POLIZAHARIDE

• Arsene Ana-Maria
• Ionescu Claudia
Definitie:
Polizaharidele sunt hidrocarbonate compuse din mai multe
molecule de monozaharide ca de exemplu glucoza, fructoza care sunt
legate între ele în lanțuri cu lungimi diferite formând polizaridele ca
glicogen, amidon, chitina și celuloza.
Monozaharidele (din greaca: monos: unu, sacchar: zahar; mai Molecula de glucoza
rar denumite si oze) sunt compusi organici cu funcțiuni mixte
(hidroxil si carbonil), care contin în molecula o grupare functionala
carbonil si grupe hidroxil. De asemenea, sunt si cele mai simple
zaharide.

Formula generala a unui polizaharid este:

 [Cx(H2O)y]n
=>unde x are frecvent valoarea 5 și 6 iar y valoarea x-1.
 PRINCIPALELE
POLIZAHARIDE

CELULOZA AMIDONUL GLICOGENUL

Celuloza
 Este o substanta macromoleculara naturala din clasa
glucidelor, fiind constituentul principal al
membranelor celulelor vegetale. Celuloza este
polizaharida si împreuna cu lignina și alte substante,
formeaza peretii celulelor vegetale si confera plantei
rezistenta mecanica si elasticitate.
 Are aceeasi formula bruta ca si amidonul (C6H10O5)n,
unde n poate atinge cifra miilor.
 Celuloza a fost prezentă pe Terra de când au apărut
copacii si plantele fiind constituentul principal al
peretilor celulari vegetali.
 În prezent celuloza este polizaharida cea mai
raspândita în natura si se afla sub observatia oamenilor
de stiinta producându-se schimbari în procesul de
prelucrare, utilizari si genetica plantelor.
 Hartia
 Hârtia este cea mai utilizată forma a celulozei.
 A fost creata prima data în anul 1838 datorita descoperirilor botanistului francez Anselme Payen care a
izolat celuloza pentru prima data din lemn. Atunci a fost înteleasa structura sa.
 Se formeaza o pasta de lemn care este depusa in jet pe site de formare care se misca. Apoi banda de
hartie este preluata pe un postav absorbant si este comprimata intre 2 cilindri, apoi este uscata. Foile
sunt acoperite cu pigementi/coloranti , apoi este uniformizata. In final este infasurata in bobine.
 Celuloza apare în stare pura în componenta
bumbacului. Din acesta se obtine cea mai pura celuloza
prin îndepartarea semintelor și spalarea vatei din capsulele
de bumbac, iar celuloza rezultata este folosita în industria
textila deoarece are un procent de 91% celuloza. Se
gaseste în combinatie cu lignina în lemn (40-60%).
Alte surse sunt inul, cânepa, stuful. Formarea
celulozei în plante este rezultatul unui proces de biosinteza
fotochimica. Peretele celular vegetal este alcatuit din
celuloza cu exceptia câtorva tipuri de alge.
Celuloza este organizata în microfibre. Structura
confera rigiditate plantei si un mediu poros favorabil
circulatiei apei, mineralelor si altor substante nutritive.
Celuloza formeaza partile de sustinere ale plantelor
împreuna cu lignina si alte substante, si confera acestora
elasticitate.
Multe din speciile de plante care contin un nivel
ridicat de celuloza sunt benefice omului.
 Timp de mulți ani s-a acceptat că celuloza
este un lanț lung de polimeri, alcătuit din
glucoză. În anii 1900 celuloza a fost descrisă
mai amănunțit de Cross și Bevan.
Ei au îndepărtat părțile vegetale prezente în
mod normal în celuloză prin dizolvarea lor în
soluție concentrată de hidroxid de sodiu. Partea
care nu s-a dizolvat a fost numită alpha-
celuloză.
Materialul solubil (ß-celuloza și γ-celuloza)
s-a dovedit mai târziu a nu fi celuloză ci
zaharuri și carbohidrați.
Astfel α-celuloza descoperită de Cross și
Bevan este ceea ce numim noi astăzi celuloză. Charles Frederick Edward John
Cross Bevan
(1855 – 1935) (1856 – 1921)
Proprietati fizice
• Formula: (C6H10O5)n
• Culoarea: poate fi opaca sau transparenta; deoarece este foarte stabila poate rezista la umezeala sau la
contactul cu alte grasimi foarte bine, dar fiind usor distrusa la contactul cu acizii.
• Punctul de topire: necunoscut
• Punctul de fierbere: necunoscut
• Temperatura de descompunere: 2600°C
• Densitatea (în stare naturală): între 1,27 - 1,60 g/ml
• Compoziția: 44,4% din componența celulozei este carbon; 6,2% hidrogen; 49,4% oxigen.
Celuloza este o substanță amorfa, de culoare alba, insolubila în apa sau în solventi organici. Desi se
umfla nu se dizolva în apa. Este solubila în hidroxid de tetraaminocupric [Cu(NH3)4](OH)2.
Nu are gustul dulce caracteristic zaharidelor. Celuloza este hidroscopica, retine apa prin legaturi de
hidrogen si de aceea se recomanda purtarea lenjeriei de corp confecționata din bumbac.
Proprietati chimice
Deoarece contine un numar mare de grupari de hidroxil, reactioneaza cu acizi si
formeaza esteri sau cu alcool si formeaza eteri. Gruparile hidroxil din celuloază au
reactivitate normala.
Tratata cu amestec de acid acetic si anhidrida acetica, celuloza poate forma mono-, di-
sau tri-acetatul de celuloza.
Prin tratare cu solutii concentrate de hidroxid de sodiu, celuloza formează un produs de
tip alcoolat (alcoxid), denumit alcaliceluloza, ce poate avea, de asemenea, diferite grade de
transformare. Asemenea produsi sunt obținuti si folositi direct la fabricarea fibrelor
artificiale.
Fibrele de celuloza din bumbac au lungimi de 20-30 mm și de aceea pot fi toarse în fire
care apoi se tes. Fibrele celulozice din lemn sunt foarte scurte, 3-5 mm și încercarea de a le
toarce nu a condus la nici un rezultat. Prin prelucrare fizico-chimică a acestora s-au realizat
fibrele artificiale, denumite curent matase artificiala.
Daca celuloza este supusa fierberii cu un acid mineral (acid clorhidric sau sulfuric)
concentrat, ea se descompune într-un produs care se dovedeste a fi glucoza.
Utilizari
Celuloza este utilizata la obtinerea
substantelor explozibile de tip pulbere fara fum;
a matasii artificiale de tip vâscoza si a matasii
acetat; a nitrolacurilor și nitroemailurilor (lacuri
de acoperire cu uscare rapidă și luciu puternic);
a celofanului.
Matasea vâscoza este întrebuintata la
fabricarea diferitelor tesaturi precum si a
cordului pentru anvelope. Daca solutia de
vâscoza este filata, printr-o fonta fina în baie de
acid sulfuric diluat și glicerină, se obține
celofanul.
Produse care contin celuloza: bureti,
sprayuri pentru alergie sau pudre, benzi
medicale. Celuloza este foarte ieftina pentru ca
este foarte abundenta.
Amidonul
- este o polizaharidă care, din punct de vedere structural, este alcătuită din
amiloză și amilopectină. Amidonul este una dintre sursele energetice importante
ale organismelor uman și animal. Nimerind în organism cu hrana, amidonul se
supune hidrolizei enzimatice în prezența amilazelor, transformându-se în glucoză.
Aceasta este transportată spre celule, unde se consumă parțial pentru necesitățile
energetice ale organismului, conform schemei:

C6H12O6+6O2 = 6CO2+6H2O+Q
- se găsește în semințele, fructele și tuberculii plantelor și care se folosește
în industria alimentară, chimică etc. Prin hidroliza cu acizi, amidonul trece în D-
glucoza, cu randament cantitativ. Din punct de vedere al compoziției chimice,
amidonul este un amestec, format din 2 polizaharide: amilopectină și amiloză,
care diferă între ele prin structură și reactivitate.
Amidonul se formeaza în plante, fiind o sursa importanta de glucide
pentru animale. Ecuatia reactiei generale a formarii amidonului ar fi
format din doua etape:
• CO2 + H2O ----> CH2O + O2
• 6 CH2O ----> C6H10O5 + H2O, ambele reactii înfaptuindu-se în
cloroplaste (cu participarea clorofilei), la lumina.

 Proprietati fizice
Amidonul are o structura amorfa, insolubila în apa, desi la contact cu apa
acesta se umflă. La recunoasterea amidonului se foloseste iodul: la
contact cu acesta, amidonul da o culoare violet închisa la rece.

 Proprietati chimice
Cu apa în prezenta acizilor:
(C6H10O5)n + nH2O → n C6H12O6
Cu apa în prezenta amilazei:
2(C6H10O5)n + nH2O → n C12H22O11
Utilizari amidon
Principalele functii ale amidonului în
produsele alimentare sunt de:
- agent de îngrosare (sosuri, supe crema
etc);
- stabilizator coloidal (dressinguri pentru
salate);
- agent pentru retinerea umiditatii;
- agent de gelifiere (rahat, produse
gumate);
- agent de legare (vafe);
- agent de acoperire (produse zaharoase).
Glicogenul
 Principala forma de stocare a polizaharidelor in
organismul animal o constituie glicogenul. El se
gaseste stocat in special in ficat si in muschii
scheletici.
 Glicogenul prezent in ficat se prezinta sub forma
granulara, continand molecule inalt ramificate, cu
legaturi -(1,6) la fiecare 8 – 10 unitati de glucoza.
 Glicogenul este mai solubil in apa, neformand coca
cum se intampla in cazul amidonului.
 In reactie cu iodul duce la o coloratie rosie violeta.
Unele specii nu dau aceasta reactie.
 Ca structura, glicogenul se aseamana amidonului,
mai precis amilopectinei din amidon, dar mai
ramificat, catenele fiind mai scurte.
 Hidroliza glicogenului se poate face atat cu - cat si
-amilaza, rezultand glucoza sau maltoza.
Rol Glicogen
Glicogenul are o structură ramificată in timp amidonul are atât lanțuri cat și componente ramificate.
Acesta este adesea menționat ca amidon animal și joacă un rol important în ciclul de glucoză.
Glicogenul ajuta celulele asigurandu-le un flux constant de energie. Rezerva de energie formată de
glicogen poate fi folosita rapid atunci când există o nevoie subită de glucoză și numai glicogenul făcut în
ficat este accesibil altor organe ale corpului. Celelalte organe pot obține glucoza din alimente pe care le
mâncam.Cantitatea de glicogen stocat in organism depinde de persoana,sănătatea fizică, rata
metabolismului bazal, si dieta. Nevoia noastră de energie este motivul pentru care amidonul este o mostra
în dieta noastră. In timp ce ambele sunt polimeri de glucoza, glicogenul este produs de animale și este
cunoscut sub numele de amidon animal în timp ce amidonul este produs de plante
Bibliografie:
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Polizaharid%C4%83
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Celuloz%C4%83
• http://www.descopera.ro/mari-intrebari/14677089-ce-este-celuloza
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Glicogen
• https://www.scribd.com/doc/147644509/Amidon-Si-Glicogen
• http://www.sfatulmedicului.ro/arhiva_medicala/despre-glicogen
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Amidon
• https://chimiaonline.wordpress.com/polizaharide/amidonul/
• http://www.rossmann.ro/tehnologia-de-fabricatie-a-hartiei/