Sunteți pe pagina 1din 7

Seminar 7

ICM

Seminar 7. Analiza factorilor de mediu în fabricarea hartiei

Hârtia este un material plan și subțire, având ca element esențial suprafața sa pe care se poate scrie, ale cărei dimensiuni sunt mult mai mari decât grosimea sa. Hârtia este obținută din fibre de celuloză amestecate, care se mențin împreună fără un alt liant cu excepția legăturilor de hidrogen și a împletirii fibrelor.

Inventată de chinezi acum 2.000 de ani, hârtia a fost utilizata încă de la început ca un mediu de comunicare. Inițial, hârtia a fost făcută din fibre din coaja de dud, papirus, paie sau bumbac. Lemnul a devenit materie primă pentru producția de masă a hârtiei destul de recent, la mijlocul secolului 19.

Pagina de hârtie este imprimată imediat, mesajul său traversând culturi, reprezintă o experiență tactilă care necesită atenție și creează dorința. Este un pașaport al cunoașterii, un mediu de stocare, un instrument de convingere, o formă de artă și de divertisment.

Cartea este o resursă durabilă și un document permanent. Este un mediu universal, cronica istoriei noastre de zi cu zi. Cartea poartă trecutul. Este pânza pe care trăim prezentul și planul pe care ne proiectăm viitorul nostru. Cartea atinge viața fiecărui individ de pe această planetă și, nu ne putem opri niciodată se ne gândim la acest fapt.

, nu ne putem opri niciodată se ne gândim la acest fapt. Figura 1. Interiorul unei

Figura 1. Interiorul unei fabrici de hârtie din istorie

Celuloza și hârtia

Fabricarea hârtiei este un proces chimic şi fizic complex. Produsul - aparent o simplă coală de hârtie - este rezultatul multor decizii luate în diferitele etape ale procesului tehnologic. Înţelegerea factorilor care influenţează fabricarea hârtiei ne permite să facem o alegere mai bună a procedeelor tehnologice de fabricare și să măsurăm rezultatele acestora asupra mediului, reducând la minimum blocajele şi alte probleme care scad productivitatea.

Hârtia este obţinută din fibră de celuloză. În general, fibra de celuloză este obţinută din lemnul copacilor; hârtia mai fină se obţine parţial sau integral din fibre de celuloză din bumbac sau deşeuri.

Caracteristicile finale ale hârtiei sunt determinate de mulţi factori, începând cu tipul de lemn folosit în procesul tehnologic. Din lemnul moale (arborii cu ace, mai degrabă decât cei cu frunze) - cum ar fi pinul - se obţine o hârtie mai rezistentă dar mai aspră decât hârtia obţinută din esenţe mai tari dar din care se obţine o hârtie mai puţin rezistentă însă mai fină. Plasarea combinatului de prelucrare determină tipul de materie primă utilizată. Politica economică impune utilizarea speciilor de lemn aflate cel mai aproape de combinatul de prelucrare. În general, combinatele de prelucrare utilizează o combinaţie de lemn tare şi moale, încercând în

1

Seminar 7

ICM

acelaşi timp să producă o hârtie uniformă.

Fabricarea hârtiei este, totuşi, un proces rapid cu variaţii esenţiale ale procesului tehnologic. De asemenea, materia primă - lemnul - este foarte diferită. Luând în considerare toate acestea, este de apreciat efortul depus de combinate pentru a monitoriza şi controla calitatea şi standardizarea eforturilor de fabricaţie.

Lemnul ca materie primă

Deși cele mai căutate materiale celulozice pentru fabricarea hârtiei sunt pulpa lemnoasă a unor specii de arbori de esență moale, în special cea a coniferelor, datorită existenței fibrelor de celuloză în structura multor plante, de la ierburi până la arbori, se pot folosi și multe alte fibre, așa cum ar fi cele ale plantelor de bumbac, in, cânepă sau orez. Coniferele utilizate în principal sunt cele de molid, brad si pin. Cele mai importante soiuri de foioase utilizate pentru hârtie sunt cele de fag (fig. 2), mesteacăn, plop, eucalipt.

Figura 2. Trunchiuri de fag
Figura 2. Trunchiuri de fag

Procesul de obținere a celulozei / Procesarea fibrelor

Celulele plantelor sunt alcătuite din fibre celulozice conectate. În timpul procedeului de extragere a pulpei celulozice, aceste fibre microscopice sunt separate unele de altele, iar acolo unde lanțul polimolecular a fost rupt chimic sau mecanic, suprafețele "libere" intră în contact una cu alta creând punți hidrogenate care conferă duritate, dar și elasticitate viitorului material. Dezagregarea lemnului se poate face în două moduri: mecanic sau chimic.

Prima etapă constă în îndepărtarea scoarţei şi reducerea lemnului rămas la fragmente (fig. 3-4) care sunt apoi prelucrate chimic la temperaturi înalte şi presiune, pentru a trata lemnul şi a produce un amestec lichefiat de fibre de lemn. Aceste fibre, care ies din fierbător sub forma unei paste maronii, sunt apoi tratate cu decolorant pentru a deveni albe.

Figura 3. Trunchiuri de lemn Figura 4. Fibre de lemn
Figura 3. Trunchiuri de lemn
Figura 4. Fibre de lemn

2

Seminar 7

ICM

Prelucrarea mecanică. Transformarile fizice ale fibrei celulozice prin tratamente mecanice se cheamă măcinare. În procesul de măcinare se consumă o cantitate considerabilă de energie electrică.

Procedeul chimic. Procedeul chimic utilizat astăzi pe scară largă este un complex de tratări chimice numite Procesul Kraft. Scopul acestei tratări chimice este eliminarea structurii ligninei (din pulpa supusă procesului), care este liantul organic care menține fibrele împreună, prin folosirea unui amestec care o dizolvă. După eliminarea acesteia, fibrele rămase pot fi folosite pentru realizarea unei hârtii de culoare maroniu nedefinit, nefinisată, utilizată la realizarea de pungi de hârtie sau a cutiilor din carton. Materialul brut astfel obținut poate fi folosit în continuare, printr-o purificare accentuată a ligninei rămase, conducând la obținerea pulpei de calitate superioară, pentru hârtie albă pentru scris și tipărit.

Deși procedeul chimic este mai scump decât cel mecanic, permițând o folosire de maximum 45 - 50 % din pulpa inițială, totuși este un procedeu larg folosit datorită calității produsului final și al menținerii, aproape nealterată, a lungimii inițiale a fibrelor materialului folosit, care este un factor de menținere a unor calități mecanice ridicate a hârtiei. Un alt avantaj al acestui procedeu este folosirea integrală a ligninei rezultate din proces ca și combustibil pentru încălzirea și electricitatea necesare procesului.

Producerea hârtiei

În următoarea etapă, rafinatorii amestecă şi separă fibrele. Acest procedeu are un efect semnificativ în privinţa gradului de curbare, opacităţii, porozităţii şi rigidităţii hârtiei ce va fi produsă.

În această etapă în compoziţie se adaugă substanţe chimice şi materiale filtrante; aceşti aditivi, de asemenea, au impact asupra aspectului şi proprietăţilor fizice ale hârtiei. Aditivii determină esenţial cât de albă este hârtia, ceea ce determină gradul de luminozitate a hârtiei.

Pasta de celuloză are acum 99.5% apă, şi este pregătită pentru maşina de fabricat hârtie. Pasta intră prin partea umedă a maşinii, curgând prin nişte tuburi într-un recipient sub presiune numit cuvă principală, care distribuie uniform amestecul de celuloză pe o bandă textilă în mişcare cu ochiuri foarte fine. Partea hârtiei care apasă această sită poartă denumirea de partea sitei şi diferă de partea opusă sau partea pâslei prin câteva caracteristici, incluzând direcţia de curbare şi netezimea.

Pe următorii 6-10 metri, prin înaintarea sitei prin maşină, se elimină aproximativ 10% din umiditatea amestecului, şi fibrele sunt capabile să-şi susţină propria greutate. Fibrele au devenit hârtie. Apa suplimentară va fi eliminată prin absorbţie şi presiune

Încleierea. Acum hârtia intră prin partea uscată a maşinii, deplasându-se printr-o serie de role cu aburi care continuă eliminarea apei din compoziţie. În această etapă combinatul de prelucrare a hârtiei trece la încleiere. Încleierea, care serveşte la fixarea fibrelor de la suprafaţă şi creşte rigiditatea suprafeţei, este un factor critic pentru compatibilitatea unei coli de hârtie pentru xerografie.

Tăierea şi ambalarea. Hârtia abia produsă este împăturită temporar în role imense care pot cântări maximum 15 tone. Această rulare iniţială este impusă de procesul tehnologic de mare productivitate, permiţând hârtiei să se răcească şi să capete un echilibru dimensional. Hârtia este apoi rulată din nou, mult mai strâns, în role mai mici, şi tăiată cu ghilotina valţului de

3

Seminar 7

ICM

tragere în foi pentru a obţine hârtie cu lăţime standard. Utilizarea ghilotinei asigură tăierea exactă fără praf sau încreţire a marginilor.

Ambalarea în cutii şi paleţi. În etapa finală, topurile de hârtie sunt ambalate în cutii şi plasate pe paleţi de lemn, gata de livrare. Ideal, paleţii sunt protejaţi cu o folie de plastic pentru a reduce la minimum expunerea hârtiei la modificările de umiditate.

Materiile prime. În procesul de producție modernă a hârtiei, pe lângă minerale, cum ar fi caolinul și argila de China, utilizarea extensivă a carbonatului de calciu (cretă) are avantajul de a face hârtia mult mai rezistentă la îmbătrânire. Procentul total de materiale de umplutură folosit poate fi mai mare de 30% din stocul de hârtie produs.

Dar, de departe, materialul cel mai important în proces este apa. Pentru fiecare kilogram de hârtie sunt necesari aproximativ 100 de litri de apă. În vremea noastră, singura justificare - din punct de vedere economic, dar și ecologic - pentru utilizarea acestor enorme cantități de apă, este epurarea eficientă a apei reziduale și reutilizarea acesteia în circuit închis.

Materiale de umplutură: carbonat de calciu, argila, dioxid de titan. Aditivi: agent coloranți și de strălucire optică. Lianți: produse din latex și amidon.

Proprietăţile hârtiei

Hârtia este complexă din punct de vedere fizic şi chimic. Cele mai importante caracteristici de calitate ale hârtiei sunt:

a) Greutatea. Greutatea hârtiei este în general exprimată în grame pe m 2 (g/m 2 ), ceea ce face

posibilă compararea a două coli chiar dacă cele două sunt de tip diferit. Întreaga masă este data de suma de materialelor fibroase, materialelor de umplutură, materialelor de proces și de

apă.

b) Gradul de strălucire. Gradul de strălucire al hârtiei (gradul de alb) este reprezentat de strălucirea unei coli de hârtie. Strălucirea reprezintă cantitatea de lumină reflectată de o coală de hârtie. Cu cât reflectă mai multă lumină cu atât este mai mare gradul de luminozitate. Gradul de strălucire are o importanţă pur estetică şi nu afectează performanţa imprimării.

c) Umiditatea relativă. Umiditatea afectează direct calitatea imprimării şi eficienţa sistemului.

Umiditatea ridicată cauzează curbarea excesivă, blocaje şi calitate slabă a imprimării. Umiditatea scăzută cauzează probleme statice ce duc la blocaje şi alimentări defectuoase, precum şi dificultăţi în manipularea hârtiei în faza de post-procesare. Controlul umidităţii este una din cele mai importante etape pentru promovarea caracteristicilor corecte ale hârtiei. Condiţiile optime de depozitare a hârtiei includ o umiditate relativă de 35 -55%.

d) Valoarea pH-ului. Aciditatea (sau alcalinitatea) hârtiei este determinată în primul rând de

procesul de încleiere în timpul fabricaţiei. Hârtia cu aciditate mare se învecheşte mai repede, îngălbenindu-se şi devenind fragilă. Hârtia acidă este produsă în primul rând prin încleierea cu argilă sau oxid de titan. Hârtia ar trebui să aibă un pH apropiat de punctul neutru, pentru a îndeplini cerințele ideale pentru imprimare sau continuarea tratamentului.

e) Volumul specific.Grosimea hârtiei se exprimă în microni (μm). Pentru a compara grosimea

hârtiei, cu greutăți diferite, este utilizat volumul specific.

= ( ) (/ 2 )

4

Seminar 7

ICM

Analiza impactului asupra mediului

Primul instrument pentru măsurarea impactului asupra mediului din fabricarea hârtiei este modelul "Paper Calculator" (http://c.environmentalpaper.org/home) al rețelei "Environmental Paper Network" (EPN) susținută de o coaliție de peste 100 de organizații non-profit care militează pentru producția și consumul durabil de celuloză și hârtie.

 

Analiza impactului de mediu

Hârtie fără strat de acoperire

 

Unitate masură

Cantitate

500

tone pe an

Conținutul de pastă %

84

 
 

1867

tone

 

Lemn utilizat

13228

arbori

Lemnul utilizat măsoară cantitatea de lemn necesară pentru a produce o anumită cantitate de hârtie. Numărul tipic de arbori presupune un amestec de foioase și rășinoase cu un diametru de 152 - 200 mm și înălțimea de 1 m.

 

17943

milioane BTU

 

Consum Net Energie

197

case/an (aproximativ echivalent)

Consumul Net de Energie ia în calcul cantitatea totală de energie necesară pentru fabricarea hârtiei de-a lungul ciclului său de viață, minus creditul de energie.

 

1400

tone CO 2 echiv.

 

Gaze cu Efect de Seră

280

autovehicule/an (aproximativ echivalent)

Gazele cu efect de seră, inclusiv dioxidul de carbon (CO 2 ) rezultat din arderea combustibililor fosili și a metanului din descompunerea hârtiei în depozitele de deșeuri, contribuie la schimbările climatice prin captarea energiei solare în atmosfera terestră. Unitatea de măsură este CO 2 echivalent.

 

47680335

litri

 

Consum Apă

19

piscine de inot

Consumul de apă măsoară cantitatea de apă consumată în procesul de fabricare a hârtiei și apa pentru cire sau degradată de-a lungul ciclului de viață al produsului. Cele mai mari componente ale consumului de apă provin din producția de energie electrică achiziționată, precum și din utilizarea în procesele de răcire cu apă de la fabricile de celuloză și hârtie. Volumul de apă indică atât cantitatea de apă proaspătă necesară cât și impactul potențial al evacuărilor asupra apelor receptoare.

 

480

tone

 

Deșeuri solide

38

autogunoiere (aproximativ echivalent)

Deșeurile solide includ nămolurile și alte deșeuri generate în timpul fabricației celulozei și hârtiei și hârtia uzată depozitată în groapa de gunoi sau arsă în incineratoare.

O

autogunoieră complet încărcată cântărește în medie 12700 kg.

 
 

2

tone

 

NO x

20

autocamioane/an

Oxizi de azot (NO x , care includ NO și NO 2 ) sunt produși de arderea combustibililor care conțin azot. NO x contribuie la ploile acide și pot reacționa cu compuși organici volatili și lumina soarelui în atmosfera inferioară pentru a forma ozon, o componentă cheie a smogului urban.

 

12221

milioane BTU

 

Energia cumpărata

134

case/an (aproximativ echivalent)

O

submulțime a energiei totale, energia cumpărată măsoară cât de multă energie provine din electricitate și

din alți combustibili. Unitatea de măsură este British Thermal Units BTU.

 

7

tone

 

SO 2

2674

autocamioane/an

Compus chimic produs de arderea combustibilului care conține sulf. Dintre combustibilii utilizați în industria hârtiei, petrolul și cărbunele, în general, conțin cele mai mari cantități de sulf. Dioxidul de sulf contribuie la problemele de poluare a aerului, cum ar fi ploile acide și smogul.

5

Seminar 7

ICM

 

2

tone

Particule solide

304

autobuze/an (aproximativ echivalent)

Particulele sunt particule mici din aer generate în timpul combustiei și prezintă o serie de riscuri pentru sănătate atunci când sunt inhalate (astm și alte probleme respiratorii).

Poluanți periculoși din aer (HAP)

1

tone

Poluanți periculoși din aer sunt oricare din grupul de 188 de substanțe identificate în Actul pentru un Aer Curat (1990) din cauza toxicității lor.

Compuși Organici Volatili (VOC)

1

tone

Compuși organici volatili (COV) reprezintă o clasă largă de gaze organice, cum ar fi vaporii de solvenți și benzina. VOC reacționează cu oxizii de azot (NO x ) în atmosferă pentru a forma ozon la nivelul solului, componentă majoră a smogului și un iritant pulmonar sever.

Cantitatea Totală Solide în Suspensie (TSS)

4

tone

46

case/an (aproximativ echivalent)

Cantitățile totale de solide în suspensie (TSS) măsoară materialul solid in suspensie din efluent, care poate sedimenta și afecta negativ organismele care trăiesc pe fundul apelor receptoare, poate transporta metale grele toxice și compuși organici în mediu.

Consumul Chimic de Oxigen (COD)

5

tone

23

case/an (aproximativ echivalent)

Consumul chimic de oxigen (COD) măsoară cantitatea de materie organică oxidabilă în efluentul de la măcinare. Deoarece tratamentul apelor uzate elimină cea mai mare parte a materialului organic, care ar fi degradat în mod natural în apele receptoare, COD-ul efluentului final oferă informații despre cantitatea de substanțe mai persistente evacuate în apa receptoare.

Consumul Biochimic de Oxigen (BOD)

2

tone

29

case/an (aproximativ echivalent)

Consumul biochimic de oxigen (CBO) măsoară cantitatea de oxigen pe care microorganismele o consumă pentru a degrada materialul organic în apele uzate. Descărcarea apelor uzate cu un nivel ridicat de CBO poate duce la epuizarea oxigenului în apele receptoare, poate afecta în mod negativ pești și alte organisme.

Aplicația 1.

Cine știe câte coli de hârtie din topuri cu 500 foi A4 80 g/m 2 revin in "medie" unui copac

Răspunsul depinde de tipul de lemn în cauză (în ceea ce privește dimensiunea lor) și de calitatea hârtiei produse.

"The Paper Calculator" sugerează că un copac este egal cu 14 topuri de hârtie. Pentru a confirma acest fapt, daca se ia în calcul producerea a 10 topuri într-o săptămână, rezultă 520 topuri pe an, deci sunt necesari 37 copaci.

Răspunsul pare a fi undeva între 16 și 22 topuri de hârtie de format A4 80 g/m 2 pe copac. Cu alte cuvinte, aproximativ 8350 de coli pe copac. Interesul lor este de a opri tăierea pomilor.

6

Seminar 7

ICM

REZOLVARE

Hartie fara strat de acoperire

Cant hartie  500000 k g Nr arbori  13228 Masa lemn  d arb
Cant hartie  500000 k g
Nr arbori  13228
Masa lemn 
d
arb  0.1778m
< ---- dimensiuni arbore
h
arb  1.016m
kg
dens
arb  1.399
1 0 3
3
m
Nr pagini_pachet  500
2
3

d
h
0.101 m
Vol arb
arb
arb
masa arb 
dens
Vol
 141.164k g
arb
arb
L
A4  210mm
< ----- dimensiuni coala A4
Lat A4  297mm
greutate foaie  80 gm
2
m
masa A4

Lat
greutate
 4.99 g m
L A4 
A4
foaie

masa A4
 2.495k g
masa pachet_A4
Nr pagini_pachet
Cant hartie

2.004
1 0 5
Nr pachete
masa pachet_A4
Nr arbori

 0.066
Consum arbori_pachet
Nr pachete
Nr pagini_pachet

7.575
1 0 3
Nr pag_arbore
Consum arbori_pachet
Nr arbori

1.32
1 0  4
Consum arbori_foaie
Nr pagini_pachet Nr pachete

Consum arbori_foaie 0.000132

1867000k g

*** Pentru o coala de hartie format A4 cu greutatea de 80 g/m2 se consuma

0.000132 arbori !!!!

7