TEHNOLOGIA FABRICARII HARTIEI SI A

CELULOZEI

Tehnologia fabricarii hartiei

Hartia se face din lemn?

Da, dar nu e chiar atat de simplu. Fiecare specie de copac creste intr-un anumit fel,
aceasta determinand caracteristicile lemnului. Specialistii impart copacii, din punct de vedere al
rezistentei in doua categorii: lemn de esenta tare, respectiv de esenta moale. Printre copacii de
esenta tare amintim stejarul si artarul, acestea avand fibre de celuloza foarte scurte. Hartia
obtinuta din lemnul acestor specii este considerata mai slaba calitativ, fiind mai dura decat hartia
facuta din lemnul speciilor de esenta moale, care da hartie cu suprafata neteda si fina, buna
pentru scris sau imprimat.

Copacii de esenta moale cum ar fi pinul au fibre lungi iar hartia facuta din acestia este
mult mai rezistenta. Aceasta hartie este ideala pentru impachetat avand o rezistenta mare, dar
finisajul nu este atat de bun nu se preteaza pentru scris, imprimat. Vestea buna este ca fibrele din
esenta moale pot fi amestecate cu fibrele din esenta tare si astfel putem obtine o hartie care sa
aiba toate caracteristicile necesare: grad de alb ridicat, rezistenta sporita, suprafata fina.

In cea mai mare parte hartia pe care o folosim zi de zi este facuta din
amestecul celor doua esente.

Dar, foarte important, hartia se poate produce si din hartie care a fost reciclata sau din
alte surse naturale, mai usor regenerabile, cum ar fi plantatiile de stuf.

Celuloza, apa si energia sunt combinate pentru a obtine exact hartia de care avem nevoie:
hartia pentru ziare o facem sa fie cat mai opaca (sa nu vedem de pe o parte pe cealalta) – adica
vedem doar fotografiile, nu si starea vremii de pe cealalta parte; hartia pentru pungile din
supermarket devine mai rezistenta iar cea pentru scris si imprimat mai fina. Chiar si hartia pentru
carti e diferita, fiind mai usoara si cu un volum mai mare.

Pentru inceput, tapinarii taie copacii; dupa ce acestia sunt inlaturati de pe locul de unde
au crescut, se planteaza, sau cel putin asa ar trebui sa se faca de fiecare data, altii in loc. Padurea
se reface, consumand dioxid de carbon si producand oxigen. Astfel se pastreaza habitatul
animalelor salbatice si se contracareaza efectul de sera dat de excesul de dioxid de carbon.
 Bustenii sunt transportati la fabrica de hartie unde sunt trimisi la „curatat” pentru a
indeparta coaja si orice alte impuritati care ar putea afecta calitatea hartiei. Apoi lemnul este taiat
in bucati cat mai mici si se trece la extragerea pulpei de celuloza prin macerare.

„Uscarea”, netezirea si taierea hartiei sunt, pe scurt, ultimele etape din procesul de
fabricare a acesteia.

Procesul de reciclare

SORTARE

O reciclare cu success necesita o hartie recuperata curata, de aceea ar trebui sa pastrati

hartia departe de resturi de mancare, plastic, metal sau alte elemente ce ingreuneaza reciclarea.
Hartia care nu mai poate fi reciclata se arde sau se depoziteaza la gropile de gunoi ecologice.

Centrele de reciclare cer o sortare preliminara a hartiei dupa gradul sau tipul hartiei.
DEPOZITARE

Angajatii centrului de reciclare descarca hartia recuperata si o depoziteaza in locuri

special amenajate. Varietatea de tipuri de hartie, printre care amintim ziare sau cutii, sunt pastrate
separat, deoarece centrul de reciclare foloseste tehnici diferite, avand de asemenea si produse
finale diferite.

OBTINEREA PASTEI DE LEMN

Hartia este transportata de un motostivuitor intr-un vas mare care contine apa si alte
substante chimice. Rolul acestuia este de a rupe hartia in bucati cat mai mici. Incalzirea vasului
reduce hartia la fibre de celuloza. In final, hartia veche se transforma intr-un amestec numit pasta
de lemn.

FILTRARE

Centrele de reciclare filtreaza pasta de lemn, aceasta fiind rotita in vase in forma de con.
Resturi precum capsule sunt aruncate in afara conului. Resturile mai usoare sunt stranse la baza
conului si eliminate.

CURATARE

De cele mai multe ori pasta de lemn are nevoie de o curatare mai ampla ce consta in
eliminarea cernelii sau a materialelor adezive. Producatorii de hartie reciclata folosesc o
combinatie de doua procedure. Prima se refera la indepartarea cernelii prin folosirea apei, iar cea
de-a doua la finalizarea curatarii folosind vapori.
RAFINARE

In timpul rafinarii, pasta este batuta pentru a face fibrele reciclate gata pentru producerea
hartiei. Daca hartia recuperate este colorata, sunt folositi decoloranti pentru a indeparta
particulele colorate.

Apoi, daca se opteaza pentru hartia alba ca fiind produsul final, pasta trebuie sa fie
inalbita cu peroxid de hidrogen, dioxid de clor sau oxigen pentru a face hartia alba si
stralucitoare. Daca se alege hartia inchisa la culoare ca fiind produsul final, pasta de hartie nu
trebuie sa treaca prin acest process.

SCURGERE

Acum, pasta de lemn este gata pentru a fi transformata in hartie. Pentru producerea hartiei
reciclata se poate folosi atat fibra reciclata cat si un amestec intre fibra reciclata si fibra noua de
lemn pentru a oferi produsului final un plus de calitate si rezistenta.

Pasta de lemn este amestecata cu apa si substante chimice pentru a ajunge la un procentaj
de 99,5% apa. Acest amestec este introdus intr-o cutie de metal apoi este scoasa pe o banda
rulanta rapida deasupra caruia exista un jet continuu.

Pe banda, apa se scurge din amestec, fibrele reciclate incepand sa se uneasca si sa

formeze o fasie de hartie umeda. Aceasta trece rapid pritr-o serie de role care au ca scop
scurgerea si mai intense a apei.

USCARE

Fasia care seamana din ce in ce mai mult cu hartia trece in continuare printr-o serie de
role metalice incinse care o usuca. Se pot adauga si substante speciale care fac hartia mai fina.

FINALIZARE
In final, hartia este stransa intr-o rola imensa si scoasa din aparatura de reciclare. O rola poate
atinge lungimea de 10m si greutatea de 20 de tone. Urmatorul pas este taierea rolei finale in parti
mai mici sau uneori direct in foi de hartie inainte de a fi impachetata.
TEHNOLOGIA FABRICARII CELULOZEI

DEFINITIE - celuloza reprezinta polizaharida ce formeaza peretii celulelor vegetale, alaturi

de hemiceluloze, lignina, pentozani, materii pectice, rasini

Metode de obtinere a celulozei.

In stare pura,celuloza se fabrica din fibrele de bumbac tratate cu o solutie de KOH in absenta
oxigenului din aer. In industrie,celuloza se obtine,astazi,din lemn,stuf si din paie.

Pentru obtinerea celulozei din plante, trebuie indepartate diferitele incruste, adica lignina,
pentozanii, hexozanii, materiile pactice, cu care alcatuieste fibra lemnoasa.

Pentru separarea celulozei din plante exista mai multe metode:

Cel mai cunoscut tratament chimic este procedeul cu bisulfit,acesta se numeste astfel datorita
lesiei de sulfit acid de calciu cu care se trateaza lemnul.

Lesia se prepara trecand un curent de bioxid de sulf printr-un recipient in care se gaseste
carbonat de calciu, sub un jet fin de apa.

Sulfitul acid se formeaza conform reactiei :

CaCO3 + 2SO2 + 2H2O →Ca(HSO3)2 + CO2 + H2O

Tratarea lemnului cu lesie sulfitica se face la circa 140◦C si 5 At., in autoclave, timp de mai
multe ore.

Celuloza ramane in stare solida, pe cand lignina trece in solutie, sub forma de acizi lignin-
sulfonici

Polizaharidele care se mai gasesc in lemn sunt hidrolizate pana la monozaharide

Dupa terminarea reactiei, amestecul este trecut in vase de decantare pentru separarea celulozei,
care este apoi spalata cu apa, stoarsa la prese si uscata.

Calitatile obisnuite de celuloza se intrerbuinteaza la fabricarea hartiei, cele superioare fiind

intrebuintate pentru producerea matasii artificiale ( vascoza), sau pentru prepararea
explozibililor.

Alt procedeu utilizat pentru fabricarea celulozei este procedeul cu hidroxid de sodiu, ce consta in
tratarea lemnului cu lesii de hidroxid de sodiu, la 170◦C si 7-8 At.

Procedeul cu sulfat – consta in tratarea lemnului cu hidroxid de sodiu si sulfura de sodiu,

obtinuta prin reducerea sulfatului de sodiu ce se adauga in timpul procesului.
Procedeul cu acid azotic, in care se foloseste ca agent de atac acidul azotic

Cantitatea provenita din plante:

-cantitatea cea mai mare de celuloza este continuta de fibrele de bumbac ( 85-95%), aceasta avand un
grad inalt de puritate, de 99,85%
- de asemenea, firele de in si de canepa contin pana la 95% celuloza
-lemnul arborilor contine in medie 50% celuloza – in anumite tipuri de lemn(rasinoasele),continutul in
celuloza variaza intre 40 si 60%.