Sunteți pe pagina 1din 6

Osmoza inversa

GENERALITATI

Osmoza este difuzia unui solvent (de obicei apa) printr-o membrana semipermeabila,dintr-o
solutie cu concentratie mica de solvat(potential mare al apei)intro solutie cu concentratie mare de
solvat(potential mic al apei),pana la un anumit gradientde concentratie al solutiei.

Este un proces fizic in care un solvent de deplaseaza,fara a primi energie,printr-o membrana


semipermeabila(permeabila la solvent,dar nu si la solutie) separandu-se in doua solutii de concentratii
diferite.Acest efect poate fi masurat prin cresterea presiunii solutiei hipertonice,fata de cea hipotonica.
Presiunea osmotica este definita ca presiunea necesara pentru a mentine echilibrul,fara o miscare a
solventului.Presiunea osmotica este o proprietate asociativa,aceasta insemnand ca proprietatea
depinde de concentratia molara a solutiei dar nu si de identitatea sa.

Membrana cu permeabilitate selectiva permite difuziunea apei nu si a substantei


dizolvate.Multe membrane celulare se comporta in acest fel,osmoza fiind un mecanism vital in
transportul lichidelor in cadrul organismelor vii.

Osmoza este importanta in sistemele biologice unde multe membrane biologice sunt
semipermeabile.In general aceste membrane sunt impermeabile la solutii organice cu molecule mari
precum polizaharidele in timp ce sunt permeabile la apa si solutii cu molecule de volum mic,neincarcate.

Permeabilitatea poate depinde de proprietatile solubilitatii,sarcina,sau dimensiunile moleculare


ale solutiei.Moleculele de apa trec prin peretii celulei de plasma,tonoplast (vacuola)sau protoplast in
doua modalitati sau direct prin difuziune prin stratul dublu fosfolipid sau prin aquapori(mici proteine
transmembrana similare cu cele din difuzia facilitata si de la crearea canalelor de ioni).

Osmoza poate sa apara atunci cand exista o membrana semipermeabila,cum ar fi membrana


celulara.Cand o celula este scufundata in apa,moleculele de apa traverseaza membrana celulara din
zona cu o concentratie redusa de solvat catre o zona cu o concentratie ridicata de solvat.Acest proces
poarta denumirea de osmoza.

Atunci cand membrana selectiva apare de-o parte si de alta apa,moleculele acesteia trec dintr-o
parte in alta,in ambele sensuri cu acelasi flux.Nu exista un flux net de apa prin membrana.

In cazul in care exista o solutie pe de o parte si apa pura pe de alta parte asupra membranei se
exercita presiune din ambele parti datorita moleculelor.

Cu toate acestea moleculele de solvat nu vor reusi sa traverseze membrana datorita


dimensiunilor lor mult mai redusa.Acest lucru va determina un flux net de apa la partea cu solutie.In
cazul in care membrana nu se sparge acest flux net va incetini si in cele din urma se va opri atunci cand
se obtine un echilibru intre presiunile celor 2 faze asupra membrane.
OSMOZA INVERSA
Osmoza inversă a fost iniţial utilizată în aplicaţii constând în desalinizarea apei de mare şi a apei
salcii (sărate, în general).

Cererile sporite din industrie privind recircularea apei, reducerea consumurilor de energie,
controlul poluării mediului şi recuperarea unor produşi importanţi din apele uzate au condus la
dezvoltarea acestui tip de aplicaţii foarte atractive din punct de vedere economic.

Aşa cum s-a arătat anterior, dacă asupra membranei semipermeabile (numită membrană
osmotică) se aplică o presiune ce depăşeşte o anumită valoare (prag de presiune osmotică), trecerea
moleculelor de apă se face în sens invers de cum se produce natural la osmoză.

Astfel, se obţine o soluţie din ce în ce mai 14 slab concentrată, ajungându-se la obţinerea de


molecule de apă fără nici o altă impuritate fizico-chimică în preajmă. Se obţine deci, apă pură

Ca urmare, prin osmoză inversă se blochează trecerea tuturor impurităţilor cu dimensiuni mai
mari decât microorificiile membranei osmotice, deci obţinem performanţe superioare oricărui alt
procedeu de filtrare clasică.

Astfel pe partea cu apă filtrată se acumulează numai moleculele de apă, impuritaţile din apa de
intrare fiind reţinute de membrana semipermeabilă.

Membrana osmotică se consideră semipermeabilă deoarece microorificiile pe care le are sunt cu


un diametru foarte mic (aprox. 0,0001 microni).

De exemplu, porii membranei semipermeabile au o dimensiune de aproximativ 0,0001 microni,


viruşii au dimensiuni cuprinse între 0,02 şi 0,4 microni iar bacteriile au dimensiuni cuprinse între 1 si 4
microni. Pentru a împiedica blocarea membranei cu impurităţile din apa de intrare, impurităţile reţinute
de membrană trebuie spălate continuu de pe membrană (clătirea membranei).

O instalaţie cu osmoză inversă produce deci în afară de apă pură (permeat) si apă reziduală
(concentrat) care conţine impuritaţile din apa de intrare si este deversată în canalizare.
Echipamentele cu proces de osmoză inversă
Echipamentele cu proces de osmoză inversă reprezintă actualmente cea mai bună şi cea mai
eficientă metodă pentru producerea apei potabile de uz casnic, medical si industrial.

Agenţia americană pentru protecţia mediului înconjurător EPA (Environmental Protection


Agency - USA) a confirmat şi recomandat osmoza 15 inversă şi distilarea ca fiind singurele două metode
sigure şi efective pentru potabilizarea apei.

Echipamentele cu proces de osmoză inversă nu necesită tratarea chimică a apei, elimină peste
99% din impurităţile organice şi anorganice dizolvate în apă, elimină peste 99% din impurităţile biologice
(bacterii, viruşi, streptococi fecali) din apă şi asigură o calitate ideală a apei filtrate, independent de
calitatea apei de intrare.

Filtrarea pe principiul osmozei inverse se realizează prin intermediul unor module compuse
dintr-un vas sub presiune în care se introduc membranele filtrante. Apa obţinută prin osmoză inversă
este o apă pură, demineralizată şi aproape sterilă.

Datorită faptului că marea majoritate a mineralelor necesare organismului uman provin din
hrană solidă asimilată zilnic, apa poate fi privită doar ca un material dizolvant şi un mediu pentru
eliminarea toxinelor din organismul uman.

Cu echipamentele cu proces de osmoză inversă se pot filtra: elemente chimice nedorite (Fier,
Sodiu, Potasiu, Mercur, Zinc, Calciu, Magneziu, Siliciu, Clor, etc.), compuşi chimici organici şi anorganici
(hidrocarburi, ierbicide, pesticide, cloruri, sulfaţi, nitriţi, azotaţi, etc.) şi impurităţi biologice de tipul
virusurilor, bacteriilor şi chisturilor
Configuraţia membranelor
Configuraţia membranelor FILMTEC este următoarea:

 un strat constituit dintr-o reţea de poliester cu rol de suport – 120 μm grosime; )


 un strat intermediar microporos polisulfonic – 40 μm grosime; )
 un strat barieră ultrafin situat la faţa superioară, format din poliamide şi conţinând
grupe carboxilice – 0,2 μm grosime

Schema de principiu a unei instalaţii de potabilizare a apei de mare pe


baza osmozei inverse
Schema de funcţionare, de la caz la caz, poate fi constituită dintr-un singur modul sau poate fi
un “array”.

Un “single-array” implică aşezarea în paralel a două sau mai multe module. Un “multi-array”
este un sistem în care se utilizează mai multe stadii în serie, cu scopul obţinerii unor rezultate superioare
din punct de vedere al purităţii permeatului.

În practică, se utilizează o pompă de înaltă presiune pentru contracararea presiunii osmotice.


Fluxul de alimentare este introdus în modulul de filtrare cu ajutorul acestei pompe pe la un capăt al
modulului, iar pe la celălalt capăt se obţin permeatul (care părăseşte modulul prin centru) şi concentratu

Firma DOW CHEMICAL produce membranele FILMTEC prin metode de mare precizie, în cadrul
unor instalaţii complet automatizate. Rezultatele obţinute utilizând instalaţii de tratare a apei compuse
din module cu membrane FILMTEC sunt spectaculoase din punct de vedere al randamentului, al
economiei de energie şi al uşurinţei cu care membranele pot fi curăţate şi reutilizate pe termen lung.

Principalii factori care influenţează performanţele sistemelor pe bază de osmoză inversă sunt:

• presiunea

• temperatura

• recovery

• concentraţia în săruri a fluxului de alimentare.

Performanţele membranelor sunt afectate şi de anumite impurităţi care se pot găsi în fluxul de
alimentare, cum sunt: hidraţi ai oxizilor metalici, precipitate de calciu, materii organice şi biologice etc.
Pretratarea apei de alimentare a sistemelor cu membrane reduce considerabil contaminarea acestora şi
le îmbunătăţeşte performanţele.
Curăţarea membranelor, în cazul contaminării acestora, este relativ simplă din cauza stabilităţii
mari de pH şi a rezistenţei termice a membranelor.

Pentru o exploatare corectă şi de maximă eficienţă elementele cu membrane trebuie curăţate


de fiecare dată când:

• debitul de permeat scade cu 10%;

• conţinutul stabilit de săruri în apa produsă creşte cu 10%;

• diferenţa de presiune (presiunea de alimentare – presiunea concentratului) P creşte cu 15%


faţă de condiţiile de referinţă (stabilite în primele 24-48 de ore de funcţionare).

Firme specializate în producerea şi comecializarea


echipamentelor pe bază de osmoză inversă
In toată lumea, sistemele domestice de purificare a apei de băut, care includ osmoza inversă,
sunt folosite de obicei pentru îmbunătăţirea calităţii apei de băut şi pentru gătit.

Astfel de sisteme includ mai multe etape:

- un filtru de sedimente pentru a opri particlulele, inclusiv rugina şi carbonatul de calciu;

- opţional, un al doilea filtru de sedimente cu pori mai mici;

- un filtru de cărbune activ pentru stoparea substanţelor chimice organice şi a clorului


care atacă şi degradează membranele TFC pentru osmoza inversă;

- un filtru de osmoză inversă (OI) care este o membrană compozită de film subţire (thin
film composite membrane, TFM sau TFC);

- opţional, un al doilea filtru de cărbune pentru a opri acele substanţe chimice


neîndepărtate de membrana OI;

- opţional, o lampă cu ultraviolete pentru dezinfectarea oricăror microbi care pot scăpa
înprocesul de filtrare prin membrana OI.

În unele sisteme, pre-filtrul de cărbune este omis, folosindu-se membrana triacetat de celuloză
(cellulose triacetate, CTA). Membrana CTA putrezeşte dacă nu este protejată de apă clorinată, în timp ce
membrana TFC se distruge sub influenţa clorului.

În sistemele CTA este necesar un post-filtru pentru a îndepărta clorul din apa la final.
Procesoarele de apă portabile prin osmoza inversă (OI) sunt vândute pentru purificarea apei în
diferite locaţii. Pentru eficienţă, apa care alimentează aceste unităţi trebuie să aibă o anumită presiune
minimă (40 psi sau mai mult).

Procesoarele de apă portabile OI pot fi folosite de persoane care trăiesc în mediul rural fără
acces la apă tratată, departe de aducţiunea de apă de la oraşe. La sate, oamenii filtrează ei înşişi apa din
râuri şi oceane, cu un astfel de dispozitiv (apa sărată necesită membrane speciale).

Unii călători pe vasele de cursă lungă, la pescuit, în zone pustii, sau în ţări unde apa este poluată
sau neconformă cu standardele, se pot folosi filtre de apă prin OI cuplate cu una sau mai multe
sterilizatoare cu ultraviolete.

Sistemele OI sunt de asemenea folosite mult de entuziaştii în acvatica marină. În producţia de


apă minerală îmbuteliată, apa trece printr-un filtru de apă OI pentru a îndepărta poluanţii şi
microorganismele. În Europa, totuşi, o astfel de procesare a apei minerale naturale nu este permisă. (În
practică, o fracţiune din bacteriile din apă pot şi trec prin membranele OI datorită unor imperfecţiuni
minore, sau ocolind membrana prin scăpările de neetanşeitate. Astfel, un sistem OI complet poate
include suplimentar o etapă de tratare cu lumină ultravioletă sau cu ozon pentru a preveni
contaminarea microbiologică.)

În tratarea industrială a apei există o listă de tipuri de contaminanţi, mărimea fiecăruia, şi care
prin ce tip de membrană pot trece. Dimensiunea porilor membranei poate varia între 1 şi 50.000
angstromi, în funcţie de tipul de filtru. "Filtrarea particulelor" îndepărtează particule de dimensiunea
10.000 angstromi sau mai mari. "Microfiltrarea" îndepărtează particule cu dimensiunea 500 angstromi
sau mai mari. "Ultrafiltrarea" îndepărtează particule cu dimensiunea 30 angstromi sau mai mari.
"Nanofiltrarea" îndepărtează particule cu dimensiunea 10 angstromi sau mai mari.

Osmoza inversă aparţine celei mai fine categorii de filtrare cu membrane, "Hiperfiltrarea", care
îndepărtează particule cu dimensiunea 1 angstrom sau mai mari. Filtrarea apei prin osmoza inversă
reprezintă o metodă revolutionara la care tot mai multe persoane apelează pentru a obtine o apă pură.

Practic, aceasta este metoda cea mai sigură prin care putem purifica apa de bacterii si de alte
elemente nedorite. În urma filtrarii apei prin sistemul de osmoză inversă se va obtine apă pură din punct
de vedere microbiologic.

S-ar putea să vă placă și