Sunteți pe pagina 1din 15

Radu Alexandra Maria

Clasa a X-a F
Colegiul Național “Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu

CELULOZA
Cuprins
CUPRINS

A.Introducere
1.Notiuni de baza

2.Scurt istoric

B.Surse de celuloza
C.Structura moleculei de celuloza
D. Derivati mai importanti ai celulozei
E. Metode de obtinere a celulozei
F.Proprietati chimice
G.Proprietati fizice
H.Utilizari ale celulozei
I.Deosebirea dintre amidon si celuloza
J.Bibliografie
Radu Alexandra Maria
Clasa a X-a F
Colegiul Național “Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu

A.Introducere
1.Notiuni de baza despre celuloza

Celuloza este o substanta


macromoleculara naturala din clasa
glucidelor,fiind constituentul principal al
membranelor celulelor vegetale.Celuloza
este polizaharida si impreuna cu lignina
,ce este un compus macromolecular
aromatic si alte substante, formeaza
peretii celulelor vegetale si confera 1.Formula structurala a celulozei
plantei rezistenta mecanica si elasticitate. Formarea
celulozei in plante este rezultatul unui proces de biosinteza fotochimica.Procentual celuloza
din plante varianza in limite foarte largi: 7-10% pentru unele plante leguminoase, 40-50% in
paiele de cereal sau stuf, 40-60% in masa lemnoasa a diferitelor specii de arbori,pana la 85-
99% in plante textile. Din acest motiv ea este cel mai raspandit compus organic, din punct de
vedere cantitativ,pe Terra.

Celuloza este formata din resturi ale unui izomer spatial al glucozei,unite prin elminarea de
apa a doua grupari –OH . Aceasta are aceeasi formula bruta ca amidonul(C6H10O5)n , unde n
poate atinge cifra miilor.

Celuloza are structura fibrilara.Fibre celulozice sunt firele de bumbac.

2.Scurt istoric despre celuloza

Celuloza a fost prezenta pe Terra de cand au aparut


copacii si plantele fiind constituentul principal al peretilor
celulari vegetali.Datorita acestui fapt nu exista o data
anume pentru descoperirea ei; a aparut inainte de nasterea
omului.Recunoasterea celulozei ca fiind un constituent
principal al peretelui celular vegetal a fost in glucoza.

Hartia,cea mai utilizata forma de celuloza, a fost creata


pentru prima oara in anul 1838 datorita descoperirilor
botanistului francez Anselme Payen care a izolat celuloza

2.Anselme Payen
Radu Alexandra Maria
Clasa a X-a F
Colegiul Național “Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu
pentru prima data in din lemn.Atunci a fost inteleasa structura sa.In prezent,celuloza este
polizaharida cea mai raspindita in natura si se afla sub obsevatia oamenilor de stiinta
producandu-se schimbari in procesul de prelucrare, utilizari si genetica plantelor.

B.Surse de celuloza
Celuloza apare în stare pură în
componența bumbacului. Din acesta se
obține cea mai pură celuloză prin
îndepărtarea semințelor și spălarea vatei
din capsulele de bumbac, iar celuloza
rezultată este folosită în industria textilă
deoarece are un procent de 91% celuloză.
Se găsește în combinație cu lignină în
lemn (40-60%). Fibrele de celuloză
prezente în lemn sunt sub forma unui polimer
complex: lignină. Acesta tratat cu substanțe 3. Compozitia chimica a lemnului

alcaline duce la formarea hârtiei. Alte surse sunt


inul, cânepa, stuful (50%). Formarea celulozei în plante este rezultatul unui proces de
biosinteză fotochimică. Peretele celular vegetal este alcătuit din celuloză cu excepția câtorva
tipuri de alge. Celuloza este organizată în microfibre. Structura conferă rigiditate plantei și un
mediu poros favorabil circulației apei, mineralelor și altor substanțe nutritive. Celuloza
formează părțile de susținere ale plantelor împreună cu lignina și alte substanțe necelulozice,
și conferă acestora elasticitate. Multe din speciile de plante care conțin un nivel ridicat de
celuloză sunt benefice omului.
Numeroasele grupări hidroxil existente de-a lungul lanțului, în resturile glucozice, formează
între ele un număr uriaș de legături de hidrogen care împachetează foarte strâns lanțurile
macromoleculare și conferă celulozei structura macroscopică de fir. Deși este considerat ca
fiind produs de plante și unele bacterii produc celuloză.

C.Structura moleculei de celuloza


Celuloza are aceeaşi formulă brută ca şi amidonul (C6H10O5)n, unde n poate atinge numărul miilor.
Ea rezultă prin condensarea unui număr variabil de unităţi de β-glucoză în forma D(+)-glucoză,
respectiv izomerul său numit anhidro-β-D-glucopiranoza.

4. Structura macromoleculei de celuloză


Radu Alexandra Maria
Clasa a X-a F
Colegiul Național “Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu

Primele dovezi privind structura chimică a catenei macromoleculare de celuloză au fost


furnizate de rezultatele procesului de hidroliză directă a acesteia cu acizi minerali concentraţi.
La hidroliza totală a celulozei cu acid clorhidric de 40 % se formează D-glucoza cu randament
de 96 – 98 %. La hidroliza parţială a celulozei se formează dizaharida numită celobioză, iar la
hidroliza totală anhidro-β-D-glucopiranoza. Pe baza acestor rezultate s-a ajuns la concluzia că
unitatea structurală cea mai simplă, denumită şi unitate elementară de structură a catenei
macromoleculare de celuloză este anhidro-β-D-glucopiranoza. Trebuie menţionat faptul că
macromolecula de celuloză nu este alcătuită în exclusivitate numai din unităţi de D-glucoză,
ci ea mai conţine în cantităţi foarte mici şi resturi ale altor monozaharide. Prezenţa resturilor
de diferite monozaharide (arabinoză, manoză, galactoză, xiloză, acid glucuronic) a fost
dovedită şi prin hidroliza totală a celulozei obţinută din lemn. În consecinţă, se poate afirma
că în diferitele materiale vegetale, catenele macromoleculare de celuloză nu au o compoziţie
chimică perfect identică. Preparatele celulozice tehnice, obţinute în diverse condiţii şi din
anumite materii prime, se pot deosebi puţin între ele după compoziţia chimică a resturilor de
monozaharide care intră în molecula lor. Raportul dintre numărul unităţilor de glucoză şi
numărul unităţilor de alte monozaharide este diferit pentru diversele celuloze tehnice. În
molecula de celuloză resturile de β-glucoză sunt unite prin legături β(1,4)-glicozidice, fiecare
rest monozaharidic conţinând 3 grupări hidroxilice libere. Între moleculele filiforme ale
celulozei se stabilesc legături de hidrogen puternice, ceea ce explică rezistenţa sa mecanică
remarcabilă.
5. Structura spaţială a celulozei cu evidenţierea legăturilor β(1,4)-glicozidice

Legăturile de hidrogen intra- şi intermoleculare din materialele celulozice determină într-o măsură
apreciabilă, atât poziţia reciprocă a catenelor macromoleculare de celuloză, cât şi proprietăţile fizico-
chimice ale acestora. Catenele macromoleculare de celuloză se aranjează diferit în materialul
celulozic: o parte dintre ele se asociază între ele paralel pe toată lungimea lor formând regiunile
cristaline numite cristalite (fibrile elementare, filamente sau fire micelare), iar o parte au o aranjare
neregulată formând regiunile amorfe, între care se găsesc spaţii libere (goluri).

D. Derivati mai importanti ai celulozei


Radu Alexandra Maria
Clasa a X-a F
Colegiul Național “Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu
1. Celuloză microcristalină

Celuloza microcristalină este un termen pentru pulpa de lemn


rafinat și este utilizat ca un agent de texturare, un agent
antiaglomerant și un substituent de grăsime, un emulgator, un
agent de umplutură și un agent de umplutură în producția de
alimente. Forma cea mai comună se utilizează în suplimentele
de vitamine sau tablete. Este, de asemenea, utilizat în testele
pentru plăci pentru contorizarea virușilor, ca alternativă la
carboximetil celuloza.

2.Acetatul de celuloza

Acetatul de celuloză este un produs macrogranular făcut dintr-un


amestec de mai mulți esteri ai acidului acetic cu celuloza. Este folosit
la fabricarea fibrelor artificiale, a materialelor plastice neinflamabile,
a foilor pentru ambalaje, a benzilor pentru magnetofon, a geamurilor
de siguranță, etc.

3.Carboximetilceluloza

Carboximetilceluloza (E466) se obține din celuloză, principalul polizaharid și constituent


al lemnului și tuturor structurilor plantelor. Se obține în scop comercial din lemn și este
modificată pe cale chimică.

Are multiple utilizări, în principal ca agent de


îngroșare, dar și ca umplutură, fibre dietetice, agent
antiaglomerant și emulgator. Este similară cu celuloza
dar este foarte solubilă în apă.În industria alimentară,
carboximetilceluloza (E 466) se folosește ca gelifiant,
agent de vascozitate și de întărire.În medicină,
carboximetilceluloza (E 466) se folosește, în special, ca
antiacid gastric și laxativ.În prezent, se comercializează
26 de medicamente care conțin carboximetilceluloză.În
chirurgia generală și ginecologică se folosește în
siguranță și cu eficacitate o membrană bioresorbabilă,
constituită din acid hialuronic și carboximetilceluloză.În
activitatea de restaurare a picturilor murale, una din lucrările premergătoare lucrărilor de
conservare a structurii constă în protejarea picturii cu foiță japoneză și
carboximetilceluloză.În cadrul laboratorului de restaurare al Muzeului Național al Unirii, în
cazul unor piese din fier puternic deteriorate s-a aplicat aceeași metodă ca la restaurarea de
carte, și anume fixarea cu foiță japoneză și carboximetilceluloză.
Carboximetil celuloza este foarte solubilă și poate fi fermentată în intestinul gros.
Concentrațiile mari pot cauza probleme intestinale, cum ar fi balonarea, constipația și diareea.
De asemenea micșorează ușor nivelul colesterolului din sânge.

4. Celuloză acetat ftalat


Radu Alexandra Maria
Clasa a X-a F
Colegiul Național “Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu
Celuloză acetat ftalat a fost folosit de câteva
decenii ca excipient farmaceutic datorită
solubilității sale depinzând de pH-ul mediului
apos. Acoperirile enterice bazate pe PAC sunt
rezistente la fluidele gastrice acide, dar ușor
solubile în mediu ușor de bază al intestinului.
Solubilitatea sensibilă la pH a PAC este
determinată în principal (ca alte proprietăți ale
acestui ester mixt) prin gradul de substituție
(DS), și anume numărul mediu de grupe de
substituenți legați la o unitate de
anhidroglucoză (AGU), precum și raportul
molar (grupări acetil și ftaloil). Aceste două
caracteristici structurale ale polimerului
depind de metoda utilizată pentru sinteza sa.Recent, sa investigat potențialul său de a inhiba
infecțiile de către virusul imunodeficienței umane de tip 1 (HIV-1) și de mai mulți viruși
herpetici in vitro.

E.Metode de obtinere a celulozei


In stare pura,celuloza se fabrica din fibrele de bumbac tratate cu o solutie de KOH in absenta
oxigenului din aer.In industrie,celuloza se obtine din lemn,stuf si din paie.Pentru obtinerea
celulozei din plante,trebuie indepartate diferitele incruste, adica lignina, pentozanii,
hexozanii,materiile pactice,cu care alcatuieste fibra lemnoasa.Cele mai mari cantitati de
celuloza se obtin din lemn,care, dupa ce este cojit este taiat in bucatele mici si uscat, urmand
sa fie tratat chimic.

Pentru separarea celulozei din plante,exista mai multe metode

 Cel mai cunoscut tratament este tratamentul cu bisulfit.Acesta se numeste astfel


datorita lesiei de sulfit acid de calciu cu care se trateaza lemnul.Lesia se prepara
trecand un curent de bioxid de sulf printr-un recipient in care se gaseste carbonat de
calcu,sub un jet fin de apa.Sulfitul acid se formeaza conform reactiei:

CaCO3+2SO2+2H2O Ca(HSO3)2+CO2+H2O

Tratarea lemnului cu lesie sulfitica se face la circa 140°C si 5 atm,in autoclave,timp de


10-15 ore.Celuloza ramane in stare solida,pe cand lignina trece in solutie sub forma de
acizi lignin-sulfonici;polizaharidele care se mai gasesc in lemn sunt hidrolizate pana la
monozaharide.Dupa terminarea reactiei, amestecul e trecut in vase de decantare,pentru
separarea celulozei.Aceasta este apoi spalata cu apa,stoarsa la prese si uscata.De
obicei este scamosata pentru egalizare; pasta de celuloza obtinuta se mai poate supune
unei operatii de inalbire(in mod curent cu clor).Celuloza bruta este trecuta prin valturi
iar foile obtinute sunt apoi trimise in consum.

 Alt procedeu pentru fabricarea celulozei este procedeul cu hidroxid de sodiu,ce consta
in tratarea lemnului cu lesii de hidroxid de sodiu, la 170 °C si 7-8 atm.
Radu Alexandra Maria
Clasa a X-a F
Colegiul Național “Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu
 Procedeul cu sulfat consta in tratarea lemnului cu hidroxid de sodiu si sulfura de sodiu,
obtinuta prin reducerea sulfatului de sodiu ce se adauga in timpul procesului.
 Procedeul cu acid azotic, in care se foloseste ca agent de atac acidul azotic.

F.Proprietati chimice
1.Hidroliza celulozei

a)cu apa

- reprezintă descompunerea macromoleculei celulozice în zaharide mai simple,


procesul decurgând în final până la obţinerea monozaharidelor constituente. Hidroliza
celulozei este un proces chimic de rupere a legăturilor 1-4 β-glicozidice dintre
moleculele de glucoză din cadrul catenelor macromoleculare, cu adiţia a câte unei
molecule de apă la resturile de catene astfel formate şi formarea în final a D-glucozei:

b)hidroliza acida a celulozei


H+
(C6H10O5)n+n H2O nC6H12O6
celuloza beta-glucoza

c)obtinerea diacetatului de celuloza

[C6H7O2(OCOCH3)3]n+nH2O -CH3COOH [C6H7O2(OCOCH3)2]n

2.Reactia de policondensare a glucozei

C6H12O6 C6H10O5
beta-glucoza celuloza

3.Reactia de oxidare a celulozei

Oxidarea celulozei sub acţiunea diferiţilor agenţi chimici este o reacţie în care pot
participa practic toate grupele funcţionale ale acesteia cu formarea de oxiceluloze.

(C6H10O5)n+6nO2 6nCO2+5nH2O+Q
Radu Alexandra Maria
Clasa a X-a F
Colegiul Național “Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu
4.Deshidratarea(carboxilarea)celulozei

(C6H10O5)n 6nC+5H2O
H SO (400°C)
(C6H10O5)n 2 4 6nC+5nH2O

5.Reactia cu:

a) acidul acetic

H SO
[C6H7O2(OH)3]n +3nCH3COOH 2 4 [C6H7O2(OCOCH3)3]n+3nH2O

Triacetat de celuloza

b)cu anhidrida acetica

[C6H7O2(OH)3]n+3n(CH3CO2) H2SO4 /-CH3COOH [C6H7O2(OCOCH3)3]n+3nCH3COOH

6.Tratarea celulozei cu acid α-cloracetic

-în mediu alcalin se obtine carboximetilceluloza; esterul ei metilic formeaza hidrazida


care prin tratare cu acid azotos formeaza derivatil azidic reactiv:

7. Aminoarilderivatii de celuloza, dupa activare prin diazotare:


Radu Alexandra Maria
Clasa a X-a F
Colegiul Național “Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu

Celuloza se poate activa direct prin reactia cu clorura de cianuril sau diclorderivatii
acesteia. Derivatul rezultat reactioneaza cu gruparile ε amino ale resturilor de lisina:

8. Reactia celulozei cu cloroformiatii de alil sau alchil

-se formeaza carbonati de celuloza care reactioneaza cu enzimele formând preparate


imobilizate:

Analog se formeaza si reactioneaza derivatii de bromacetil celuloza:

9.Obtinerea de materii artificiale de tip vascoza

-se transforma celuloza in fire intinse de celuloza

OH OH

C6H7O2 OH +NaOH -HOH C6H7O2 OH +CS2


Radu Alexandra Maria
Clasa a X-a F
Colegiul Național “Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu
OH O-Na+ sulfura de carbon

Celuloza ghem

OH OH

C6H7O2 OH +H2SO4 –CS2/-NaSO4 C6H7O2 OH

O-C=S OH

S-Na+ celuloza
fir intins

xantogenat de celuloza

10.Tratare cu solutii concentrate de hidroxid de sodiu

(C6H10O5 )n+nNaOH (C6H7O2-Na+)n+nH2O


alcoliceluloza primara

11.Nitrarea celulozei

Într-o eprubetă mai largă se toarnă 4 ml acid azotic concentrat, la care se adaugă cu grijă şi
sub agitare 8 ml acid sulfuric concentrat. Amestecul se încălzeşte de la sine şi este nevoie să
fie răcit la temperatura camerei. În amestecul nitrat rece se introduce 1 g de vată medicinală,
cu ajutorul unei baghete de sticlă. Se încălzeşte eprubeta pe o baie de apă la 60-70oC agitând
mereu cu bagheta conţinutul eprubetei. După 5 minute se scoate vata cu ajutorul baghetei şi se
spală bine într-un curent de apă. Se stoarce, apoi se usucă într-o într-o capsulă de porţelan pe
o baie de apă care fierbe. Nitratul de celuloză obţinut se împarte, după uscare, în două
porţiuni.

O porţiune din produsul de nitrare al celulozei se dizolvă în 2 ml acetonă. Se umflă


treptat şi apoi se dizolvă, formând o soluţie coloidală, vâscoasă, numită colodiu. Vărsat pe o
sticlă de ceas, după evaporarea solventului colodiul formează o peliculă solidă.

Cealaltă porţiune din produsul de nitrare al celulozei se introduce cu ajutorul unui


cleşte pentru creuzete în flacăra unui bec de gaz. Arde instantaneu cu mici explozii.
Radu Alexandra Maria
Clasa a X-a F
Colegiul Național “Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu

a) cu formare de colodiu( continut mic de N)

[C6H7O2(OH)3]n HNO3/H2SO4 [C6H7O2(OH)(ONO2)2]n

b)nitrare cu formare de trinitroceluloza(pulbere fara fum/cu continut mare de azot)

[C6H7O2(OH)3]n HNO3/H2PO4 [C6H7O2)(ONO2)3 ]n

12.Reactia cu sulfura de carbon

[C6H9O4(ONa)3]n nCS2 C6H9O4(O C S Na) nNaHSO /nH SO


4 2 4 (C6H10O5)n +n CS2

S vascoza

G.Proprietati fizice
Celuloza este insolubila in apa.Din cauza numeroaselor legaturi de hidrogen din
macromolecule,apa nu poate patrunde in
interiorul cristalitelor pentru a produce o
imbibare si o departare a moleculelor unele
de altele; ea produce doar o imbibare
limitata.Higroscopicitatea celulozei este
datorita fixarii moleculelor de apa numai in
regiunile exterioare ale cristalitelor sau,in
mica masura in regiunile amorge ale
macromoleculelor.De aceea, cantitatea de apa
retinuta de fibrele de celuloza este mica.

Celuloza pura este o substanta alba,fara gust si miros,cu mare rezistenta mecanica.Densitatea
celulozei este de 1,6 g/cm3.Rezistenta mecanica este generata de lungimea macromoleculelor
de celuloza ,precum si de orientarea lor paralela in regiunile in care macromoleculele sunt
orientate paralel formandu-se un numar mare de legaturi de hidrogen intre grupele –OH ale
macromoleculelor,ceea ce confera rezistenta fibrei.Prin hidroliza acida,celuloza se transforma
Radu Alexandra Maria
Clasa a X-a F
Colegiul Național “Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu
in glucoza,proprietate pe care se bazeaza fabricarea etanolului din lemn.

H.Utilizari ale celulozei


Fabricarea hartiei

Cantitati mari de celuloza se folosesc la fabricarea hartiei.Pana la jumatatea secolului al XIX-


lea,hartia se fabrica din carpe de in si de bumbac care sunt formate din celuloza aproape
pura.Dupa aceea s-a inceput fabricarea hartiei din celuloza extrasa din lemn,apoi direct din
lemn.Pentru obtinerea hartiei,se folosesc materii fibroase ca:
lemnul,celuloza,carpele,maculatura si materialele de umplutura.Materialele fibroase se
transforma mai intai in pasta.

Pasta de lemn se obtine prin macinarea lemnului in


instalatii speciale.Fibrele formate prin spalarea continua
cu apa,ies sub forma unei suspensii apoase ,numiata
pasta mecanica din lemn.

Pasta de carpe se obtine din carpe vechi sau desueri


rezultate la fabricarea confectiilor.Acestea sunt
Radu Alexandra Maria
Clasa a X-a F
Colegiul Național “Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu
dezinfectate cu ajutorul aburului,desprafuite si sortate dupa felul fibrelor(in,canepa,bumbac)
apoi sunt tocate si fierte cu lesie de soda caustica pentru a fi curatate.Dupa spalare sunt
destramate si impreuna cu apa formeaza pasta.Aceasta pasta este destinata fabricarii hartiei de
calitate superioara,cum este hartia de pe bacnote.

Pentru fabricarea cartoanelor si a mucavalelor se foloseste maculatura provenita din hartiile


uzate.Oricare ar fi provenienta pastei,ea este spalata cu apa si amestecata cu materiale de umplutura si
materiale auxiliare.Materialele de umplutura cele mai intrebuintate sunt caolinul,carbonatul de calciu
si talcul. Materialele auxiliare sunt cele de incleiere(parafina,cleiul animal sau colofoniul care fac ca
hartia sa nu absoarba cerneala) si colorantii, daca se fabrica hartie colorata.Pasta de celuloza
amestecata cu aceste materiale este trecuta printre cilindrii,unde se elimina apa,rezultand o banda
continua de hartie.Banda de hartie este trecuta apoi printre alti
cilindrii,incalziti din interior,unde se usuca si apoi printr-o
masina formata din valturi care o finiseaza.

Pe langa intrebuintarea hartiei pentru scris si tipar,ea mai


serveste pentru confectionarea de saci, ambalaj special ,material
izolant etc.

I.Deosebirea dintre amidon si celuloza

Celuloza Amidonul

- constituie materialul din care sunt formati peretii - este hidratul de carbon care reprezinta
celulelor vegetale si are rol de sustinere; rezerva energetica a plantelor( rezerva
de hrana);
- este un produs de policondensare liniara a
glucozei, alcatuita din resturi de beta- glucoza; - este rezultata prin policondensarea
alfa- glucozei;
- prezinta structura macromoleculara filiforma;
- este o pulbere alba, amorfa, insolubila
- este solida , amorfa, de culoare alba, in apa rece, in apa calda granulele de
insolubila in apa sau solventi organici, dar solubila amidon se umfla si se sparg, formand o
in reactiv Schweitzer( hidroxid tetraaminocupric); solutie lipicioasa si vascoasa care la
- se foloseste la obtinerea vascozei, a racire se transforma in gel, numita coca;
celofanului, la fabricarea pulberii fara fum cu - se recunoaste cu o solutie de iod, cu
proprietati explozive, la obtinerea lacurilor care formeaza o culoare albastra;
nitrocelulozice, la obtinerea colodiului:( folosit in
medicina(in solutie alcoolica pentru acoperirea - se gaseste in fructe, tuberculi, seminte
ranilor) si la fabricarea celuloidului, cea mai veche si reprezinta o sursa potentiala de
Radu Alexandra Maria
Clasa a X-a F
Colegiul Național “Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu
masa plastica); glucoza care se obtine prin hidroliza;

- se foloseste la fabricarea hartiei; - este format din doua


componente: amiloza si amilopectina;
- nu este asimilata de catre om, doar in amiloza are structura macromoleculara
hrana animalelor. filiforma elicoidala, iar amilopectina are
structura macromoleculara ramificata;

- este folosit in alimentatia


omului, la obtinerea unor alcooli prin
fermentatie si in industria farmaceutica.

ASEMANARI - ambele sunt polizaharide;


- au aceeasi formula C6H10O5;
- sunt raspandite in regnul vegetal;
- sunt compusi macromoleculari
Radu Alexandra Maria
Clasa a X-a F
Colegiul Național “Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu

J.Bibliografie

1.https://brainly.ro/tema/2488176

2.https://ro.wikipedia.org/wiki/Celuloz%C4%83#Struct
ura_celulozei

3.https://www.researchgate.net/figure/Proposed-
reaction-scheme-for-catalytic-acid-hydrolysis-of-palm-
tree-cellulose-PTC_fig6_280761683

4.https://en.wikipedia.org/wiki/Cellulose_acetate_phth
alate

5.https://en.wikipedia.org/wiki/Microcrystalline_cellulose

6.https://en.wikipedia.org/wiki/Carboxymethyl_cellulose

7.„Chimie organica”-E.Beral,M. Zapan-Editura Tehnica, Bucuresti,1961

8.„Chimie si probleme de chimie”-I.Risavi,I.Ionascu-Editura Tehnica,Bucuresti,1961

9.„Goel’s engineering chemistry Theory and Practicals” de Himanshu


Pandiga,B.D.Gupta,R.P.Mani,Alok Kumar, Editura Goel’s Publishing House,2008.

10.„Tratat de chimie organica ”- Costin D.Nenitescu,Bucuresti 2015.