Sunteți pe pagina 1din 2

Fabricarea hrtiei

Nu orice tip de lemn este potrivit


pentru fabricarea hrtiei. De fapt, speciile
recomandate sunt chiar limitate la numr,
aa cum limitate sunt i prile din trunchi
care sunt considerate productive. n
principiu, cu ct nivelul de celuloz este
mai mare i nivelul de lignin mai mic, cu
att este mai bun lemnul pentru fabricarea
hrtiei. Cel puin, dintr-o perspectiv
chimic.
Exist dou fluxuri tehnologice
diferite pentru producia hrtiei. Cel
tradiional, numit mecanic, se bazeaz pe
principiul c lemnul mrunit, apoi tocat, poate fi prelucrat. Acest flux tehnologic nu presupune
ndeprtarea ligninei, iar hrtia care rezult are impurit i. Din acest motiv, el este mai pu in folosit
astzi, cu toate c, dei nglbenindu-se n timp, aceast hrtie rezist mult mai bine dect cea
obinut prin procesare chimic. Crile de la 1600, de i maronii, i pstreaz flexibilitatea hrtiei,
n timp ce multe cri de dup 1900 (rezultate n urma unui proces chimic) se sfarm ntre degete.
Procesul chimic, pe de alt parte, a ajuns s fie preferat din cauza gradului de alb i a
puritii hrtiei rezultate. Cantitatea final de hrtie ob inut este incomparabil mai mic (ceea ce
face procesul chimic mai puin ecologic), dar calitatea hrtiei este evident. Acest proces
presupune dizolvarea, n dou sau mai multe etape, a ligninei din lemn, care poate fi apoi folosit
sub form de combustibil n aceeai fabric unde a fost extras. n acela i timp, raportat la
volumul de munc i resurse investite, procesul chimic este mai eficient dect cel mecanic.

Lignina este cel puin la fel de


relevant pentru procesul tehnologic al
produciei de hrtie, cum este celuloza.
Chimic vorbind, celuloza este un compus
format din nenumrate fibre de dimensiuni
microscopice, care variaz n funcie de
specia, vrsta i poziia geografic a
copacului. Lignina este liantul care ine
aceste fibre mpreun. Acest polimer,
format din trei alcooluri diferite (coniferilic,
sinapic i para cumarilic) este extrem de
rezistent, uneori chiar dur, iar producerea de hrtie nseamn, din acest unghi, efortul de a elimina
lignina pentru a pstra doar fibrele de celuloz.
Dintre toate stadiile implicate n produc ia de hrtie, acesta este cel mai pu in poetic.
Celuloza brut este nclzit i parial saturat cu ap (n func ie de gradul de hidrofilie urmrit n
produsul finit), apoi trecut prin cilindri care o usuc i o rcesc. Rola ob inut este apoi introdus
n procesele secundare, de tiere, partiionare i tratare, dup caz.