MICROALGELE - Generalitati

ECHIPA NR. 2 – BIORESURSE ALTERNATIVE SI BIOCOMBUSTIBILI

 MICROALGELE - Generalităţi

Clasificarea microalgelor

 Organisme procariote (Cyanophyceae)

 Organisme eucariote (Chlorophyta)

 Cresc rapid ȋntr-un număr mare de medii: apă dulce, ape reziduale, mediu marin, cât
și medii extreme, de exemplu temperaturi ridicate, frig, secetă, salinitate, foto-
oxidare, anaerobioză, presiune osmotică și radiaţii UV;
 Dimensiune: micrometrii - milimetrii, depinzând de specie;
 Există aproximativ 800.000 specii de microalge, dintre care 50.000 de specii au fost
studiate
 Abundenţă: patru clase:  Cyanophyta (alge verzi-albastre);
 Chlorophyta (alge verzi);
 Bacillariophyta (diatomee);
 Chrysophyta (alge galben - verzi).
 MICROALGELE - Generalităţi

 Acizi grasi polinesaturati;

Produse cu  Pigmenti;
valoare
 Antioxidanti;
adaugata
 Vitamine, etc.

 Proteine;
 Lipide; Asociatii complexe lipoproteice

 Carbohidrati, etc.

! Este necesar 1 mol de apă pentru a fixa 1 mol de CO !2

 MICROALGELE - Generalităţi

Compoziţia chimică a diferitelor specii de microalge (Mata, Martins et al. 2010)

Specia microalgală Proteine Carbohidraţi Lipide Acizi nucleici

Scenedesmus opoliensis 50-56 10-17 12-40 3-6
Scenedesmus quadricauda 47 - 1,9 -
Scenedesmus dimorphus 8-18 21-52 16-40 -
Chlamydomonas rheinhardii 48 17 21 -
Chlorella vulgaris 51-58 12-17 12-20 4-5
Chlorella pyrenoidosa 57 26 2 -
Spirogyra sp. 6-20 33-64 11-21 -
Dunaliella bioculata 49 4 8 -
Dunaliella salina 57 32 6 -
Nannochloris sp. 20-40 15-30 25-50 -
Prymnesium parvum 28-45 25-33 22-38 1-2
Porphyridium cruentum 28-39 40-57 9-14 -
Spirulina platensis 46-63 8-14 4--9 2-5
Spirulina maxima 60-71 13-16 6-7 3-4.5
Synechoccus sp. 63 15 11 5
Anabaena cylindrica 43-56 25-30 4-7 -
 MICROALGELE - Generalităţi

Selectarea microalgelor

 Microalgele necesită cantităţi mai mici de apă proaspătă decât culturile terestre,
pentru care este nevoie de irigarea solului:
 1 litru biocombustibil din microalge (50% lipide) -> 10 - 20 L apă;

 1 litru combustibil din culturi oleaginoase -> aprox. 3000 L apă.

 Cererile de apă pt. microalge sunt de 2 ori mai mari decat pt. culturile convenţionale:

 răcire fotobioreactor pt. sisteme ȋnchise;

 compensare apa evaporata pt. sisteme deschise.

 Avantaj major: pot utiliza contaminanţi ca NH4+, NO3- și PO43- din apele uzate ca
nutrienţi pentru cultivare;
 MICROALGELE - Generalităţi

Selectarea microalgelor
- Criterii de selecţie tulpini

 rata de creștere;
 cantitatea de lipide și calitatea acestora, ȋn special profilul de acizi grași;
 comportamentul la diferite condiţii de mediu ca temperatură, nutrieţi și lumină;
 competiţia cu alte specii de microalge sau bacterii;
 rata de absorbţie a nutrienţilor ȋn special CO2, azot și fosfor (sechestrare CO2,
epurare ape reziduale);
 ușurinţa recoltării biomasei, extracţiei uleiului și procesării ulterioare;
 posibilitatea obţinerii ȋn paralel a biocombustibililor și a compușilor chimici cu
valoarea adăugată.
 MICROALGELE - Generalităţi

Conţinutul de ulei şi producţia de ulei pentru culturi traditionale şi microalge

(Ahmad, Yasin et al. 2011)

 Microalgele deţin avantaje clare asupra plantelor superioare ȋn ceea ce privește productivitatea de
biomasă și respectiv de ulei

Conţinutul de ulei Randamentul de ulei

Sursa
(% ulei) (L ulei/ha/an)
Porumb 44 172
Cânepă 33 363
In 45 460
Soia 18 636
Camelina 42 915
Floarea-soarelui 40 1,070
Ricin 48 1,307
Ulei de palmier 36 5,366
Microalge ( conţinut mic de ulei) 30 58,700
Microalge ( conţinut mediu de ulei) 50 97,800
Microalge (conţinut ridicat de ulei) 70 136,900
 MICROALGELE - Generalităţi

Distribuţia ȋn acizi graşi pentru mai multe specii de microalge

(Mata, Martins et al. 2010; Kaur, Sarkar et al. 2012)

Acizi grași (% din totalul de acizi graşi)

14:0 16:0 16:1 16:2 16:3 16:4 18:0 18:1 C18:2 18:3 18:4 20:4 20:5 22:6
Specia
Palmitol Hexade Linoleni Stearid Arahid Eicosap Docosa
Oleic Linoleic
Miristic Palmitic eic cadien Stearic c ω−3 onic onic entaen hexaen
ω−9 ω−6
ω−7 oic ω−6 ω−3 ω−6 oic ω−3 oic ω−3

Phaeodactylum
9,2 26,8 45,4 - - - 0,7 4,6 - - - - 12,3 1,1
tricornutum

Dunaliela
0,4 21,8 4,5 0,9 2,5 12,3 0,8 6,4 6,2 41,1 4,1 - - -
primolecta

Nannochloris sp. 3,5 15,5 8,69 - - - 3 29,5 25 16 - - - -

Synechocystis sp. 13,4 26,5 43,6 - - - 3,5 8,0 0,2 4,7 - - - -

Scenedesmus
0,9 22,2 1,2 2,1 2,0 8,4 - 19,6 6,3 24,3 2,9 - - -
opoliensis
 MICROALGELE - Generalităţi

Principalii acizi grași ȋntâlniţi ȋn uleiurile vegetale (Scrimgeour 2005)

Denumire Lungimea
Acid gras Formula Sursă semnificativă
comună lanţului
4:0 butiric CH 3 (CH 2 ) 2 CO2 H scurt Grăsimi lactate, unt
Nucă de cocos, sâmburi
6:0 caproic CH 3 (CH 2 ) 4 CO2 H scurt
de palmier
Scurt/medi Nucă de cocos, sâmburi
8:0 caprilic CH 3 (CH 2 ) 6 CO2 H
u de palmier
Nucă de cocos, sâmburi
10:0 capric CH 3 (CH 2 ) 8 CO2 H mediu
de palmier
Nucă de cocos, sâmburi
12:0 lauric CH 3 (CH 2 )10 CO2 H mediu
de palmier
Nucă de cocos, sâmburi
14:0 miristic CH 3 (CH 2 )12 CO2 H mediu
de palmier
Seminţe de bumbac,
16:0 palmitic CH 3 (CH 2 )14 CO2 H
palmier
18:0 stearic CH 3 (CH 2 )16 CO2 H Unt de cacao, seu
Seminţe de bumbac,
18:1 9c oleic CH 3 (CH 2 ) 7 CH  CH (CH 2 ) 7 CO2 H
măsline, palmier, rapiţă
Porumb, susan, soia,
18:2 9c12c linoleic CH 3 (CH 2 ) 4 (CH  CHCH 2 ) 2 (CH 2 ) 6 CO2 H
floarea-soarelui
18:3 9c12c15c α-linoleic CH 3CH 2 (CH  CHCH 2 ) 3 (CH 2 ) 6 CO2 H Seminţe de in
22:1 13c erucic CH 3 (CH 2 ) 7 CH  CH (CH 2 )11 CO2 H lung Rapiţă înaltă
Grăsime animală şi de
20:5 5c8c11c14c17c EPA* CH 3CH 2 (CH  CHCH 2 ) 5 (CH 2 ) 2 CO2 H lung
peşte
22:6 Grăsime animală şi de
DHA* CH 3CH 2 (CH  CHCH 2 ) 6 CH 2 CO2 H lung
4c7c10c13c16c19c peşte
 MICROALGELE - Generalităţi

Aplicaţii ale biomasei microalgale

 Hrană umană: carbohidraţi, proteine, enzyme, fibre, multe vitamine și minerale ca: vitamina
A,C, B1, B2, B6, iod, potasiu, fier, magneziu, calciu;
 Chlorella vulgaris, Haematococcus pluvialism, Dunaliella salina, Spirulina maxima, Spirulina platensis.
 Produse cosmetice: agenţi de ȋngroșare, agenţi de legare a apei și antioxidanţi;
 Chondrus crispus, Mastocarpus stellatus, Acophyllum nodosum, Alaria eculenta, Spirulina platensis,
Nannochloropsis oculata, Chlorella vulgaris și Dunaliella salina.
 Coloranţi alimentari: pigmenti – beta-caroten - Dunaliella salina;
 Acizi grași polinesaturaţi (PUFA) - acidul docosahexaenoic (DHA), acid eicosapentenoic
(EPA), acid γ-linolenic (GLA) și acid arachidonic (AA)
 Hrană pentru animale / acvacultură: aprox. 30% din producţia curentă mondială de
microalge;
 Chlorella, Scenedesmus și Spirulina.
 Bioferitilizanţi: bio-cărbune - biofertilizant și sechestrare carbon;
 Biostimulanti pentru adaugare in formulari de fertilizanti inovativi.
 Biocombustibili.
 MICROALGELE - Generalităţi

Aplicaţii ale biomasei microalgale

 Conversia biomasei microalgale la energie:

1. Gazeificare –gaz de sinteză;

2. Lichefiere termochimică - bio-oil;
Metodele
termochimice 3. Piroliza – bio-oil, gaz de sinteză și bio-cărbune;
4. Combustie directă – electricitate.

1. Digestie anaerobă - metan și hidrogen;

Metodele
biochimice
2. Fermentaţie alcoolică - obţinere etanol;
3. Producţia foto-biologică de hidrogen.
 MICROALGELE - Generalităţi

Aplicaţii ale biomasei microalgale

 Biocombustibili din biomasa microalgală: generaţia a treia - BIODIESEL

1. Cantitate mare de lipide neutre (20-50% din biomasa uscată);

2. Disponibilitate pe tot parcursul anului;
Principalele
avantaje ale 3. Necesită o cantitate mai mică de apă decât plantele terestre;
utilizarii 4. Absorb o cantitate mare de CO2 (1 Kg microalge – aprox. 1,8 Kg CO2) - crestere
microalgelor ȋn apropierea termocentralelor și a altor surse de gaze cu efect de seră;
pentru
5. Absorb ioni NH4+, NO3- și PO43- din mediul de creștere - purificarea apelor uzate;
biodiesel
6. Crestere ȋn condiţii de mediu improprii dezvoltării culturilor terestre - nu
concureaza cu plantele terestre pentru terenurile arabile;
7. Este posibilă extracţia anumitor compuși chimici din biomasa microalgală, care
sunt utili pentru diferite domenii ale activităţii umane
 MICROALGELE - Generalităţi

Co-procese ȋn producţia microalgelor

 Combinarea producţiei de energie regenerabilă cu aplicaţii de mediu (reducerea emisiilor

de gaze cu efect de seră, tratamentul apelor reziduale);
 Captarea CO2 din atmosferă, din fluxuri de gaze industriale, din surse de carbonat solubil, din
compozitia biogazului;

1. Rata de creștere / utilizare CO2 ridicată;

2. Toleranţă ridicată la SOx, NOx, H2S, etc.;
3. Obţinerea de produse secundare valoroase din biomasa microalgala (biodiesel,
Cerinţele
combustibili solizi din biomasă);
pentru o
ȋnaltă fixare a 4. Ușurinţa de recoltare, asociată cu sedimentarea sau bioflocularea spontană;
CO2 5. Toleranţa ȋnaltă la temperatura apei – minimizare a costului de răcire al
gazelor de evacuare;
6. Posibilitatea utilizării concomitente a tulpinii pentru tratamentul apelor
uzate.
 MICROALGELE - Generalităţi

Co-procese ȋn producţia microalgelor

 Combinarea producţiei de energie regenerabilă cu aplicaţii de mediu (reducerea emisiilor

de gaze cu efect de seră, tratamentul apelor reziduale);
 Sistemele de cultivare heterotrofă fac posibila tratarea apelor uzate, obţinând ȋn același timp
biomasă pentru producerea de biodiesel;

1. Biomasa microalgala recicleaza nutrienţii prezenti in apele reziduale,

compensând astfel costul tratamentului;

Tratarea 2. Apele reziduale bogate ȋn CO2 echilibrează Raportul Redfield (raportul

apelor uzate molecular C:N:P = 106:16:1) al apelor uzate: rate de producţie rapide, nivel redus
prin de nutrienţi ȋn apele uzate tratate, costuri scăzute de exploatare și concentraţie
crescuta a lipidelor ȋn biomasa microalgală;
utilizarea
culturilor 3. Prin eliminarea carbonului și azotului din apă, microalgele pot contribui la
microalgale reducerea eutrofizării ȋn mediul acvatic;
4. Chlorella vulgaris, Scenedesmus obliquus: eficienţă de ȋndepărtare N 84 resp.
95%, P de: 95 resp. 92%, CO 36 resp. 63% (Gouveia, Graça et al. 2016).
 MICROALGELE - Generalităţi

Metode de cultivare a microalgelor

I. CULTIVAREA FOTOAUTOTROFĂ

Sursa
LUMINĂ
de energie
Fotosinteză

Sursa Carbon
de carbon ANORGANIC

 conţinut de lipide: 5-68 %, ȋn funcţie de specia microalgală;

 Cea mai mare productivitate de lipide raportată ȋn literature: Chlorella: 179 mg/L/zi (2% CO2
cu 0,25 volum aer/ volum mediu/ min (vvm)) (Chen, Yeh et al. 2011)
 MICROALGELE - Generalităţi

Metode de cultivare a microalgelor

II. CULTIVAREA HETEROTROFĂ

Sursa
LUMINĂ
de energie
Fotosinteză

Sursa Carbon
de carbon ORGANIC

 Unele specii microalgale prezintă o creștere a conţinutului de lipide ȋn timpul creșterii heterotrofe,
 Chlorella protothecoides: creștere de 40% conţ. lipide prin schimbarea condiţiilor de cultivare de la
fotoautotrof la heterotrof.
 Surse de compuși organici: glucoză, acetat, glicerină, fructoză, sucroză, lactoză, galactoză și manoză.
 MICROALGELE - Generalităţi

Metode de cultivare a microalgelor

III. CULTIVAREA MIXOTROFĂ

Sursa
LUMINĂ
de energie

Carbon Fotosinteză
Sursa ANORGANIC
de carbon Carbon
ORGANIC

 Cultivarea mixotrofă este rar utilizată ȋn producţia uleiului microalgal;

 Nannochloris sp.: 3 g/L glicerina brută (fab. biodiesel); perioadă lumină/ȋntuneric =12/12 h;
productivitate a biomasei: 380 mg/L/zi (raportată la toată perioada de creștere), iar
productivitatea instantanee de biomasă a fost de 430 mg/L/zi (Stepan, Enascuta et al. 2016).
 MICROALGELE - Generalităţi

Metode de cultivare a microalgelor

IV. CULTIVAREA FOTOHETEROTROFĂ

Sursa
LUMINĂ
de energie
Fotosinteză

Sursa Carbon
de carbon ORGANIC

 Surse de compuși organici: glucoză, acetat, glicerină, fructoză, sucroză, lactoză, galactoză și
manoză.
 Deși producerea unor metaboliţi poate fi ușor reglată prin utilizarea cultivării fotoheterotrofe,
această metodă de cultivare se utilizează foarte rar pentru producţia de biodiesel, așa cum se
ȋntâmplă ȋn cazul cultivării mixotrofe (Chen, Yeh et al. 2011).
 MICROALGELE - Generalităţi

Metode de stimulare a productivităţii biomasei microalalgale

și a anumitor componenţi din biomasa microalgală

 Microalgele au capacitatea de modificare a structurii chimice ȋn condiţii de stres;

 Sintetizează și produc metaboliţi secundari, ca tentativă de a-și păstra ratele de creștere sau de a
crește posibilitatea de supravieţuire;

 Acumuleaza lipide sau carbohidraţi (intermediari de sinteză), produse cu valoare adăugată

(pigmenti, vitamin, antioxidanti etc.) - produse cosmetice, alimentare și farmaceutice;

 Fezabilitate economica: simultan biocombustibili (mult si ieftin) și produși cu valoare

adăugată (putin dar scump).

 Dezavantaj: reducerea ratelor de creștere => scăderea productivităţii și producţiei totale de

biomasă; Solutie posibila: proces cu etape multiple;

 Importanţă deosebită și este nevoie de mai multe cercetări pentru a ȋmbunătăţii acest proces
 MICROALGELE - Generalităţi

Metode de stimulare a productivităţii biomasei microalalgale

și a anumitor componenţi din biomasa microalgală

Compoziţia mediului nutrient

 Nivelul de lipide crește prin limitarea de azot sau ȋnfometare, astfel că excesul de carbon din fotosinteză este canalizat ȋn
molecule de stocare ca trigliceride și polizaharide.; Limitarea de fosfat cauzează schimbări semnificative ȋn compoziţia
acizilor grași și lipidelor;

Influenţa concentraţiei de CO2

 Creșterea concentraţiei de CO2, și de asemenea o creștere a productivităţii de biomasă; Crește prea mult => CO2-ul nefolosit
va fi convertit la H2CO3, acest lucru ducând la scăderea pH-ului mediului

Influenţa temperaturii
 Variază de la o specie la alta; crește producţia de biomasă și lipide prin creșterea temperaturii; La scăderile temperaturii crește
raportul dintre acizii grași nesaturaţi și saturaţi.

Stresul osmotic
 Stres ȋn interiorul celulei microalgale, cauzând creșterea acumulării de lipide totale care acţionează ca un rezervor de energie,
până când condiţiile favorabile reapar; creștere a proporţiei de acizi grași nesaturaţi;

Influenţa metalelor
 inf luenţează pozitiv producţia de biomasă microalgală și de lipide;
 MICROALGELE - Generalităţi

Metode de stimulare a productivităţii biomasei microalalgale

și a anumitor componenţi din biomasa microalgală

Stimularea electromagnetică a culturilor microalgale

 Nivelul de lipide crește prin limitarea de azot sau ȋnfometare, astfel că excesul de carbon din fotosinteză este canalizat ȋn
molecule de stocare ca trigliceride și polizaharide.; Limitarea de fosfat cauzează schimbări semnificative ȋn compoziţia
acizilor grași și lipidelor;

Influenţa concentraţiei de CO2

 Creșterea concentraţiei de CO2, și de asemenea o creștere a productivităţii de biomasă; Crește prea mult => CO2-ul nefolosit
va fi convertit la H2CO3, acest lucru ducând la scăderea pH-ului mediului

Influenţa temperaturii
 Variază de la o specie la alta; crește producţia de biomasă și lipide prin creșterea temperaturii; La scăderile temperaturii crește
raportul dintre acizii grași nesaturaţi și saturaţi.

Stresul osmotic
 Stres ȋn interiorul celulei microalgale, cauzând creșterea acumulării de lipide totale care acţionează ca un rezervor de energie,
până când condiţiile favorabile reapar; creștere a proporţiei de acizi grași nesaturaţi;

Influenţa metalelor
 inf luenţează pozitiv producţia de biomasă microalgală și de lipide;