti şi plante
floricole folosite la amenajarea spatiilor
Elaborate de:
INSTITUTUL DE STUDII ŞI PROIECTĂRI PENTRU CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII DE
GOSPODĂRIE COMUNALA (ISPGC)
Aprobate de CSEAL cu ordinul nr. 157 din 21 iunie 1973
verzi; distanţele dintre plantaţii şi alte dotări; dimensionarea unor utilităţi.
Instrucţiunile conţin, de asemenea, indicaţii pentru dimensionarea şi organizarea
bazelor floricole şi a bazelor dendrologice, care produc materialul săditor folosit la
amenajarea spaţiilor verzi.
Prezentele instrucţiuni nu se referă la proiectarea: spaţiilor verzi din zonele industriale şi
din incintele unor unităţi cu regim special de exploatare (staţii de tratare a apei, staţii de
epurare etc), precum şi la spaţiile plantate pe drumurile publice (naţionale, judeţene şi
comunale).
2. TERMINOLOGIE
În scopul folosirii unei terminologii unitare în proiectarea spaţiilor verzi se definesc
următorii termeni specifici şi utilizaţi în acest domeniu:
2.1. Alee carosabilă - drum amenajat în spaţiu verde pentru circulaţia vehiculelor şi a
pietonilor.
2.2. Alee pietonală - drum amenajat în spaţiu verde, exclusiv pentru circulaţia pietonilor,
avînd lăţimea minimă de 0,75 m sau un multiplu de 0,75 m.
2.3. Bază dendrologică (pepinieră) - unitate de producţie organizată şi dotată cu
construcţiile şi utilităţile necesare producerii materialului săditor (puieţilor) de arbori şi
arbuşti din specii ornamentale, folosit la amenajarea spaţiilor verzi.
2.4. Bază floricolă - unitate de producţie formată dintr-un ansamblu de sere, răsadniţe,
teren de cultură şi construcţii anexe, avînd ca profil producerea materialului săditor
floricol pentru amenajarea spaţiilor verzi.
2.5. Fîşie plantată stradală - spaţiu verde amenajat în cadrul străzii, pe porţiunile de
teren prevăzute în acest scop de profilul străzii, fie în lungul trotuarelor pentru
separarea acestora de partea carosabilă, fie în lungul (carosabilului pentru separarea a
două căi de circulaţie cu sensuri sau mijloace de transport diferite. În acest din urmă caz
un se plantează arbori.
2.6. Formaţiune florală (parter) - suprafaţă de teren, de diferite forme, plantată cu
material săditor floricol, care participă la compoziţia spaţiului verde.
2.7. Gard viu - plantaţie de arbuşti sau din unele specii de arbori ce se pretează la tuns,
dispuşi pe unul sau mai multe rînduri paralele şi apropiate.
2.8. Gazon - covor verde rezultat din semănarea în amestec a ierburilor perene
graminee şi leguminoase, care se coseşte la intervale scurte de timp pentru a se
menţine la o anumită înălţime şi ase îndesi şi care participă la compoziţia spaţiului
verde.
2.9. Grădina complexului de locuit - spaţiu verde cu suprafaţa de 1-3 ha, amplasat
compact în cadrul complexului de locuit, de regulă în centrul acestuia, care asigură
spaţiul de odihnă şi recreare zilnică a locuitorilor complexului de locuit respectiv.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau
alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje
publicitare.

2.10. Grădină de cartier - spaţiu verde cu suprafaţa de 3-20 ha, amplasat pe cît posibil în
centrul cartierului care asigură spaţiul de odihnă şi recreare a locuitorilor din raza de
servire a acestuia. Cuprinde unele dotări cu scopuri utili J tare şi de agrement şi poate
dispune de suprafeţe amenajate pentru desfăşurarea unor activităţi sportive
necompetitionale, precum şi terenuri de joacă pentru copii.
2.11. Grădină orăşenească - spaţiu verde cu aceeaşi suprafaţă şi aceleaşi funcţiuni ca şi
grădina de cartier, corespunzătoare oraşelor mici, în care nu sînt diferenţiate cartiere.
2.12. Grădină botanică - spaţiu verde cu profil specializat a cărui amenajare este
subordonată scopului principal de prezentare a florei pe baza unor criterii ştiinţifice şi
didactice.
2.13. Material săditor dendrologic ornamental (puieţi de talie mare de arbori şi de
arbuşti ornamentali) - puieţi de talie mare de arbori şi de arbuşti din specii ornamentale
folosiţi la amenajarea spaţiilor verzi.
2.14. Material săditor floricol (răsaduri de plante floricole - răsaduri de plante floricole
folosite la amenajarea spatiilor verzi.
2.15. Oglindă de apă - element compoziţional al spaţii: lui verde, constituit dintr-o
suprafaţă acoperită cu apă ce poate avea diferite forme şi poate îndeplini diferite
funcţiuni.
2.16. Parc - spaţiu verde cu suprafaţa mai mare de 2 ha, situat în perimetru construibil
sau adiacent acestuia, care cuprinde zone pentru diferite forme de odihnă, mai amplu
mai pronunţat specializate decît cele din grădină.
2.17. Peluza - suprafaţă de teren acoperită cu gazon, care participa la compoziţia
spaţiului verde.
2.18. Plantaţie de arbori în linie - arbori plantaţi în linie pe un, singur rînd de-a lungul,
trotuarelor, cu scopul principal de apăra pietonii contra insolaţiei şi a altor factori nocivi,
precum şi cu scopul de a contribui la estetica străzii.
Plantaţia se realizează cu arbori din anumite specii indicate şi cu puieţi de talie mare
special produşi în acest scop.
2.19. Plantaţie de proiecţie - plantaţie de arbori şi arbuşti creată după: anumite scheme
de plantare şi avînd scopuri multiple de protecţie contra vînturilor dominante, protectie
sanitară, protecţia surselor de apă etc.
2.26. Plante floricole - plante ierboase şi semilemnoase cu aspect decorativ, care se
folosesc la amenajarea spaţiilor verzi şi care se grupează după ciclul citai şi sezonul de
folosire în:
- plante floricole anuale cu ciclu vital de un an şi folosite în sezonul de vară;
- plante floricole bienale cu ciclu vital de doi ani şi folosite în sezonul de toamnă şi
primăvară
- plante floricole perene cu ciclu vital de mai mulţi ani şi care se menţin în formaţiunile
florale timp de aproximativ 5 ani.
2.21. Rază de servire - distantă la care o unitate de spaţiu verde poate exercita influenţa,
în sensul accesibilităţii acesteia de către vizitatori, cu orice mijloc de transport.
2.22 Scuar - spaţiu verde cu suprafaţa de maximum 3,00 ha, amplasat în perimetrul
construibil pentru întregirea compoziţiei uhei dotări orăşeneşti şi pentru a servi ca loc de
odihnă de scurtă durată.
2.23. Sistem de spaţii verzi - totalitatea unităţilor de spaţiu verde constituite în
perimetru construibil şi teritoriul preorăşenesc.
2.24. Sistematizarea unităţii de spaţiu verde - sistematizarea şi organizarea unei unităţi
de spaţiu, verde în zone pentru diferite forme de odihnă, precum şi stabilirea tramei de
alei şi a tuturor dotărilor în funcţie de metoda de compoziţie adoptată.
2.25. Spaţiu verde - suprafaţă de teren amenajată în perimetru construibil sau în afara
acestuia, avînd fondul dominant construit din vegetaţie, căreia i se asociază o serie de
dotări cu caracter, utilitar, de agrement sau cultural şi care, îndeplineşte funcţiuni de
agrement, igienico-sanitare, social-culturale, utilitare şi de înfrumuseţare.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau
alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje
publicitare.
2.26. Spaţiu verde din cadrul complexului de locuit - spaţiu verde amenajat cu scopul de
a încadra ansamblul arhitectural al complexului de locuit, de a asigura locurile de odihnă
şi recreare a adulţilor şi copiilor, precum şi pentru, îmbunătăţirea microclimatului.
2.27. Spaţiu verde din cimitir - spaţiu verde amenajat în general de-a lungul aleelor din
cimitir, cu scopul principal de înfrumuseţare.
2.28. Spaţiu verde din incinta expoziţiilor - spaţiu verde amenajat în incinta unei
expoziţii, cu scopul de a întregi ansamblul arhitectural şi de a crea un cadru estetic.
2.29. Spaţiu verde din incinta întreprinderilor industriale - spaţiu verde amenajat în
incintele industriale, cu scopul de a se crea condiţii pentru recrearea şi odihna
muncitorilor în timpul repaosului, de a ameliora factorii climatici dăunători pentru
desfăşurarea procesului de producţie şi de a completa ansamblul arhitectural.
2.30. Spaţiu verde din incinta unităţilor social-culturale şi de învăţămînt - spaţiu verde
amenajat în incintele: spitalelor, creşelor, şcolilor, grădiniţelor, institutelor de
învăţămînt superior, caselor de cultură etc, al cărui scop şi compoziţie sînt determinate
de profilul instituţiei respective.
2.31. Spaţiu verde din incinta unităţii zoologice - spaţiu verde amenajat în incinta
punctului, grădinii sau parcului zoologic, în afara amplasamentelor animalelor, cu scopul
de a crea un mediu adecvat şi un cadru estetic.
2.32. Teren de joacă - suprafaţa de teren delimitată în cadrul unei unităţi de spaţiu
verde, care se amenajează şi se dotează cu jocuri pentru copii de diferite vîrste.
2.33. Unitate de spaţiu verde - spaţiu verde cu suprafaţă delimitată şi cu funcţiuni
distincte în cadrul sistemului de spaţiu verde (scuar, grădină de cartier, parc etc).
2.34. Zonă de agrement- spaţiu verde situat în afara perimetrului construit şi amenajat
într-o pădure existentă sau pe un alt teren, cu scopul de a se asigura condiţiile necesare,
în special pentru odihna săptămînală a locuitorilor din localitatea respectivă; cuprinde
amenajările necesare satisfacerii cerinţelor şi nevoilor de odihnă şi recreare ale
vizitatorilor.
Termenul "zonă de agrement” înglobează şi termenii de "pădure-parc” şi "pădure de
agrement” folosiţi la zonarea funcţională a pădurilor pentru diferenţierea acestora din
punct de vedere al regimului de gospodărie.
3. CLASIFICAREA SPAŢIILOR VERZI
Spaţiile verzi orăşeneşti se clasifică în funcţie de criteriul de amplasare şi de criteriul de
folosinţă; astfel:
Criteriul de amplasare
După acest criteriu, spaţiile verzi se grupează în raport cu poziţia teritorială a acestora şi
anume:
3.1. Spaţiile verzi din perimetrul construibil sînt situate în limitele determinate de schiţa
de sistematizare pentru acest perimetru.
Din această grupă fac parte: scuarurile, grădinile, parcurile, spaţiile verzi din cadrul
complexului, de locuit, fîşiile plantate stradale, plantaţiile de arbori în linie, spaţiile verzi
din incintele unităţilor social-culturale şi de învăţămînt, spaţiile verzi din incinta
expoziţiilor, spaţiile verzi din cimitire, spaţiile verzi din incinta unităţilor zoologice,
plantaţiile de protecţie.
3.2. Spaţiile verzi din teritoriu preorăşenesc sînt situate în afara perimetrului construibil.
Din această grupă fac parte zonele de agrement constituite în fondul forestier existent
sau în afara acestuia, precum şi unele unităţi de spaţii verzi din cele menţionate la pct.
3.1, amplasate în teritoriul preorăşenesc.
Criteriul de folosinţă
Avînd la bază acest criteriu, spaţiile verzi se clasifică atît din punct de vedere al limitării
accesului pentru vizitatori, cît şi din punct de vedere al profilului unităţii de spaţii verzi şi
anume:
3.3. Spaţiile verzi cu acces nelimitat, din care fac parte: scuarurile, grădinile, parcurile,
spaţiile verzi din cadrul complexului de locuit, fîşiile plantate şi zonele de agrement.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau
alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje
publicitare.

3.4. Spaţiile verzi cu acces limitat, considerate spaţiile verzi din incintele: institutelor
social-culturale şi de învăţămînt; întreprinderilor industriale, expoziţiilor; cimitirelor şi
unităţilor zoologice, precum şi grădinile botanice.
3.5. Spaţii verzi cu profil specializat, care includ grădinile botanice şi plantaţiile de
protecţie.
4. PRINCIPII DE CONSTITUIRE A SISTEMULUI DE SPATII VERZI
În perimetrul construibil
În funcţie de condiţiile geo-climatice şi de concepţia urbanistică, sistemele de spaţii verzi
ale localităţilor urbane se pot constitui în trei modalităţi caracteristice: 1
- sistemul de fîşii;
- sistemul de pete;
- sistemul mixt (fîşii şi pete).
4.1. Sistemul de fîşii se caracterizează prin aspectul de reţea continuă în planul oraşului.
Acest sistem, în funcţie de schema urbană, poate fi: radial, concentric sau mixt (radial-
concentric) pe de o parte şi longitudinal, transversal sau mixt (longitudinal-transversal)
pe de altă parte.
Sistemul este specific oraşelor cu relief terasat sau oraşelor cu relief plat şi cu schema
stradală regulată, în care compartimentarea unităţilor componente se face prin
intermediul unor magistrale ample.
Acest sistem, avînd la bază principiul continuităţii, este cel mai eficient din punct de
vedere al realizării funcţiilor igienico-sanitare, mai ales în carurile în care fîşiile se
continuă în afara perimetrului prin zone de agrement.
4.2. Sistemul în pete se caracterizează prin răspîndirea izolată în teritoriu a unităţilor de
spatii verzi.
Sistemul este caracteristic oraşelor cu relief frămîntat sau cu schemă neregulată a
reţelei stradale, în care organizarea spaţiilor verzi se face în raport cu disponibilităţile
locaţe.
4.3. Sistemul mixt (fîşii şi pete) se caracterizează prin îmbinarea celor două sisteme
descrise mai sus.
Acest sistem este cel mai răspîndit, adaptîndu-se condiţiilor curente de restructurare a
oraşelor. În acelaşi timp, sistemul răspunde cel mai bine dezideratelor funcţionale şi
estetica ale oraşelor.
În teritoriul preorăşenesc
4.4. Spaţiile verzi din afara perimetrului construibil se organizează cu precădere prin
dotarea corespunzătoare funcţiilor de odihnă şi agrement a pădurilor existente.
În cazul în care lipsesc pădurile, se recomandă plantarea unor suprafeţe
corespunzătoare, în vederea realizării în perspectivă a zonelor de agrement.
Constituirea sistemului de zone de agrement se face avîndu-se în vedere următoarele
principii:
a) Amorsarea - pe cît posibil - la sistemul de spaţii verzi din perimetrul construibil;

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau
alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje
publicitare.
b) Amplasarea, în raport cu localitatea respectiva, în faţa vînturilor dominante şi de cea
mai mare intensitate;
c) Accesibilitatea;
d) Omogenitatea răspîndirii în teritoriu.
5. PRINCIPII ŞI METODE DE ORGANIZARE (COMPOZIŢIE) A UNITĂŢILOR DE SPAŢII VERZI
5.1. Problemele de organizare (compoziţie) a unităţilor de spaţii verzi sînt multiple şi
variate. La soluţionarea acestora se recomandă să se ia în considerare următoarele
principii:
a) Folosirea calităţilor peisagiului natural şi eliminarea defectelor acestuia.
b) Axarea compoziţiei pe particularităţile naturale ale situaţiei actuale, atît în ceea ce
priveşte relieful, cît şi vegetaţia existentă.
c) Realizarea de compoziţii corespunzătoare programului unităţii de spaţiu verde în
ansamblu şi a părţilor componente ale acesteia.
d) Stabilirea unei proporţii armonioase a părţilor componente între ele şi în ansamblu.
e) Amplasarea acceselor în incinta spaţiului verde pe direcţiile principale de circulaţie ale
vizitatorilor.
f) Crearea de compoziţii armonioase de forme şi culori cu ajutorul vegetaţiei şi a
elementelor de construcţii.
5.2. Modul de soluţionare a sistematizării şi organizării unităţilor de spaţiu verde se
poate încadra într-una din următoarele metode (stiluri):
a) Metoda (stilul) geometrică, caracterizată în principal prin:
- Organizarea teritoriului în părţi cu forme geometrice, regulate, dispuse de obicei în
mod simetric faţă de una sau mai multe axe de simetrie, care sînt totodată şi axe de
perspectivă.
- Tratarea zonelor centrale sub forma unor peluze ample, pe care se amplasează cel
mult anumite formaţiuni floricole sau arbuşti tunşi pentru a lăsa perspectiva cît mai
liberă, precum şi organizarea cadrului vertical prin introducerea arborilor şi arbuştilor în
grupuri de forme regulate, pe măsura distanţării pe axul compoziţiei.
- Prevederea unor alei drepte şi largi.
- Adoptarea unor forme geometrice regulate îri organizarea oglinzilor de apă şi a
pieţelor.
- Folosirea de arbori şi arbuşti cu forme regulate în general tunşi în forme geometrice.
- Amplasarea vegetaţiei, în special arbuştii şi plantele floricole, în figuri geometrice
regulate.
Această metodă este indicată pentru organizarea scuarurilor din faţa unor construcţii
reprezentative, cu scopul de a accentua aspectul monumental al acestora, precum şi
pentru rezolvarea unor părţi din grădini şi parcuri.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau
alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje
publicitare.

Spaţiile verzi organizate după această metodă se dotează cu elemente decorative,

subordonate scopului principal al compoziţiei în ceea ce priveşte dispoziţia lor în plan.
De asemenea, în cuprinsul acestora se pot prevedea locuri de odihnă cu banci şi mici
pavilioane amplasate astfel încît să nu întrerupă compoziţia de ansamblu.
Pentru realizarea unor efecte decorative în timpul nopţii se va acorda o deosebită
atenţie sistemului de iluminare a spaţiului verde, cu ajutorul căruia se va urmări să se
sublinieze anumite aspecte ale compoziţiei. În zona centrală se va urmări valorificarea,
în special, a coloritului panterelor prin instalarea de corpuri de iluminat pitice, iar spre
exterior se vor valorifica perspectivele prin utilizarea surselor de lumină adecvate.
b) Metoda (stilul) peisagistică caracterizată în general prin tendinţa de imitare a naturii
şi anume:
- Punerea în valoare a reliefului natural, în scopul obţinerii de perspective variate şi
valoroase, cu intervenţii minime, de modelare şi geometrizare. Consolidările necesare se
fac prin lucrări care să se înscrie în mod armonios în cadrul natural şi care să evidenţieze
cît mai puţin intervenţia omului. De asemenea, diferenţele de relief se pot specula
pentru accentuarea jocurilor de umbră şi lumină.
- Aleele din cuprinsul compoziţiei au un traseu liber, serpuitor, care îmbracă formele
reliefului, astfel încît să permită o mai bună valorificare a frumuseţilor naturale ale
grupărilor de vegetaţie cu aspecte deosebite, ale oglinzilor de apă etc.
- Vegetaţia dispusă într-un mod cît mai natural şi totodată decorativ. Grupurile de arbori
şi arbuşti constituie amestecuri de esenţe, de culori, de forme şi de dimensiuni cît mai
variate. În funcţie de condiţiile de relief şi de dimensiunile terenului pot domina fie
peluzele întinse cu grupări dispersate de arbori şi arbuşti, fie masivul plantat cu
alternanţe de desişuri şi luminişuri, cu scopul de a se obţine succesiunea planurilor de
perspectivă cu amestecul şi dispoziţia variată a coloritului.
- Oglinzile de apă prezintă forme diferite, asemănătoare eu cele intîlnite în natură şi
anume lacuri, cursuri de apă liniştite, cascade printre stînci etc.
- Diferitele construcţii din dotarea spaţiului verde se vor incadra în aspectul pitoresc
general, folosindu-se in acest scop materialele de construcţii corespunzătoare.
Se indică ca această metodă să se aplice la organizarea grădinilor si parcurilor din zone
cu relief variat, precum şi a zonelor de agrement în cuprinsul pădurilor existente.
Pentru a se permite accesul în timpul nopţii şi pentru valorificarea elementelor
caracteristice şi realizarea unor efecte estetice de noapte, se dotează spaţiul verde cu un
sistem de iluminat adecvat compoziţiei peisagistice. Iluminatul trebuie să fie discret,
lipsit de stridenţă şi fără o afirmare a corpurilor de iluminat. Se va urmări ca prin
instalarea de corpuri de iluminare corespunzătoare să se scoată în relief unele siluete de
arbori său, unele buchete de arbori de diferite specii şi forme, să se pună în valoare
unele formaţiuni florale, elemente decorative etc. De asemenea, se va urmări să se
asigure locurile de odihnă cu un iluminat difuz, care este odihnitor, iar zonele din
vecinătatea acestora să fie iluminate mai puternic pentru a atrage insectele.
c) Metoda (stilul) mixtă caracterizată prin aplicarea celor două metode, menţionate mai
sus, la organizarea aceloraşi unităţi de spaţiu verde, cu realizarea unei treceri gradate
intre ele. Prin aplicarea acestei metode se pot obţine cele mai variate compoziţii, în care
traseele drepte ale aleelor cu profile transversale largi, capabile să primească mari mase
de vizitatori, se dispun în zonele centrale, în directă legătură cu punctele de acces şi cu
diferite puncte de atracţie (terenuri de sport, restaurant etc), iar aleele sinuoase se
prevăd în zonele intermediare, cu plantaţii mai intense care încadrează spaţiile de
odihnă, lectură, plimbare etc.
Vegetaţia se bazează în special pe masivul de arbori, grupaţi în mod cît mai apropiat de
felul în care se găsesc în natură.
Construcţiile, oglinzile de apă şi iluminatul decorativ, se adaptează modului în care se
organizează diferitele zone din cuprinsul unităţii de spaţiu verde, conform
recomandărilor de la metodele descrise anterior.
Această metodă se recomandă să se folosească la organizarea, în special, a grădinilor şi
parcurilor.
5.3. La proiectarea compoziţiei vegetaţiei, respectiv la stabilirea speciilor dendro-
floricole şi a modului de folosire a acestora în funcţie de metoda de sistematizare a
unităţii de spaţiu verde, de condiţiile naturale şi de efectele peisagistice urmărite, se
recomandă să se ţină seama de principalele caracteristici ale speciilor prezentate în
tabela 9.
 6. DIMENSIONAREA ŞI ORGANIZAREA BAZELOR DE PRODUCERE A MATERIALULUI
SADITOR, FLORICOL ŞI DENDROLOGIC
Baze floricole
Pentru producerea materialului săditor floricol necesar amenajării spaţiilor verzi, se
recomandă în general să se construiască cîte o bază floricolă pentru fiecare localitate,
deoarece transportarea răsadurilor comportă un volum mare de transport şi deci
cheltuieli mari. Se poate admite gruparea a două sau mai multe localităţi urbane pentru
a fi deservite de aceeaşi bază floricolă acolo unde se justifică din punct de vedere
tehnico-economic.
Dimensionarea fazei floricole se face în funcţie de următoarele elemente de calcul:

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau
alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje
publicitare.

6.1 Cantitatea de material săditor floricol (plante floricele anuale, bienale şi perene) ce

trebuie produsă anual pentru amenajarea spaţiilor verzi din localitatea respectivă, se
stabileşte astfel:
a) Se inventariază suprafeţele de spaţii verzi existente, separat pe categorii (scuar,
grădini, parc etc.) la care se adaugă suprafeţele ce se vor amenaja din nou în perioada
următoare, luată în considerare (de recomandat 8-10 ani).
b) Se stabileşte suprafaţa efectiv ocupată de formaţiunile floricole, aplicînd procentele
de participare ale acestora (a se vedea tabela 2) la suprafeţele totale ale diferitelor
categorii de spaţii verzi, determinate ca mai sus.
c) Se stabilesc suprafeţele ocupate de plantele floricole anuale şi bienale şi separat de
plantele floricole perene, în funcţie de procentele de participare ale acestor grupe de
plante în formaţiunile florale. Aceste procente diferă pe categorii de spaţii verzi şi se
stabilesc de proiectant în funcţie de specificul local.
d) Se stabileşte sortimentul de specii indicat pentru plantele floricole anuale, bienale şi
perene şi se grupează speciile în funcţie de tehnologia de producere asemănătoare,
pentru fiecare grupă de specii astfel determinată se stabileşte procentul de participare
în compoziţia florală admisă de proiectant.
c) Se înmulţesc suprafeţele ocupate de plantele floricole anuale, bienale şi perene -
stabilite ca la pct. c - cu cantităţile de plante ce se plantează la unitatea de suprafaţă, şi
anume:
- anuale 10-25 buc/m2
- bienale 15-30 buc/rii2
- perene 3-15 buc/m2
La cantităţile de plante rezultate se adaugă cantităţile ce reprezintă pierderile cauzate
de manipulare, de aproximativ 5 %.
6.2. Indicii specifici tehnologiei de producţie a materialului săditor floricol, ce se iau în
considerare la determinarea grupelor de specii cu tehnologie asemănătoare şi la
dimensionarea suprafeţelor utile pentru capacităţile de producţie, sînt următorii:
a) Indicii de producţie la unitatea de suprafaţă de sere înmulţitor, sere de producţie cu
parapete, răsadniţe cu încălzire, răsadniţe reci şi teren de cultură pentru operaţiunile
specifice tehnologiei de producere a diferitelor grupe de specii, înscrişi în tabela 6.
b) Coeficienţii de utilizare a spaţiului din sere, răsadniţe şi teren de cultură, înscrişi în
tabela 6.
c) în funcţie de elementele de calcul specificate la punctele 6.1. şi 6.2, dimensionarea
bazei floricole se face astfel:
Se împart cantităţile de plante floricole, stabilite pe baza indicaţiilor de la pct. 6.1.e, la
indicii de producţie stabiliţi la pct. 6.2.a. Suprafeţele obţinute se majorează sau se
micşorează în funcţie de timpul de producere şi coeficientul de utilizare a spaţiului,
specifici tehnologiei de producţie şi stabiliţi la punctele 6.2.b. şi c. Suprafeţele rezultate
reprezintă suprafeţele utile pentru: sera înmulţitor, sera de producţie cu parapete,
răsadniţele calde, răsadniţele reci şi terenul de cultură.
Suprafeţele construite ale acestor capacităţi de producţie, precum şi suprafaţa totală a
incintei bazei floricole rezultă din soluţiile constructive şi de organizare adoptate.
6.3. Organizarea incintei bazei floricole se face pe baza următoarelor criterii principale:
a) Serele şi răsadniţele se amplasează astfel încît coamele acestora să fie orientate
paralel sau cu înclinare de cel mult 10° fată de direcţia vînturilor dominante din sezonul
de iarnă.
b) Centrala termică proprie se amplasează în centrul de gravitate al principalilor
consumatori de energie termică (serele şi răsadniţele calde).
c) Depozitul de pămînturi şi şopronul pentru depozitarea ghivecelor, lădiţelor, ramelor
cu geam de la răsadniţe etc, se aşează în apropierea serelor şi meselor de plantare
exterioare.
Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau
alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje
publicitare.

d) Grupul de exploatare se amplasează în apropierea intrării principale în bază.

e) Construcţiile se grupează astfel încît serele şi răsadniţele să nu fie umbrite, de
construcţiile anexe şi totodată să se obţină lungimi cît mai reduse ale reţelelor
exterioare, să se asigure desfăşurarea cît mai judicioasă a procesului de producţie şi să
se ocupe o suprafaţă de teren cît mai mică.
f) Terenul de cultură se amplasează în apropierea serelor şi răsadniţelor, şi se
organizează astfel încît straturile de cultură să aibă lungimi de cca 40 m.
6.4. Dimensionarea unei baze floricole în vederea stabilirii cu aproximaţie a suprafeţei
amplasamentului acesteia se poate obţine folosind formula:
în care:
Sb = [A(S1+ R1 + T1) B (R2+T2) P(S2 + R3 + T3)]/1000 x K
Sb este suprafaţa bazei floricole
A - bucăţi plante floricole anuale
B - bucăţi plante floricole bienale
P - bucăţi plante floricole perene
S1 - 2,00 m2 suprafaţa utilă de seră pentru 1000 buc. plante floricole anuale.
S2 - 0,15 m2 suprafaţa utilă de seră pentru 1000 buc. plante floricole perene.
R1 - 4,30 m2 suprafaţa utilă de răsadniţe pentru 1000 buc. plante floricole anuale.
R2 - 0,20 m2 suprafaţa utilă de răsadniţe pentru 1000 buc. plante floricole bienale.
R3 - 0,20 m2 suprafaţa utilă de răsadniţe pentru 1000 buc. plante floricole perene.
T1 -2,20 m2 suprafaţa utilă de teren cultură pentru 1000 buc. plante floricole anuale.
T2 - 20,00 m2 suprafaţa utilă de teren cultură pentru 1000 buc. plante floritole bienale.
T3 - 96,00 m2 suprafaţa utilă de teren cultură pentru 1000 buc. plante floricole perene.
K - 1,5 - suprafaţa ocupată de construcţii anexe, drumuri etc.
Suprafeţele utile de sere, răsadniţe şi teren de cultură, indicate mai sus ca fiind necesare
pentru producerea a 1000 buc. plante floricole, corespund unui sortiment de plante
floricole anuale, bienale şi perene, care se folosesc în mod obişnuit la amenajarea
spaţiilor verzi.
Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau
alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje
publicitare.

Baze dendrologice
Pentru producerea materialului săditor (puieţi de talie mare) dendorologic, ornamental
se recomandă sa se construiască o bază dendrologică a cărei producţie să asigure
necesarul tuturor localităţilor dintr-un judeţ.
Dimensionarea, bazei dendrologice se face în funcţie de următoarele elemente de
calcul:
6.5. Cantitatea de material săditor dendrologic ornametal ce trebuie produsă anual şi
care se stabileşte astfel:
a) Se inventariază suprafeţele de spaţii verzi, separat pe categorii (scuar, grădini, parc
etc.) existente, în localităţile luate în considerare. Aceste suprafeţe se reduc în funcţie
de procentele admise pentru înlocuirea şi completarea arborilor şi arbuştilor în cadrul
lucrărilor de întreţinere anuală a spaţiilor verzi, obţinîndu-se astfel suprafeţele efective
ce se plantează anual.
b) Se stabilesc suprafeţele de spaţii verzi, separate p categorii, ce se vor amenaja din
nou în anul mediu al perioadei următoare luată în considerare şi a cărei mărime est de
8-10 ani. La acestea se adaugă suprafeţele efective rezultate din aplicarea procentelor
de completări ale pierderile înregistrate după plantare, precum şi cele rezultate din
aplicarea procentelor admise pentru înlocuirea şi completare arborilor şi arbuştilor în
cadrul lucrărilor de întreţine anuală.
c) Se calculează cantităţile de puieţi de arbori şi separ; de arbuşti, ţinîndu-se seama de
totalul suprafeţelor de spati verzi pe categorii, rezultat din însumarea suprafeţelor
stabilite ca la punctele a. şi b., precum şi de cantităţile de puieti de arbori şi de arbuşti
necesare la platarea unui hectar de pat de vegetaţie şi stabilite în tabela 5.
6.6. Sortimentul de specii ornamentale de arbori şi arbuşti (răşinoase şi foioase), indicat
pentru amenajarea spaţiilor verzi din zona respectivă.
6.7. Indicii orientativi de producţie, corespunzători operaţiilor specifice tehnologiei de
producere a materialului saditor (puieţilor), determinaţi pentru fiecare specie ce
alcătuieste sortimentul considerat şi înscrişi în tabela 7.
6.8. Compoziţia speciilor admisă pentru zona respectiva exprimată prin procentele de
participare ale răşinoaselor si foloaselor şi a grupelor de specii de arbori şi de arbuşti din
cadrul acestora constituite pe bază de tehnologie asemănătoare de producere.
6.9. Schema de asolament determinată de tipul de asolament cu îngrăşămînt verde şi de
timpul de producere al puieţilor în secţia de cultură la care se aplică schema.
6.10. Cu ajutorul elementelor de calcul, menţionate şi determinate conform indicaţiilor
de mai sus, se stabilesc suprafeţele utile, cultivate şi în ameliorare, după cum urmează:
Cantităţile de arbori şi de arbuşti stabilite ca la pct. 6.5. se defalcă pe răşinoase şi pe
foioase şi în cadrul acestora pe grupe de specii de arbori şi de arbuşti constituite pe baza
indicaţiilor de la pct. 6.8, folosindu-se procentele de participare ale acestora în
compoziţia speciilor admisă.
Cantităţile de arbori şi de arbuşti, astfel obţinute pentru fiecare grupă de specii, se
împart la indicii de producţie stabiliţi pentru unitatea de suprafaţă din fiecare secţie de
cultură prin care trec puieţii grupei respective.
Suprafeţele rezultate se grupează pe secţii de cultură (semănături şi butăşiri, repicături,
şcoala I şi şcoala II) şi pe timpi de producere a puieţilor din fiecare secţie, obţinindu-se
astfel suprafaţa de cultivat anual prin semănare, butăşire, repicare etc, pentru a se
asigura ritmicitatea producţiei sortimentului de specii necesar.
În funcţie de suprafeţele de cultivat anual, stabilite ca mai sus şi de schemele de
asolament, care se aplică secţiilor de cultură respective, se determină suprafaţa unei
sole, care înmulţită cu numărul solelor, prevăzut în schema asolament, dă suprafaţa
utilă pentru secţia respectivă.
Totalul suprafeţelor utile ale secţiilor de cultură reprezintă suprafaţa în producţie şi
ameliorare.
Suprafaţa incintei bazei dendrologice rezultă din soluţia de organizare adoptată.
6.11. Organizarea teritoriului (incintei) bazei dendrologice
Principalele criterii ce se recomandă să fie luate în considerare la organizarea teritoriului
unei baze dendrologice sînt următoarele:

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau
alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje
publicitare.

a) Gruparea diferitelor secţii de cultură se face astfel încît sa se realizeze un flux

tehnologic cît mai judicios.
b) Suprafeţele solelor ce compun secţiile de cultură trebuia să fie egale între ele, ea să
permită rotaţia culturilor din cadrul asolamentului respectiv.
c) Solele se orientează (cu laturile lungi perpendiculare pe direcţia vînturilor dominante
din sezonul de vegetaţie).
d) Lungimea solelor trebuie să fie cît mai mare, de recomandat între 200 şi 360 m
pentru a se asigura folosirea în condiţii optime a mecanismelor.
e) Drumurile din capetele solelor trebuie să aibă lăţimea de cel puţin 7,00 m pentru a
permite întoarcerea mecanismelor.;
6.12. Dimensionarea unei baze dendrologice cu scopul de a se stabili cu aproximaţie
suprafaţa necesară amplasamentului se poate face folosind formula:
S = (A x S1 + a x S2) x K
în care:
S este suprafaţa bazei dendrologice în m2;
A - cantitatea de puieţi talie mare de arbori în buc;
a - cantitatea de puieţi talie mare de arbuşti în buc.;
S1 - suprafaţa de pepinieră ce revine unui puiet de talie mare de arbore = 5,00-7,00 m 2;’
S2 - suprafaţa de pepinieră ce revine unui puiet de talie mare de arbust= 0,70 m 2;
K -1,3 = suprafaţă ocupată de drumuri şi construcţii anexe.
7. INDICI ŞI NORME
În scopul orientării proiectanţilor în elaborarea documentaţiilor tehnice pentru spaţii
verzi şi a studiilor de dimensionare a bazelor floricole şi dendrologice se prezintă în
tabelele ce urmează o serie de date cu privire la:
7.1. Indici globali orientativi pentru spaţiile verzi din cadrul perimetrului construibil -
tabela 1.
În coloana 2 sînt înscrise categoriile de oraşe în funcţie de numărul locuitorilor.
În coloana 3 sînt înscrise limitele suprafeţelor de spaţii verde pe locuitor, recomandate
pentru fiecare categorie de oraş şi care reprezintă spaţiile verzi cu acces nelimitat din
cadrul perimetrului construibil.
În ceea ce priveşte spaţiile verzi din teritoriul preorăşenesc, se recomandă ca pentru
dimensionarea acestora să se ţină seama de prevederile instrucţiunilor nr. 3134 din 24
decembrie 1963, Cap. II, pct. 4, privind încadrarea pădurilor în grupe funcţionale,
elaborate de Ministerul Economiei Forestere si a Materialelor de Constructii.
Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau
alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje
publicitare.

7.2. Procente orientative de participare a principalelor părţi componente ale unităţilor

de spaţii verzi - tabela 2.
În coloanele 3, 7 şi 8 ale tabelei sînt înscrise procentele orientative de participare a
vegetaţiei, a aleilor şi a altor dotări în organizarea (compoziţia) unităţii de spaţiu verde
proiectată.
Coloanele 4, 5 şi 6 cuprind procentele de ocupare cu arbori şi arbuşti, cu formaţiuni
florale şi cu gazon a suprafeţei destinată vegetaţiei considerată 100%.
7.3. Distanţe între plantaţii şi alte dotări - tabela 3.
Distanţele minime indicate în coloanele 3 şi 4 pentru dotările menţionate la numerele
curente 1-4 se măsoară, în plan orizontal, de la faţa obiectului dinspre arbore sau arbust
pînă la axul acestora, iar pentru cele menţionate la numerele curente 5-11 se măsoară
de la faţa exterioară a conductelor, cablurilor etc. şi axul arborelui sau arbustului.
7.4. Distanţe între arbori şi conductorii electrici - tabela 4.
Distanţele minime înscrise în coloana 3 se măsoară în plan vertical, iar cele din coloana 4
se măsoară în plan orizontal, în ambele cazuri distanţa considerîndu-se între faţa
exterioară a conductorului şi planul tangent la coroană şi paralel cu faţa conductorului.
7.5. Cantităţi orientative de puieţi folosite la amenajarea unităţilor de spaţii verzi -
tabela 5.
Cantităţile de arbori şi de arbuşti înscrise în coloanele 3 şi 4 se referă la unitatea de
suprafaţă - hectar - ocupată numai de vegetaţie (arbori, arbuşti, formaţiuni, florale şi
gazon).
Datele din tabelă pot folosi la determinarea orientativă a cantităţilor de arbori şi arbuşti
necesare amenajării unei unităţi de spaţiu verde, precum şi a cantităţilor de material
dendrologic ornamental necesare dimensionării bazelor dendrologice (pepinierelor).
7.6. Indici orientativi de producţie şi coeficienţi de utilizare a spaţiului de sere, răsadniţe
şi teren de cultură, corespunzători tehnologiei de producere a materialului săditor
floricol - tabelă 6.
Datele din această tabelă folosesc la determinarea suprafeţelor utile ale capacităţilor de
producţie ce compun baza floricolă.
În coloanele 3, 4, 5, 7, 9,. 10, 12, 13, 14 şi 16 sunt înscrise cantităţile medii considerate
că se obţin în cazul operaţiei specificată în capul coloanei.
În coloanele 6, 8, 11, 15 şi 17 sînt indicaţi coeficienţii de utilizare a spaţiului, adică
numărul de producţii ce se pot obţine din specia respectivă pe aceeaşi suprafaţă în
cursul unui an de cultură.
7.7. Indici orientativi de producţie corespunzători tehnologiei de producere a
materialului săditor dendrologic ornamental - tabela 7.
Datele din această tabelă folosesc la determinarea suprafeţelor utile ale bazei
dendrologice (pepinierei).
În coloanele "Indice de producţie" sînt înscrise cantităţile medii considerate că se obţin
la unitatea de suprafaţă din secţia de cultură respectivă, iar în coloanele "Timp de
producere" este specificat numărul de ani necesar menţinerii plantei pe acelaşi loc de
cultură.
7.8. Norme de consum şi coeficienţi de variaţie orară a consumului de apă pentru diverşi
consumatori din spaţii verzi - tabela 8.
Datele din această tabelă folosesc la dimensionarea reţelei de apă potabilă şi
tehnologică pe baza calculelor făcute de proiectanţii de specialitate.
7.9. Principalele caracteristici ale plantelor recomandate la amenajarea spaţiilor verzi -
tabela 9.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau
alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje
publicitare.

Datele înscrise în această tabelă se referă la principalele caracteristici ale fiecărei specii
de interes peisagistic, precum şi la posibilităţile de folosire în amenajarea spaţiilor verzi.
Datele pot folosi la orientarea proiectantului în stabilirea compoziţiei vegetaţiei.
În coloana "observaţii" se fac menţiuni cu privire la rezistenţa speciei la nocivităţi, la ger,
la tundere, precum şi referitoare la transparenţa coroanei, culoarea fructelor etc.
7.10. Plante recomandate pentru a fi folosite la crearea peluzelor - tabela 10.
În tabela de la punctul 1 sînt indicate speciile şi procentele de participare a acestora în
amestecurile recomandate pentru realizarea gazonului pe peluzele situate în diferite
grade de luminozitate.
În tabela de la punctul 2 sînt indicate plantele ce pot înlocui gazonul pe suprafeţe mici
de peluze situate în diferite grade de luminozitate.
 Tabela 1. Indici globali orientativi pentru spaţiile verzi din cadrul perimetrului
construibil
Categoria de oraşe
Nr. crt. Suprafaţă spaţiu verde m2 locuitor
Număr locuitori
1 2 3
1 Pînă la 20 000 9-13
2 20 000 - 50 000 14 - 20
3 50 001 - 100 000 12 - 16
4 Peste 100 000 17 - 26
Observaţii:
- Indicii din această tabelă se referă la spaţiile verzi cu acces nelimitat din cadrul
perimetrului construibil (parcuri, grădini, scuaruri, fîşii plantate stradale şi spaţii verzi din
cadrul complexurilor de locuit).
- Indicii sînt orientativi şi se vor folosi în exclusivitate la dimensionarea bazelor dendro-
floricole.
Tabela 2. Procente orientative de participare a principalelor părţi componente ale
unităţilor de spaţii verzi
Destinaţia suprafeţelor
Vegetaţie
din care:
Nr.
Unitatea de spaţiu verde
crt. Alte dotări (oglinzi de apă,
Total
Arbori şi Plante Gazon Alei terenuri joacă, chioşcuri) %
arbuşti % floricole % % %

1 2 3 4 5 6 7 8
1. Scuar 80- 20-60 5-10 30-75 15- 0-20
85 20
2. Grădina complexului de locuit, 40- 30-60 4-8 32-66 10- 0-40
de cartier sau orăşenească 70 20
3. Parc 65- 30-60 3-5 35-67 10- 5-20
75 15
4. Fîşie plantată stradală 100 20-60 2-5 35-78
5. Spaţiu verde din cadrul 90- 30-60 1-3 37-69 5-10 -
complexului de locuit 95
6. Spaţiu verde din incinta creşei 60- 50-60 2-3 40-50 10- 20-25
şi grădiniţei 70 15
7. Spaţiu verde din incinta 45- 60-70 2-3 30-40 10- 30-40
şcolilor şi liceelor 60 15
Tabela 3. Distanţe intre plantaţii şi alte dotari
 Distanta min. pînă la axul
Nr. trunchiului
Denumire a dotărilor -m-
crt.
arbori arbuşti
1 2 3 4
Clădiri
1. Pereţi cu ferestre 5,0 1,5
2. Pereţi fără ferestre 2,0 1,5
3. Garduri 2,0 1,5
4. Piloni şi stîlpi fără instalaţii subterane de cabluri electrice sau de 1,0 0,5
telecomunicaţii
Reţele subterane
5. Conducte de gaze 1.5 1,5
6. Canale termice 1,5 1,0
7. Cabluri electrice 1.0 1,0
8. Cabluri de tracţiune electric 1.0 1,0
9. Canalizaţie telefonică 1,0 1,0
10. Conducte de alimentare cu apa; 1,5 1.0
11. Conducte de canalizare 1,5 1,0
Tabela 4. Distanţe dintre arbori şi conductorii electrici
Distanţa minimă de la fire pînă la coroana ai aborilor
Nr. crt. Conductori electrici aerieni sub tensiune -m-
în sus în lături
1 2 3 4
1. Peste 220 V 2,0 5,0
2. Pînă la 220 V (fire neizolate) 2,0 3,0
3. Pînă la 220 V (fire izolate) 0,5 1,0
Tabela 5. Cantităţi orientative de puieţi folosite, la amenajarea unităţilor de spaţii
verzi
Cantităţi de puieţi la hectarul ocupat de
Nr. vegetaţie
Unitatea de spaţiu verde - buc. -
crt.
arbori arbuşti
1 2 3 4
1. Scuar 100-200 1000-2000
2 Grădină şi parc 300-400 100-1000
3. Spaţiu verde din cadrul plexului de locuit 200-400 1000-2000
4. Fîşii plantate stradale 100-200 1000-10000
5. Spaţiu verde din incinta unităţilor social-culturale 200-400 1000-2030
invăţămînt
 6. Spaţiu verde din incinta întreprinderilor industriale 50-150 200-1500
7. Spaţiu verde din cimitir 300-400 Pe km 600 - 1000
8. Plantaţie de arbori în linie 100-150 _
Tabela 6. Indici orientativi de producţie şi coeficienţi de utilizare a spaţiilor din sere,
răsadniţe şi teren de cultura, corespunzători tehnologiei de producere a materialului
saditor floricol

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau
alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje
publicitare.

Locuri de cultură
Sere înmulţitor
umirea Sere parapete Răsadniţe cu încălzire Răsadniţe reci Teren de cu
eciei Coeficient
Butastire Semanare Repicare Plantare Coeficient Plantare Depozitare Coeficient Plantare Depozitare Coeficient
de Semanare Repicar
buc./m2 buc/m2 buc/m2 buc/m2 buc/m2 buc/m2 buc/m2 buc/m2 buc/m2 buc/m2 buc/m2
utilizare
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1. Plante floricole anuale
ntes sp. 2000 1/3 200 1/2 120 - 1/4
um 2000 - - 1/3 200 1/2 - 200 1/3 - - - - -
um sims.
ytron 2000 - - 1/3 200 1/2 120 - 1/4

ium 2000 - - 1/3 200 1/2 120 - 1/4 - 120 1/1 -

L.
ndenii 2000 - - 1/3 200 1/2 120 - 1/4

a Cămara 2000 - - 1/3 200 1/2 120 - 1/4

nium sp. 2000 - - 1/3 200 1/2 120 - 1/4 - 70 - 1/1 -

na 2000 - - 1/3 200 1/2 - 200 1/3 - - 200 1/1 -
yparissus

themum 2000 - - 1/3 200 1/2 120 1/4 200 1/1 6

L. 1/2
num _ 15000 1000 1/3 200 1/3 200 1/2 - _ 120 1/1 _
1/2
- 15000 1000 1/3 300 1/2 120 1/4 -
orens 1/2
Otto
a 15000 1000 1/3 200 1/2 70 200 1/1
a less 1/2 1/1
occinea _ 15000 1000 1/3 _ _ 120 - 1/4 - 120 1/1 _

erinus L. - 15000 1000 1/2 200 1/3 120 200 1/4 - - 120 1/1 -
1/3 1/2
a affinis - 15000 1000 1/2 - - 120 - 1/4 - - 120 1/1 -
1/3
hybrida - 15000 1000 1/2 200 1/3 - 200 1/2 - - - - -
s 1/3
umondii - 15000 1000 1/2 200 1/3 120 200 1/4 - - - - -
1/3 1/2
plendens - 15000 1000 1/2 200 1/3 120 200 1/4 -
1/3 1/2
patula L. - 15000 1000 1/2 - - 120 - 1/4 - - 120 1/1 -
1/3
hybrida - 15000 1000 1/2 200 1/3 120 200 1/4 - - 120 1/1 -
1/3 1/2
legans - 15000 1000 1/2 - - 120 - 1/4 - - 120 1/1 -
1/3
ndica curt. - - - - - - - 40 1/1 - - 120 1/1 -

2. Plante floricole bienale

erennis L. - - - - - - - - - 5000 - - 1/1 50
s alpestris - - - - - - - - - 5000 - - 1/1 50

color L. - - - - - - - - - 1000 - - 1/1 50

3. Plante floricole perene
rosea L. - 2500 - 1/1 - - - - - - 150 - 1/1 15
. - 2500 - 1/1 - - - - - 150 - 1/1 15
is - 2500 - 1/1 - - - - - - 150 - 1/1 15
nutt. L.
themum - 2500 - 1/1 - - - - - - 150 - 1/1 15
emum L.
iuim - 2500 - 1/1 - - - - - - 150 - 1/1 15
L.
sp. - 2500 - 1/1 - - - - - - 150 - 1/1 15
s sp. - 2500 - 1/1 150 1/1 15
- 2500 - 1/1 - - - - - - 150 - 1/1 15
llus L.
ecussata - 2500 - 1/1 150 1/1 15

o - 2500 - 1/1 150 1/1 15

sis L.
a - - - - 10
a munch
callis sp. - - - - 10
sp. - - - - 10
- - - - 10
osa L.
p. - - - - 40
- - - - 40
nal.
Tabela 7. Indici orientativi de producţie corespunzători tehnologiei de producere a
materialului săditor dendrologic ornamental
1. Arbori răşinoşi
Sectia de cultură în seră Secţia fasonare
Semănături Butasiri in sera Repicături
Nr.
Denumirea speciei Timp de Indice de Timp de Indice de Indice de Timp de
crt. Indice de Timp de
producere producţie producere producţie productie producere
producţie producere
ani buc./m2 ani buc./ m2 buc./ m2 ani
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Abies concolor 150 3 25 1 - - 1 7
Lindl.
2. Chamaecyparis 100 2 — — — - 2 5
lawsoniana Pari.
3. Picea pungens 150 3 25 - - - 1 7
argentea Rosenth.
4. Pinus sp. 100 2 - - - - 2 5
5. Pseudotsuga 140 2 - - - - 2 5
menziesii Franco.
6. Taxodium 100 2 - - - - 1 5
distichum Rich.
7. Tsuga canadensis 100 2 - - - - 1 5
Carr.
2. Arbori foioşi
Secţia de cultură Secţia fasonare
Butăsiri
Semănături
Nr. DENUMIREA În teren În răsadniţe Indice de Timp de
crt SPECIEI producţie producere
Indice de Indice de
Indice de Timp de Timp de Timp de Buc/m2 ani
producţie producţie
producţie producere producere producere
Buc/ Buc/
Buc/m2 ani ani ani
m2 m2
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
8. Acer sp. 40 1 — — _ 2 4
9. Aesculus sp. 45 1 — — — — 2 5
10. Betula verrucosa 40 1 — — — — 2 4
Ehrh.
11. Castanea sativa 45 1 — — — — 2 5
Mill.
12. Catalpa sp. 40 1 — — — — 2 4
13. Celtis australis L. 40 1 — — — — 2 4
14. Cercis 40 2 — — — — 2 5
siliquastrum L.
15. Elaeagnus 35 1 — — — — 2 4
angustifolia L.
16. Fraxinus sp. 40 1 — — — — 2 4
17. Magnolia sp. 40 2 — — — — 2 5
18. Malus floribunda 35 1 — — — — 2 4
S.
19. Morus sp. 40 2 — — — — 4 2
20. Platanus X 40 2 — — — — 2 5
acerifolia Willd.
21. Populus sp. — — 4,5 1 — 1,3 2
22. Primus sp. 35 1 — — — — 2 4
23. Quercus sp. 45 1 — — — — 2 5
24. Robinia sp. 30 1 — — — — 2 4
25. Salix babylonica — — 4,5 1 — 1,3 2
L.
26. Sophora japonia 30 1 — — — — 2 4
L.
27. Sorbus sp. 30 1 — — — — 2 4
28. Tilia sp. 40 2 — — — — 2 5
29. Ulmus sp. 40 i — — — _ 2 4

3. Arbori foioşi pentru plantaţii în linie

Secţia de fasonare
Secţia semănături
Nr. Şcoala I Şcoala II
Denumirea speciei
crt. Indice de Timp de Indice de Timp de Indice de Timp de
producţie buc./m2 producere ani producţie buc./m2 producere ani producţie buc./m2 producere ani
30 Acer sp. 40 1 2,5 4 4
31. Aesculus sp. 40 1 2,5 4 4
32. Fraxinus sp. 40 1 2,5 4 4
33. Platanus X 40 2 2,5 4 4
acerifolia Wild.
34. Robinia sp. 30 1 2,5 4 4
33. Tilia sp. 40 2 2,5 4 4

4. Arbuşti răşinoase

Nr. Secţia de cultură Secţia fasonare

Denumirea speciei
crt. Butăşiri în seră Repicături Indice de Timp de
 Indice de Indice de producţie buc./
Timp de Timp de producere ani
producţie buc./ producţie buc./ m2
producere ani producere ani
m2 m2
1. 2 3 4 5 6 7 8
36. Juniperus communis 500 1 20 1 2 4
L. 'hibernica
37. Juniperus 500 1 20 1 0,4 4
horizontalis
38. Taxus baccata L. 500 1 20 1 1 5
39. Thuya occidentalis 500 1 20 2 2 4
var.
5. Arbuşti foioase
Secţia de cultură Secţia fasonare
Butăşiri în seră Repicături
Nr. Timp de
Denumirea speciei Timp de Indice de Indice de
crt. Indice de producţie Timp de producere producţie buc./m2 producere
producere producţie ani
buc./m2 ani
ani buc./m2
1 2 3 4 5 6 7 8
36. Juniperus 500 1 20 1 2 4
communis
L.'hibernica gord.
37. Juniperus 500 1 20 1 0,4 4
horizontalis
moench.
38. Taxus baccata L. 500 1 20 1 1 5
39. Thuya occidentalis 500 1 20 2 2 4
var.
Secţia de cultură Secţia de fasonare
Butaşiri
Semănături
Nr. În teren În răsadniţe Indice de Timp de
Denumire a speciei
crt. producţie producere
Indice de Timp de Indice de Timp de Indice de Timp de
producţie producere producţie producere producţie producere buc./ m2 ani
buc./ m2 ani buc./ m2 ani buc./ m2 ani
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
40 Berberis thunbergii 25 1 - - — 4 2
dc.
41 Buxus 700 2 4 2
Sempervirens L.
42 Cytisus sp. 25 1 — — — — 4 2
43 Chaenomeles 25 1 — — — — 4 2
japonica lindl.
44 Cornus sanguinea 25 1 — — — — 4 2
L.
45 Cotinus coggygria 25 1 — — — — 4 2
scop.
46 Deutzia sp. — — 60 1 — — 4 2
47 Diervilla sp. — — 60 1 — — 4 2
48 Forsythia sp. — — 60 1 - — 4 2
49. Hibiscus sp. — — 60 1 — — 4 2
50. Ligustrum sp. 25 1 — — — — 4 2
51. Lonicera sp. — — 60 1 — — 4 2
52. Mahonia aquifolium 25 1 — — — — 4 2
Nutt.
53. Philadelphus sp. — 60 1 — — 4 2
54. Rhus typhina L. 25 1 — — — — 4 2
55. Rosa sp. 25 1 — — — — 4 2
56. Spiraea sp. — — 60 1 — — 4 2
57. Symphoricarpus sp. — — 60 1 — — 4 2
58. Syringa sp. 25 1 — — — — 4 2
59. Tamarix sp. — 60 1 — — 4 2
60. Clematis sp. — — 40 1 — — 4 2
61. Hedera helix L. — — 40 1 — — 4 2
62. Lonicera — — 40 1 — — 4 2
caprifolium L.
63. Parthenocissus sp. — — 40 1 — — 4 2
64. Periploca Graeca L. — — 40 1 — — 4 2
65. Polygonum — — 40 1 — — 4 2
baldschuanicum Rg
66. Tecoma radicans — — 40 1 — — 4 2
juss.
67. Wisteria sinensis — — 40 1 — — 4 2
Sweet.
Tabela 8. Norme de consum şi coeficienţi de variaţie orară a consumului de apă pentru
diverşi consumatori din spaţii verzi
Nr. Unitatea la care se referă Norma de Coeficient de variaţie
Denumirea consumatorului
crt. norma de consum consum l. orară Ko

1 2 3 4 5
1. Stropitul spaţiilor verzi (o singură dată)
— în regiuni cu h > 500 mm m2 1,5—2 1,0
— în regiuni cu h ≤ 500 mm m2 2—4 1,0
2. Stropitul aleelor (o singură dată)
— în regiuni cu h >500 mm m2 1,5—2 1,0
— în regiuni cu h ≤ 500 mm m2 2—4 1,0
3. Spălatul aleelor (o singură dată)
 — în regiuni cu h > 500 mm m2 2—3 1,0
— în regiuni cu h ≤ 500 mm m2 3—5 1,0
4. Fîntînă publică cu jet şi buc. şi zi 1500—2000 1,0
scurgere continuă
5. Centru de răcoritoare robinet şi 16 ore 2000—3000 2,0
6. Restaurant persoană şi zi 15—25 1,5
7. Cinematograf în aer liber loc şi zi 12 2,0
8. Teatru în aer liber loc şi zi 2 2,0
9. Primenirea apei în bazin litru de volum şi zi 0,10—0, 15 1,0
decorativ
10. Pisoar public cu spălare m şi oră 180 1,0
continuă
11. Pisoar public cu spălare loc şi oră 30—40 1,0
intermitentă
12. Spălatul unui closet de loc şi oră 350 1,0
folosinţă publică
Observaţii:
h este = înălţimea precipitaţiilor medii anuale
- În coloana "Ritmul de creştere":
l = încet crescător
r = repede crescător

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau
alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje
publicitare.

- În coloana "Dimensiuni maxime":

h = înălţimea maximă la maturitate în condiţii optime
D = diametrul maxim
- În coloana "zona geografică recomandată":
c = cîmpie
d = deal
m = munte
l = litoral
- În coloana "Cerinţe faţă de sol, umiditate, lumină":
e.s. = exigent faţă de sol, creşte pe soluri fertile şi profunde
n.s. = neexigent faţă de sol, creşte pe orice sol
r.us. = rezistent la uscăciune
n.us. = nerezistent la uscăciune
i.l. = iubitor de lumină
s.u. = rezistă la semiumbră
u. = rezistă la umbră
- În coloana "Posibilităţi de folosire":
ma. = plantaţie în masiv
gr. = plantaţie în grupe
iz. = plantat izolat

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau
alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje
publicitare.

al. = plantaţie de arbori în linie

gv. = garduri vii
cons. = consolidări de taluzuri, rîpe etc.
Tabela 9. Principalele caracteristici ale plantelor recomandate la amenajarea spaţiilor
verzi
1. Arbori răşinoşi
Dimensiuni
Numele Ritmul Zona Cerinţe faţă de Coloritul de
Nr. maxime Posibilităţi
ştiinţific şi de geografică sol, umiditate, toamnă al Observaţ
crt. h/D de folosire
popular creştere recomandată lumină frunzişului
-m-
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1. Abies alba l 50/10 d.m. e.s.-n.us.-u. Verde ma.gr.iz. Nu suportă
mill. - Brad alb fum şi gaz
2. Abies concolor r 40/10 c.d.m. e.s.-r.us.-i.l. Verde-argintiu gr.iz. Suportă ga
lindl. Gond. et şi fum
glend. - Brad
argintiu
3 Chamaecvparis r 20/5 c.d.m. e.s.-r.us.-i.l.- Verde sau albăstrui gr.iz.
lawsoniana s.u.
Parl.
4. Ginkgo bfloba l 30/6 e.d. e.s.-r.us.-i.l. Galben gr.iz. Suportă
 L. Gineo fumul.
Rezistă la
munte dac
este
adăpostit
5. Juniperus l 20/6 c.d.m.l. n.s.-r.us.-i.l. Galben-brun ma.gr.iz. Rezistă le
virginiana L. - fum.
Ienupăr de Fructele
Virginia albastru-
brumate
6 Larix decidua l 50/6 c.d.m. n.s.-r.us.-i.l. Galben gr.iz. Coroană
mill. Lariee transparen
Frunze
căzătoare.
Rezistă la
ger
7. Picea excelsa l 50/10 c.d.m. n.s.-r.us. Verde ma.gv.gr.iz.Nu suportă
link. - Molid, gaze şi fum
Molift
8. Picea pungens l 30/10 c.d.m. e.s.-n.us.-s.u.- Verde-argintiu gr.iz. Rezistă la
engelm. i.l. ger şi fum
Argentea
9. Pinus nigra r 40/10 c.d.m.l n.s.-r.us-i.l. Verde gr.iz.
Arn. - Pin
negru
10 Pinus strobus r 40/10 c.d.m. e.s.-n.us.-i.l.- Verde-albăstrui gr.iz. Rezistă la
L. - Pin s.u. ger. Nu
mătăsos rezistă la
secetă
11 Pseudoţsuga r 35/15 c.d. e.s.-n.us.-i.l. Verde gr.iz.ma. Rezistă la
menziesii ger.
Franco. -
Duglas verde
12 Taxodium r 25/10 c.d. n.s.-n.us.-i.l Roşu-arămiu gr.iz. Rezistă la
distichum L. ger. Frunz
rich. - căzătoare.
Chiparos de
baltă
13 Thuja 1 10/5 c.d.m. e.s.-n.us.-s.u.u Verde gr.gv.iz. Nerezisten
orientalis L. la fum şi
Blota - praf
Arborele vieţii
14 Tsuga 1 20/6 c.d.m. e.s.-n.us.-u Verde-închis ma.gr.iz. Rezistent l
canadensis ger. Nu
carr. - Tuga rezistă la
fum
2. Arbori foioşi
Dimensiuni Coloritul
Numele Ritmul Zona Cerinţe faţă de Culoarea florilor
Nr. maxime de toamnă Posibilităţi de
ştiinţific şi de geografică sol, umiditate, Perioada de Observaţii
crt. h/D al folosire
popular creştere recomandată lumină înflorire (luna)
-m- frunzişului
 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
15 Acer ginnala l 7/5 c.d. n.s.-r.r.s.-u.- Alb-gălbui V Roşu gr.iz.gv. Suportă gaze
maxim. - Arţar s.u. aprins fum. Fructe
de Manciuria roşii decorativ
16.Acer negundo 15/10 c.d.m. n.s.-r.us.-i.l.- Verde-gălbui III- Galben gr.iz.al. Rezistă la fum
L. - Arţar s.u. IV şi praf. Se
american, frînge uşor la
furtună
17.Acer 25/10 c.d. e.s.-n.us.-i.l.- Galben-verzui IV- Galben ma.gr.iz.al. Puţin rezisten
platanoides L. s.u. V la gaze. Supo
- Paltin de tunderea
cîmp
18.Acer 30/10 c.d.m.l e.s.-r.us.-s.u. Verde-gălbui IV-V Galben- gr.iz.al. Rezistent la
pseudoplatanus roşu gaze şi fum
L. - Paltin de
munte
19.Acer 20/10 c.d.m.l e.s.-n.us.-i.l. Roşu III-IV Galben- gr.iz. Rezistenţă
saccharinum L. roşu mijlocie la
- Paltin gaze, se frîng
argintiu uşor la vînt şi
zăpadă
20.Aesculus x 15/10 c.d.m e.s.-n.us.-s.u. Roz-închis V-VI Galben- gr.iz.al. Nerezistent la
carnea hayne. - brun ger şi fum.
Castan porcesc Desfrunzire
roşu timpurie
21.Aesculus r 20/10 c.d.m. e.s.-n.us.-s.l Alb IV-V Galben- gr.iz.al. Nerezistent la
hippocastanum brun ger şi fum.
L. - Castan Desfrunzire
porcesc timpurie.
Suportă
tunderea
22.Betula r 20/6 c.d.m.l. n.s.-r.us.-i.l Brun-gălbui IV-V Galben gr.iz. Rezistent la g
verrucosa ehrh. şi fum
- Mesteacăn
23.Carpinus l 28/10 c.d.m. e.s.-r.us.-i.l-s.uAlb VI-VII Galben gr.iz.gv Suportă fumu
betulus L. - Rezistă la ger
Carpen
24.Castanea sativa l 30/10 c.d. e.s.-n.us.-i.l.- Alb IV-V Galben gr.iz. Sensibil la ge
mill. - Castan s.u. roşcat Fructele
comestibile
25.Catalpa r 20/10 c.d. e.s.-r.us.-i.l- Alb cu galben VI- Galben gr.iz. Suportă fum ş
speciosa s.u. VII praf. Rezisten
warder. - la ger
Trîmbiţar
26.Catalpa r 15/10 c.d.l. e.s.-r.us.-i.l. Alb cu pete brun Galben gr.iz. Suportă fum ş
Bignonioides roşcat VI-VIII praf. Apariţie
walt. - Catalpa tîrzie a
frunzelor
27.Celtis australis r 20/10 c.d.l. e.s.-r.us.-il.- Alb, roz VI-VII Galben gr.iz. Rezistă la fum
L- Simbovina s.u.
28.Cercis l 10/5 c.d. n.s.-r.us.-i.l-s.uRoz, alb IV-V Verde- gr.iz. Sensibil la ge
siliquastrum L. galben Infloreşte
 - Arborele înainte de
Iudai înfrunzire
29.Elaeagnus r 7/5 c.d.m.l. n.s.-r.us.- Galben VI Alb- gr.iz.gv.cons Rezistent la
angustifolia L. argintiu gaze ii.
- Sălcioară suportăterenu
saratoase şi
secetă. Flori
plăcut
mirositoare
30.Fraxinus r 30/10 c.d.m. e.s.-n.us.-i.l. Albe V Galben- ma.gr.iz.al. Rezistă la fum
excelsior L. - violet şi moderat la
Frasin gaze
31.Gleditsia r 20/10 c.d. e.s.-r.us.-i.l. Verde-gălbui VI Galben gr.iz.gv. Rezistenţă la
triacanthos L. - fum, gaze, ge
Gladita
32.Juglans nigra r 30/10 c.d. e.s.-n.us.-i.l. Albe VII Galben gr.iz. Rezistenta la
L. - Nuc gaze. Nu rezis
american la îngheţuri
Tarzii
33.Koelreuteria r 10/5 c.d. e.s.-r.us.-i.l. Galben VII-VIII Brun- gr.iz. Sensibil la ge
paniculata roşcat în tinereţe
laxm. -
Clocotis
chinezesc
34.Liriodendron l 30/6 c.d. e.s.-n.us.-i.l. Galbene-verzui cu Galben - gr.iz. Nu suportă
tulipifera L. - portocali V-VI auriu îngheţuri tîrzi
Tulipier
35.Magnolia l 10/5 c.d. e.s.-n.us.-i.l.- Alb-purpuriu IV-V Verde gr.iz. Nerezistenţă l
kobus D.C. - s.u. ger. Se
Magnolia recomandă în
locuri
adăpostite
36.Malus l 10/2 c.d.m. n.s.-r.us.-i.l.-s. Alb-roz, boboci Verde gr.iz. Rezistă la ger
floribunda S. - u. roşii V
Măr decorativ
37.Morus alba L. - r 15/10 c.d.m n.s.-r. us.-i.l.-s. - Galben iz. Forma pletoas
Pendula dipp. u.
38.Paulownia r 15/10 c.d. e.s.-n.us.-i.l. Violet IV- V Verde gr.iz. Nerezistent la
tomentosa gaze şi fum
stend. - Nerezistent la
Paulovnia ger
39.Platanus l 30/10 c.d. n.s.-r.us.-i.l.- Alb V Brun gr.iz.al Suportă fumu
acerifolia Decorativ prin
vvild. - Platan culoarea
trunchiului
40.Populus alba r 30/10 c.d. e.s.-r.us.-i.l. Galben-verzui III Galben gr.ma.iz. Suportă fumu
L. - Plop alb şi gazele
41.Populus nigra r 30/10 c.d.m. n.s.-r.us.-i.l. - Galben gr.iz. Suportă gaze
"Italica" duroi. fum Var. Itali
- Plop negru piramidal
piramidal
42.Prunus avium l 20/10 c.d.m e.s.-n.us.-i.l. Alb IV-V Galben - gr.iz. Rezistent la g
 "Plena" roşu
schneid.
43.Prunus l 8/5 c.d.m. n.s.-r.us.-i.l Roz III-IV Roşu- gr.iz. Fructe mici
cerasifera vişiniu roşii
pissardi (carr.)
bailey. -
Corcoduş
decorativ
44.Quercus r 20/10 c.d. e.s.-r.us.-i.l. Brun-roşcat IV-V Galben- gr.iz.al. Păstrează
borealis michx. brun frunzele pînă
- Stejar roşu iarna ţîrziu
45.Robinia r 25/10 c.d.m e.s.-r.us.-i.l. Alb VI Verde gr.iz.al.gv.cons.Coroană
pseudacacia L. gălbui transparentă
- Salcîm
46.Salix r 15/10 c.d.m. e.s.-n.us.-i.l. Verde-gălbui IV Galben gr.iz. Sensibilă la g
babylonica L. -
Salcie
plîngătoare
47.Salix r 13/5 c.d.m. n.s.-r.us.- i.l. Verde gălbui IV Galben gr.iz. Formă
matsudana decorativă pri
koidz. ramuri răsucit
"Tortuosa" -
Salcie răsucită
48.Sophora r 20/10 c.d. e.s.-n.us.-i.l. Albe, albe-verzui Verde gr.iz Rezistentă la
japonical - VII-VIII fum. Suferă d
Salcîm japonez ger şi sensibil
la secetă
49.Sorbus l 10/5 c.d.m. n.s.-r.us.-s.u. Alb V Roşu- gr.iz. Rezistă la fum
aucuparia L - portocaliu Fructe roşii
Scoruş de
munte
50.Tilia cordata l 20/10 c.d.m. e.s.-n.us.-s.u.- Verde-gălbui VI- Galben ma.gr. iz. Rezistă la ger
mill. - Tei u. VII Sensibil la
pucios secetă şi
insolaţii
51.Tilia l 30/10 c.d. e.s.-r.us.-i.l. Gălbui VI Galben ma.gr.iz.al. Rezistent vara
tomentosa la căldură
monch. - Tei radiată de asfa
argintiu
52.Ulmus pumila r 15/5 c.d. n.s.-r.us.-i.l. Alb-roz III-IV Galben gr. Rezistă la boa
L. - Ulm de grafioza
Turkestan
53.Ulmus r 25/10 c.d.m. e.s.-n.us-i.l. Alb-roz IV-V Galben gr.al. iz. Rezistă la fum
montana praf şi la boal
stokes. - Ulm numită grafio
de munte
3. Arbuşti răşinoşi
Dimensiuni
Numele Ritmul Zona Cerinte de sol, Coloritul de
Nr. maxime Posibilităţi
ştiinţific şi de geografică Umiditate, toamna al Observa
crt. h/D de folosire
popular creştere recomandată lumina frunzişului
-m-
 1 2 3 4 5 6 7 8 9
54.Juniperus l 6/2 c.d.m. n.s.-n.us.-i.l. Verde-albăstrui gr.iz. Rezistent
communis stîncării ger. Sufer
"Hiber- la gaze.
nica" gard. Fructe
- Ienupăr negre-
albăstrui-
brumate
55.Juniperus l 1/8 c.d.m n.s.-r.us.-i.l. Verde-albăstrui gr.iz. Coniferă
horizontalis stîncării tîrîtoare.
L. - Ienupăr Marcotea
tîrîtor uşor. Foa
rezistent l
ger
56.Taxus l 15/10 c.d.m e.s.-n.us.-i.l.- Verde gr. iz. gv Suportă
baccata L. - s.u.-u. bine
Tisa tunderea.
Plantă
toxică.
57.Thuja l 12/4 c.d.m. n.s.-n.us i.l.- Verde gr.gv. iz. Rezistent
occidentalis s.u. şi u. la fum, pr
var. L. şi ger în
timpul
iernii se
înroşeşte.
4. Arbuşti foioşi
Dimensiuni Coloritul
Numele Ritmul Zona Cerinţe faţă de Culoarea florilor
Nr. maxime de toamnă Posibilităţi
ştiinţific şi de geografică sol, umiditate, Perioada de Observaţii
crt. h/D al de folosire
popular creştere recomandată lumină înflorire (luna)
-m- frunzişului
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
58 Amorpha r 6/2 c.d.l. n.s.-r.us.-i.l. Albastru-violet V- Galben fir.gv. cons.Drajonează
fruticosa L. - VI puternic
Salcîm mic
59 Berberis l 2/2 c.d.m. n.s.-r.u.s-i.l.- Galben V-VI Roşu gv.gr. cons.Rezistă la ger
thunbergii - s.u. fum. Suportă
Dracila tunderea.
japoneză
60 Buddleia r 2/2 c.d. e.s.-r.us.-i.l.- Alb, violet VII-X Verde- gr.iz. Rezistă la fum
hibrida - Liliac s.u. argintiu Nu rezista la
de vară ger.
61 Buxus l 5/2 c.d.m. e.s.-n.us.-i.l.- Galben III-IV Verde gr.gv.iz-. şi Suportă foarte
sempervirens L. s.u.-u. borduri bine tunderea.
- Merişor,
Cimişir
62 Caragana r 6/2 c.d.l. n.s.-r.us.-i.l. Galben-auriu V- Galben gr.iz.gv. Rezistă la
arborescens - VI cons. secetă.
Lam. - Tufa
lemnoasă
63 Cytisus sp. - r 2/2 c.d. n.s.-n.us.-i.l. Galben V-VIII Verde- ma. gr.iz. Rezistent la ge
Drob. argintiu cons. şi secetă.
64 Chaenomeles l 2/2 c.d.m. e.s.-r.us.-i.l. Roz-roşu Galben gr.iz. cons. Drajonează
japonica portocaliu, alb IV- puternic
(Thumb) lindl V
65 Colutea r 4/2 c.d. n.s.-r.us.-il.- Galben VI-VII Verd e- gr.gv. cons.Rezistă la fum
arborescens L. - s.u. roşca şi praf. Suport
Băşicoasa tunderea
66 Corntfs mas L. - l 10/5 c.d.m. n.s.-r.us.-i.l.- Galben II-IV Roşu- gr.iz.gv. Rezistă la ger
Corn s.u. stacojiu cons. secetă. Suport
tunderea
67 Cornus l 4/2 c.d.m. n.s.-r.us.-s.u.- Alb V-VI Roşu gr.iz.gv. Rezistă la
sanguinea L. - u. secetă şi fum
Singer
68 Cotinus l 5/5 c.d.m. n.s.-r.us.-i.l.- Verde-gălbui V- Roşu gr.iz. cons. Suportă fumul
coggygria L. - s.u. VII aprins
Scop, scumpie
69 Cotoneaster l 2/1 c.d.m n.s.-r.us.-i.l. Roz IV-VI Roşu gr.iz. Rezistă la gaz
integerrima slîncării Suferă de ger.
Bîrcoace med. Fructe roşii
70 Crataegus l 8/5 c.d.m n.s.-r.us.-i.l.- Alb V Galben gr.iz. gv. Fructe roşii.
oxyacantha t, s.u.-u. Ramuri cu
ghimpi
71 Deutzia scabra l 2/1 c.d.m n.s.-n.us.-i.l.- Alb-roz VI-VII Galben gr.iz. Relativ reziste
thumb. - Mălin s.u. la ger şi gaze.
de grădină
72 Diervilla florida r 3/1 c.d.m n.s.-n.us.-i.l.- Alb-roz V-VII Galben- gr.iz. Rezistent la ge
succ. sieb. et s.u. roşiatic
73 Evonymus l 6/2 c.d e.s.-r.us.-i.l.- Verde gălbui V Roşu gr.iz. gv. Rezistent la
europaea L. s.u.-u gaze. Fructe
Salba moale negru-
portocaliu-
carmin.
74 Forsythia r 2/2 c.d.m n.s.-r.us.-i.l.- Galben III-IV Galben- gr.iz. li. Suportă
suspcnsa s.u. violet tunderea.
(Thumb.) vahl. Rezistă la fum
Forsitie şi gaze.
75 Hibiscus l 3/2 c.d.l. n.s.-r.us.-i.l.- Alb, roz, violet Verde gr.iz. Suferă la ger.
syriacus L. - s.u. VIII-IX
Nalba lemnoasă
76 Laburnum l 5/2 c.d.m.l n.s.-r.us.-i.l.- Galben V-VI Verde ma.gr. iz. Rezistent la fu
anagyroides s.u. şi gaze
med - Salcîm
galben
77 Ligustrum r 5/2 c.d.m. n.s.-r.us.-s.u.- Alb VI-VII Verde gr.iz. gv. Rezistent la fu
vulgare L. - u. si gaze. Supor
Lemn cîinesc tunderea. Fruc
negre.
78 Lonicera r 3/2 c.d.m. n.s.-r.us.-i.l.- Roz, alb V-VI Verde ma.gr. Suportă fumul
tatarica L. - s.u. gv.iz.
Caprifoi
 tătăresc
79.Mahonia l 1/1 c.d. e.s.-r.us.-i.l.- Galben IV-V Verde- gr.gv. iz. Fructe albastre
aquifolium nutt. s.u.-u. roşcat brumate
- Mahonie
80 Philadelphus r 3/2 c.d.m. n.s.-r.us.-i.l.- Alb V-VII Galben gr. gv. iz. Rezistă la gaz
coronarius L. - s.u şi fum. Flori
Iasomie - mirositoare.
Lămaita
81 Prunus triloba l 3/3 c.d. . e.s.-n.us.-- i.l. Alb, roz IV-V Verde- gr. iz. Nerezistent la
lindl. - Prun gălbui gaze şi fum.
decorativ
82 Rhus typhina L. r 10/5 c.d.m e.s.-r.us.-il.- Verzui VI-VII Galben- gr. iz. cons. Fructe roşii
- Oţetar s.u. portocaliu
roşu
83 Ribeş, aureum r 2/1 c.d.m e.s.-r.us.-s.u.- Galben Roşu gr. Suportă fumul
L. - Coacăz u.
auriu
84 Robinia hispida r 3/2 c.d. n.s.-r.us.-i.l.- Roz V-VI Verde- gr. iz. Rezistă la ger.
L. - Salcîm roz s.u. gălbui
85 Roşa hibrizi r 0,80/0,80 c.d.m. e.s.-n.us.-i.l. Toate culorile afară - gr. iz. Sensibile la ge
thea - Trandafiri de albastru V-X borduri
cu flori invoalte
86 Rosa polliantha r 1,00/0,80 c.d.m. e.s.-n.us.-i.l. Toate culorile afară - gr. iz. Mai puţin
si floribunda - de albastru şi negru borduri sensibile la ge
Trandafiri cu V-X
flori simple
87.Spirala biiliardii r 2/1 c.d.m. n.s.-r.us.-i.l.- Roz VII-VIII Verde- gr. iz. gv.
L. - Spirea de s.u. cenuşiu
vară
88.Spirea bumalda r 0.75 1,00 c.d.m. n.s.-r.us.-i.l.- Roz, alb V-VII Roşu- gr. iz. gv. - Rezistă la fum
burv. - Spirea s.u. portocaliu borduri
pitică
89.Spiraea r 1/1 c.d.m. n.s.-r.us.-i.l.- Alb V-VI Roşu- gr. iz. gv. Rezistă la fum
vanhouttei s.u. portocaliu Inflorire bogat
zabel. -
Zapejoara
90 Symphoriearpus r 1/1 c.d.m n.s.-r.us.-:i.l- Roz VI-VII Verde- gr. gv. Rezistă la fum
albus blake. - s.u.-u. cenuşiu cons. taluze Fructe albe.
Cirmiz
91 Syringa vulgaris l 7/3 c.d.m. n.s.-n.us.-i.l. Alb, roz, violet IV- Verde- gr. iz. gv. Suportă fumul
L. - Liliac V cenuşiu cons. şi tunderea.
92.Tamarix r 3/2 c.d.m.l. ns.-r.us.- i.l Roz. VI- VIII Galben gr. iz. cons. Rezistă la praf
pentandra - pali. fum şi sol
- Cătina roşie sarăturos.
93.Taiftarix r 2/2 c.d.m.l. n.s.-r.us.- i.l Roz V-VI Galben gr. iz. cons. Rezistă la praf
tetrandra pali. - fum şi sol
Cătina roşie de sărăturos.
primăvară
94.Viburnum l 4/3 c.d.m. e.s;-n.us.-i.l.- Alb V-VI Roşu gr. iz. Rezistent la fu
opulus L. - s.u.-u. şi ger. Fructe
Călin de grădină roşii.
 95.Viburnum l 3/3 c.d. e.s.-n.us.-s.u-u Alb V-VI Verde gr. iz. Fructe roşii ca
rhytidophyllum apoi devin
hemsl. - Călin negre.
5. Liane (plante urcătoare)
Perioada
Numele Dimensiuni
Nr. de Culoarea Posibilităţi de
ştiinţific şi maxime h
crt. înflorire florilor folosire
popular -m-
(luna)
1 2 3 4 5 6
96. Clematis sp. - 5 VI-VIII Albastru, Garduri,
Clematita violet, alb,
pergole,
roz, galbengrilaje. În
roşcat, general la
semiumbră
97. Hedera helix L. 10 IX-X Galben- Ziduri, sub
- Iedera verzui arbori. Rezistă
la semiumbră
şi umbră
98. Lonicera 10 V-VI Alb-gălbui, Garduri,
caprifolium. - roz pergole,
Caprifoi grilaje. Flori
foarte
mirositoare
99. Polygonum 10 VI-X Alb, roz Garduri,
baldschuanicum pergoie,
H. gross. - grilaje,
Poligon calcane.
Creştere
viguroasă.
Nepretenţios la
climă şi sol
100.Parthenocissus 15 VI-VII Alb-verzui Garduri,
quinquetolia pergole,
Planch. - Viţa grilaje, calcane
de Canada Colorit de
toamnă roşu-
aprins
101.Parthenocissus 15 VII-VIIIAlb-verzui Ziduri,
tricuspidata calcane.
(Sieb. etzucc.) - Toamna
Viţa japoneză frunzişul este
galben lână la
roşu aprins
102.Roşa. sp. - 3 V-VI Alb, roz, Garduri,
Trandafiri roşu, pergole,
urcători galben grilaje, ziduri
103.Wisteria 15 V - VI Albastru- Garduri,
sinensis swet - violet pergole,
Glicina grilaje, ziduri
6. Plante floricole anuale
 Perioada
Numele Talia Densitatea de
Nr. de Culoarea Posibilităţi de
ştiinţific şi - cm plantare buc./
crt. înflorire florilor folosire
popular - m2
(luna)
1 2 3 4 5 6 7
104.Ageratum 10- VI-IX Alb, roz, 12 Parter, borduri,
mexicanum 60 albastru grupuri
sims. -
Pufuleţ
105.Antirrhinum 15- VI-X Alb, roz, 12 Parter, borduri,
sp. - Gura 90 roşu, galben, grupuri, suportă
leului portocaliu semiumbra
106.Begonia sp. - 15- V-X Alb, roz, roşu 30 Borduri, parter,
Begonia, 30 grupuri suportă
Zăhărel, semiumbra şi
Gheţişoară umbra
107.Callistephus 15- VIII-X Alb, roz, 10 Parter, borduri,
chinensis - 60 roşu, violet grupuri suportă
Ochiul semiumbra
boului
108.Celosia sp. - 20- VII-IX Roşu, galben 17 Grupuri, parter
Creasta 30
cocoşului
109.Coleus sp. - 15- - Flori 17 Parter, grupuri şi
Urzicuţă 25 neinteresante; borduri, suportă
frunze semiumbra şi
colorate: umbra
galben, roşu
închis, pestriţ
110.Cosmos sp. - 50- VI-X Alb, roz, 10 Parter, grupuri
Margarete 100 roşu, galben,
colorate portocaliu
111.Delphinium 50- VI-X Alb, roz, 10 Parter, grupuri
sp. - 80 roşu,
Nemţişori albastru,
violet
112.Dianthus sp. 15- VI-X Alb, roz, 20 Parter, borduri
- Garoafe 40 roşu, galben
113.Gnaphalium 15- - Flori 18 Borduri, grupuri,
lanatum - 20 neinteresante, jardiniere, vase de
Gnafalium frunziş grădină
argintiu
114.Lobelia sp. - 10- VI-IX Alb, albastru 30 Grupuri, borduri,
Lobelia 25 vase de grădină,
suportă semiumbra
115.Matthiola sp. 30- VI-X Alb, roz, 17 Parter, grupuri
- Micsandre; 80 roşu, violet , suportă semiumbra
si galben
116.Pelargonium 20- VI-X Alb, roz, roşu 10 Parter, grupuri,
sp. - Muşcate 60 jardiniere, vase de
grădina
 117.Petunia sp. - 20- V-X Alb, roz, 12 Parter, borduri,
Petunie 40 roşu, violet, gruţuri, jardiniere
pestriţ. şi vase de grădină
118.Phlox sp. - 15- VI-X Alb, roz, 12 Parter, borduri,
Brumărele 30 roşu, violet, grupuri, vase de
galben, grădină
pestriţ
119.Portulaca 15 VI-X Alb, roz, 30 Borduri, vase de
grandi flora roşu, galben, grădină, între pietre
lindl. - violet şi dale. Varietatea
Floare de "Flore pleno" cu
piatră flori invoalte
120.Salvia sp. - 20- VI-X Roşu 12 Parter, grupuri
Salvie, Jale 40
121.Tropaeolum 15- VI-X Galben, 12 Parter, borduri,
sp. - 20 portocaliu; grupuri, jardiniere,
Condurii brun-roşcat vase de grădină.
doamnei, Suportă semi-
Cultunaşi umbra, nu suportă
aerul foarte uscat
122.Tagetes sp. - 15- VI-X Galben, 15 Parter, borduri,
Crăiţe, 80 portocaliu, grupuri suportă
Vizdoage brun-roşcat semiumbra
123.Verbena sp. - 15- VI-X Alb, roz, 10 Parter, borduri,
Verbine 30 roşu, grupuri, jardiniera
albastru, şi vase de grădină
violet
124.Zinnia sp. - 20- V-X Alb, roz, 6 Parter, grupuri
Cîrciumărese 60 roşu, galben,
si portocaliu,
violet
7. Plante floricele bienale
Perioada
Numele Talia Densitatea de
Nr. de Culoarea Posibilităţi de
ştiinţific şi - cm plantare
crt. înflorire florilor folosire
popular - buc./m2
(luna)
1 2 3 4 5 6 7
125.Althaea 150- VI-IX Roz, roşu, 2 Grupuri. Forma
roşea - 250 galben "flore pleho" are
Nalbă flori învoalte
126.Belis 15- IV-V Alb, roz, 30 Borduri, parter,
perennis - 20 roşu grupuri
Părăluţe,
Năsturaşi
127 Campanula 40- VI-VII Alb, roz, 6 Parter, grupuri
medium - 80 albastru,
Clopoţei violet
mari
128 Cineraria 15- VI-VIII Galben. 10 Borduri, grupuri
maritima - 40 Frunziş
 Cineraria argintiu
129 Dianthus 30- V-VI Alb, roz, 7 Grupuri, parter
barbatus - 50 roşu, pestriţ
Garoafe
chinezeşti
136 Digitalis 50- VI-VIII Alb, roz, 6 Grupuri, buchete
hibrida - 80 purpuriu
Degeţel
131 Myosotis 15- IV-V Albastru, 30 Borduri, parter,
alpestris - 20 roz grupuri, suportă
Nu-mă-uita semiumbra
132 Viola 10- III-V Alb, 30 Borduri, grupuri,
tricolor - 15 galben, parter
Pansele albastru,
violet,
arămiu
8. Plante floricele perene
Perioada
Talia Densitatea de
Nr. Numele ştiinţific de Culoarea, Posibilităţi de
- cm plantare
crt. şi popular înfloriri florilor folosire
- buc./m2
(luna)
1 2 3 4 5 6 7
133 Achillea 80- VI-VIII Galben 4 Parter, borduri,
filipendulina - 120 grupuri
Coada şoricelului
134.Althaea sp. - 150- VII-X Alb, roz, 2 Grupuri
Nalba mare 200 roşu,
galben
deschis,
violet
135.Anemone 40- VIII-XI Alb, roz 10 Parter, grupuri
japonica - 60 suportă semiumbra
Anemone de
toamnă
136.Aquilegia sp. - 30- V-VI Alb, roz, 4 Parter, grupuri
Căldăruşe 80 roşu, suporta semiumbra
albastru,
galben
137.Arabis albida - 15- IV-V Alb roz 4 Borduri, stîncării
Gîscariţă 20
138.Aster amellus - 20- V-VI Albastru, 15 Grupuri, borduri,
Steluţă 30 liliachiu stîncării
139.Aster dorriosus - 15- IX-X Alb, roz, 15 Borduri, grupuri,
Scînteiuţe pitice 30 liliachiu stîncării
140.Aster novi-belgii 80- IX-X Alb, roz, 2 Parter, grupuri
şi Aster: Novae- 150 roşu,
angliae - albastru,
Scanteiuţe înalte violet
141.Astilbe hybrida - 50- VII-VIIIAlb, roz, 10 Grupuri în
Astilbe 60 roşu semiumbră
142.Bergenia sp. - 20- III-IV Roz 17 Grupuri şi rabata in
Crăciuniţe 40 semiumbră şi
umbră
143.Campanula 10- VII-VIIIAlb, 30 Grupuri, borduri,
carpatica - 15 albastru stîncării
Clopoţei de munte
144.Campanula 40- VI-VII Alb, 8 Parter şi grupuri în
persicifolia - 50 albastra semiumbră
Clopoţei de
pădure
145.Canna indica - 40- VI-X Roz, roşu, 3 Parter, grupuri
Cane 150 galben,
portocaliu
146.Cerastium 5-15 V-VI Alb. Frunze 30 Borduri, stîncării
bieberesteinii - argintii
Cerastium
147.Chrysanthemum 30- VIII-XI Alb, roz, 4 Grupuri, parter
indicum - 100 roşu,
Tufănele galben,
portocalia,
ruginiu,
Violet
148.Convallaria 15- V Alb 30 Grupuri la umbră şi
Majalis - 20 semiumbră
Lăcrămioare
149.Coreopsis sp. - 40- VI-VIII Galben 6 Parter, grupuri
Margarete galbene 80
150.Crocus Sp. - 5-10 III-IV Alb, 30 Răspîndit în peluze
Branduşe, Şofran galben,
violet
151.Dahlia variabilis - 40- VI- IX Alb, roz, 10 Parter, grupuri
Dalie, Gherghindă 160 roşu,
galben,
portocaliu
violet
152.Delphinium 70- VI-IX Albastru, 4 Grupuri, parter
hybridum - 150 violet, alb,
Nemţişori de roz,
grădină purpuriu
153.Dianthus sp. A - 12- IV-VI Alb, roz, 20 Borduri, grupuri,
Garofiţe 20 roşu stîncării
154.Echinops ritro - 60- VI-IX Albastru 12 Solitar, grupuri
Măciuca 100 metalic.
ciobanului Frunze
verzi
argintii
155.Erigeron 30- VI-VIII Albastru- 12 Grupuri, parter
speciosus - 40 Violet
Bunghisor
156.Funkia sp. - Crin 20- VII-VIIIAlb, 6 Grupuri şi borduri;
de umbră 45 liliachiu în semiumbră şi
umbră
157.Gypsophilia 40- VI-VIII Alb, roz 2 Grupuri, borduri,
paniculata - 80 parter
Floarea miresii
158.Galanthus sp. - 10- II-IV Alb 50 Răspîndit în
Ghiocei 20 peluze, grupuri, în
faţa plantaţiilor de
arbuşti
159.Gaillardia hybrida 40- VI-X Galben, 6 Parter, grupuri
- Fluturei 80 portocaliu,
roşu
160.Helianthemum 15- VI-VII Alb, roz, 8 Borduri, grupuri,
hybridum - 20 roşu, stîncării
Trandafiraşi de galben
piatră
161.Helleborus 20- III-IV Alb, roz, 8 Grupuri, în umbră
hybridus - Spinz 30 roşu-verzui şi semiumbră
162.Hemerocallis sp. - 50- VII-VIIIGalben, 18 Parter, grupuri pe
Crin de toamnă 100 portocaliu lîngă apă, suportă
semiumbră
163.Heuchera 20- V-VI Roşu, roz 20 Grupuri, stîncării
sanguinea - 30 suportă semiumbră
Clopoţei roşii
164.Hyacinthus sp. - 10- IV-V Alb, roz, 14 Parter, grupuri
Zambile 30 roşu, răspîndit în peluz
galben,
albastru,
violet
165.Iberis 12- IV-V Alb 20 Borduri, grupuri,
sempervirens - 20 stîneării
Iberis
166.Iris sp. - Stînjenei 18- IV-VI Alb, 10 Borduri, grupuri,
100 albastru, parter şi pe lîngă
galben, ape. Suportă
violet, semiumbră
roşcat
167.Lavandula vera - 30- VII-IX Albastru, 14 Borduri, parter,
Levenţică 60 frunziş grupuri suportă
albăstrui tunderea
168.Lychnis 60- VI-VII Roşu aprins 8 Grupuri, parter
chalcedonica - 80
Dragoste
arzătoare
169.Lilium sp. - Crini 40- V-X Alb, 12 Grupuri
150 portocaliu
roşu
170.Lupinus sp. - 60- VI-VIII Alb, roz, 6 Grupuri, parter
Cafeluţa 80 gălbui,
roşu,
albastru,
violet
171.Monarda didyma - 40- VI-VIII Roz, roşu, 8 Grupuri, parter
Menta americană 80 liliachiu suportă semiumbră
172.Narcisus sp. - 20- III-V Alb, 30 Parter, grupuri,
Narcise, 30 galben, răspîndit în peluze
Zarnacadele portocaliu
173.Oenothera 15- VI-VIII Galben 8 Grupuri stancării
missouriensis - 20
Lumînărica
galbenă
174 Oenothera 20 - VI-VIII Alb 6 Grupuri, stîncării
speciosa - 40
Lumînărica albă
175 Paeonia sinensis - 40- V Alb, roz, 3 Solitar, grupuri în
Bujor 60 roşu peluze şi în faţa
arbuştilor
176 Papaver orientale 30- V Alb, roz, 4 Grupuri, parter
- Mac de grădină 60 roşu-
portocaliu
177 Phlox subulata - 10- IV-V Alb, roz, 14 Borduri, stîncării
Brumărele 15 albastru
deschis
178 Phlox paniculata - 40- VI-IX Alb, roz, 8 Parter, grupuri
Brumărele 100 roşu, violet
179 Primula sp. - 10- IV-V Alb, 24 Borduri, grupuri,
Ciuboţica cucului 30 galben, stîncării suportă
roşu, violet semiumbra şi
umbra
180.Rudbeckia sp. - 30- VI-X Galben, 4 Parter, grupuri
Margarete galbene 150 roşcat,
arămiu
181.Santolima 20- VII-VIIIGalben. 20 Grupuri, borduri
Chamaecyparissus 30 Frunze Suportă tunderea
- Santolina argintii
182.Scilla sp. - 5-10 III-IV Albastru, 30 Răspîndit în
Viorele, albăstrele alb peluze, grupuri
între arbori şi în
faţa arbuştilor
183.Solidago sp. - 30- VII-X Galben 2 Parter, grupuri
Sînziana de 150
grădină
184.Sedum sp. - Iarba 10- VI-VIII Alb, roz, 30 Borduri, grupuri,
grasă 40 galben, stîncării
roşu
185.Stachys lanata - 10- VI-VII Roz. 18 Borduri, grupuri,
Urechea iepurelui 30 Frunze stîncării
argintii
186.Tulipa sp. - Lalele 20- III-V Alb, roz, 30 Parter, grupuri,
50 roşu, violet, răspîndit in peluze
galben
187.Veronica sp. 10- IV-IX Roz, 20 Borduri, grupuri,
80 albastru stîncării
188.Viola sp. 5-15 IV-IX Alb, roz, 30 Grupuri în
violet semiumbra şi
umbră
 189.Vincia minor - 15- IV-V Albastru 40 Peluze, stîncării
Pervinca, merişori 20 suportă umbra şi
semiumbra
190.Yueca - Yuca 50- VI-VIII Alb 1 Solitar, grupuri
150

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau
alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje
publicitare.

Tabela 10. Plante recomandate pentru a fi folosite la crearea peluzelor

1. Graminee şi leguminoase întrebuinţate în amestecuri, denumite gazon
Procente orientative de participare ale speciilor în compoziţia gazonului
Nr. crt. Denumirea speciei
Peluze însorite Peluze semi-umbrite Peluze umbrite Amestec universal valabil
1. Agrostis stolonifera 10 15 20 10
2. Cynosurus cristatus L — — — 10
3. Festuca rubra L. 20 20 30 15
4. Festuca ovina L. 15 10 — 10
5. Lolium perene L. 40 40 35 40
6. Poa pratensis L. 10 5 5 5
7. Poa nemoralis L. 5 5 —
8. Poa trivialis L. — — — 5
9. Trifolium repens L. . 5 5 5 5
2. Plante înlocuitoare de gazon (pe suprafeţe mici necirculabile)
a) Peluze însorite
Dianthus deltoides L.
Iberis sempervirens L.
Sedum album L.
Sedum acre L.
Sedum rupestre L.
Sedum spurium M. B.
Stachys lanata Jacq.
Veronica incana L.
b) Peluze umbrite şi semiumbrite
Asarum europaeum L.
Fragaria vesca L.
Hedera helix L.
Vinca minor L.
Viola odorata L.