Contributia personala privind amenajarea parcului din comuna Cimpineanca, judetul Vrancea In marile aglomerari urbane, unde poluarea

atinge zilnic cote alarmante datorita cresterii numarului de autovehicule , de fabrici si instalatii tehnologice care nefiind prevazute cu filtre speciale, emana in mediul inconjurator cantitati enorme de dioxid de carbon si multe alte substante poluante (clor, sulf, fosfati , etc. ). Se impune luarea de masuri imediate privind extinderea spatiilor verzi, ingrijirea protectia parcurilor deja existente. Deasemeni , pe langa imbunatatirea calitatii mediului, parcurile mai au si rol de reducere a zgomotului prin estomparea poluarii fonice , o importanta sursa de stres pentru locuitorii marilor orase. Nu trebuie pierdut din vedere nici factorul estetic . Structura si diversitatea spatiilor verzi conduc la armonizarea peisajelor artificiale cu cele naturale. Arhitectura peisgera este stiinta si arta care se ocupa cu pricipiile, problemele si metodologia proiectarii peisajului de la alegerea sitului pana la executarea lucrarilor propuse, inclusiv ingrijirea lor. Cel de-al doilea termen ce defineste disciplina, peisajul are un dublu sens. Astfel, prin peisaj se intelege in general portiunea din natura prinsa intr-o singura privire si care formeaza un ansamblu estetic. In sens restrans, peisajul reprezinta ambiantele exterioare in care locuim si pe care le transforma pentru a le armoniza. Cu alte cuvinte, arhitectura peisajelor, arhitectura peisagera sau peisagismul este stiinta si arta de a orandui natura, mediul ambiant in care locuieste omul si de a-l armoniza cu acesta.

Construirea spatiilor verzi nu trebuie privita ca o expozitie de plante sau ca o ``umplutura pentru spatiile goale dintre cladiri`` ci ca o stiinta care poseda principii, metode si alte caracteristici proprii. Aceste mediu exterior constituie o necesitate vitala, o parte integranta si fundamentala al locuintei omenesti. Amenajarile peisagistice sunt benefice pentru sanatatea omului nu numai prin crearea unui climat mia favorabil si a unui mediu mai calm, cu aer mai curat si mai bine oxigenat, ci si prin influentarea pozitiva a unor stari neuropsihice. Mai ales in parcuri si gradini, unde vizitatorul patrunde in mod deliberat pentru a se relaxa, dar si in natura mai putin cizelata, peisajele exercita multe influente care se insinueaza in sistemul neuro-vegetativ prin mijloacele de perceptie, independent de vointa subiectului. Amplasarea acestui parc este in perimetrul Comunei Cimpineanca, strada Valea Viilor, de-a lungul Canalului Siret-Baragan, suprafata ocupata fiind de 1184 mp. Acest parc este construit recent, in anul 2006 dedicat copiilor cu loc special amenajat de joaca, dar si adultilor fiind dotat cu banci, pentru odihna. Stilul mixt este cel potrivit acestui parc deoarece dimeniunea acestuia este redusa, iar pozitionarea acestuia langa canal nu ofera alta posibilitate. Spre sfritul secolului al XVIII-lea i nceputul secolului XIX-lea, odat cu apariia grdinilor oreneti se constat necesitatea rezolvrii problemei compoziiei acestora, mai puin rigid din punct de vedere al stilului. Parcurile n stil geometric nu puteau fi realizate n orae din cauza costului ridicat dar i datorit tendinelor de gsire al unor elemente naturale, linititoare, care nu se puteau ncadra acestui stil.

Din combinarea stilului natural cu cel geometric a aprut stilul mixt care presupune tratarea unor pri de compoziie n stil geometric iar a altor pri n stil peisager, n aa fel nct s se realizeze o unitate organic. Traseele drepte, cu profile transversale largi, capabile s primeasc mari mase de oameni se folosesc n prile centrale ale compoziiei, acolo unde se grupeaz i construciile. n zonele mai ndeprtate traseul devine sinuos, vegetaia este dispus ct mai asemntor cu cea existent n natur, crend astfel coluri mai linitite. n general, axele de perspectiv sunt mai scurte, nefiind indicat ca o ax de perspectiv nceput n stil geometric s fie continuat n stil peisager. Se recomand ca aleile trasate n stil geometric s fie mai puin numeroase iar cele trasate n stil peisager s fie mai nguste i ct mai variate ca traseu. Plantaiile din spaiile verzi tratate n stil mixt se dispun difereniat. Astfel, n apropierea intrrilor, a cldirilor, se execut o amenajare floristic i dendrologic mai bogat, cu vegetaie mai scund, uneori tuns, din loc n loc folosindu-se i arbori izolai, foarte decorativi. Apele se pot prezenta sub diverse forme: bazine, fntni arteziene, mici cderi, lacuri mici naturale, ape curgtoare, etc., urmrindu-se ncadrarea ct mai a acestora n peisaj. Intrarea in parc se face pe 2 intrari pe aceiasi latura, acestea fiind singurele posibilitati deoarece la vest este canalul, la sud si la est proprietati particulare. Aleile pietonale sunt realizate din dale si au ca scop nu numai asigurarea circulatiei ci si acela de a separa zonele si plantatiile diferite si de a creea spatiile pentru banci de odihna si agreement. Instalatiile de iluminat se vor realize cu stalpi specifici de parc (cu inaltime medie si echipamente

cu becuri cu consum redus). Acestea vor fi montate in toate colturile parcului, dar si la delimitarea dintre spatiul de joaca sic el de odihna. Parcul este impartit in doua parti, aproximativ egale. In prima parte se poate incadra perfect locul de odihna si agreement, unde vor fi asezate bancile simple, dar de bun gust, toate indreptate spre o mica fantana artezana inconjurata de felurite soiuri de trandafiri de diferite culori. Pe timp de primavara fantana se va scoate in evidenta cu minunatele flori de primavara, petunii, lalele si alte flori. In a doua jumatate a parcului se va afla spatiul de joaca, care delimiteaza de restul parcului prin gard viu cu inaltimea de pana la 70-80 cm. In incinta astfel delimitata se instaleaza prin fixare in teren sau in massive din beton obiectivele ca balansoare, leagane, topogan, etc. Instalatiile de iluminat se vor realize cu stalpi specifici de parc (cu inaltime medie si echipamente cu becuri cu consum redus). Acestea vor fi montate in toate colturile parcului, dar si la delimitarea dintre spatiul de joaca sic el de odihna. Cerintele multiple fata de amenajarile peisagistice impune priectarea si executarea acestora prin abordarea concomitenta a unor principii si anume: principii functionale, estetice-compozitionale, ecologice, tehnice, economice si principii cultural-istorice. Principiile functionale Atat proiectele de ansamblu cat si cele pe obiective au ca scop, in primul rand, crearea unor peisaje care sa raspunda bine functiilor atribuite. O conditie necesara este stabilirea folosintelor adecvate, compatibilitatea functiilor proiectate cu trasaturile sitului. Principalul obiectiv al parcului din Campineanca este creea de locuri de joaca pentru copiii din aproiere, situl fiind ferit de zgomotele si aglemaratia oraseneasca.

Principii estetice-compozitionale Crearea amenajarilor peisagistice se bazeaza pe o serie de principii estetice-compozitionale, care de la inceputul proiectarii se coreleaza strans cu cele functionale. Aspectele vizuale de alfel, snt cele care retin mai intai atentia si a caror perceptie se imbina cu folosintele directe si indirecte ale fiecarui spatiu amenajat. Armonia culorilor si a formelor alese pentru constructia parcului, fac ca acesta sa fie unul de bun gust si sa ofere trecatorilor linistea pe care acestia o cauta. Principii ecologice Proiectarea ambiantei naturale a omului este, in mod firesc, o proiectare ecologica. Ea se adreseaza vietii si opreaza cu elemente naturale dintre care, cel mai important poseda viata si anume, plantele. In timpul proiectarii parcului s-a tinut cont si s-au respectat o serie de principii ecologice precum: conservarea mediului ambiant, protejarea si ameliorarea peisajului existent si asigurarea conditiilor naturale adecvate crearii noilor peisaje. Unul dintre punctele forte al parcului a fost dotarea acestuia cu sisteme de iluminat cu energie solara si a cosurilor de gunoi selectionare. Principii tehnice Proiectarea peisagistica ridica o serie de probleme tehnice specifice ale caror rezolvari rtebuie sa fie adecvate compozitiei (vizual si compozitional) si in acelasi timp sa fie corect din punct de vedere ecologic. Acest principiu se are in vedere atat in aspectele majore ale compozitiei peisajului dar si in cele de detaliu. Astfel, crearea unei fantani reclama solutii tehnice. In proiectarea componentelor din parc (alei, drumuri, scari) adopt solutii tehnice care sa satisfaca din punct de vedere al sigurantei si in conformitate deplasarii dar care in acelasi timp sunt estetice si se armonizeaza cu celelalte elemente ale peisajului.

Principii economice Aspectele functionale, estetice, ecologice, tehnice ale unui program de spatiu verde se imbina cu cele economice. Chiar de la inceput, prin modul de abordare ale proiectului peisagistic se are in vedere valorificarea maxima a posibilitatilor oferite de teren si adaptarea functiunilor si stabilirea dotarilor in raport cu acestea, aspecte ce se intrepatrund cu organizarea compozitionala si cu rezolvarile tehnice. O parte din solutiile adoptate pentru diminuarea costurilor proiectarii parcului au fost: judicioasa dimensionare a aleilor sau a dotarilor, introducerea in peisaj a constructiilor decorative in numar mai mic, folosirea de materiale mai putin costisitoare, folosirea a unor specii de arbori si arbusti deja existenti in peisaj. Importanta arhitecturii peisajelor este multipla. A amenaja un spatiu verde indiferent de intinderea acestuia inseamna a disciplina relieful, mobilitatea apei, iregularitatea formelor vegetale, contrastul suprafetelor stralucitoare si palide, armoinia culorilor florilor si a diferitelor constructii. Crearea ambiantei naturale a omului se bazeaza atar pe readucerea naturii in habitatul uman cat si pe dezvoltarea si amenajarea cadrului natural exterior din afara localitatilor.