le v er z i

A lg e
a r act e re
o lo g i e.C a
Morf o m i e.H
le .T a x on
genera și distribuție
bitat e Aliona
t: Gr a t i
Realiza
 Introducere
❖Alge verzi Acestea sunt un grup de organisme aparținând subregatului
Viridiplantae, alcătuit din aproximativ 10.000 de specii care locuiesc în
principal în apele interioare. Aceste organisme au pigmenți și substanțe de
rezervă similare cu cele ale plantelor superioare, motiv pentru care sunt
considerați strămoși.
❖Prezența pigmenților clorofilici la Da b sunt responsabili pentru nuanța sa
verzuie caracteristică. În plus, au niște pigmenți auxiliari precum carotenoizi
și xantofile, precum și molecule de amidon care sunt stocate ca substanțe de
rezervă în plastide.
❖Marea majoritate a algelor verzi, unicelulare sau multicelulare, libere sau
sesile, trăiesc în ape dulci, doar 10% din specii fiind marine. Ele sunt, de
asemenea, situate în medii terestre umede și umbroase, bănci de zăpadă,
copaci, roci sau chiar pe animale, sau în asociere simbiotică formând licheni.
❖ Forma de reproducere este foarte variată de la o clasă la alta, prezentând atât
reproducere sexuală, cât și reproducere asexuată. Reproducerea sexuală include
izogamia și oogamia, iar în reproducerea asexuată predomină zoosporii și
planesporii.
❖Astăzi algele, inclusiv algele verzi, sunt unul dintre cele mai utilizate organisme în
diverse scopuri. Algele sunt folosite ca hrană pentru consumul uman și ca
supliment nutritiv pentru animale; Acestea sunt utilizate ca biocombustibil, în
industria cosmetică și farmaceutică. Ele sunt, de asemenea, un factor
determinant în conservarea ecosistemelor marine.
 Morfologie.Caractere generale
❖Variabilitatea morfologică, organizarea funcțională, flexibilitatea metabolică și
dezvoltarea au favorizat nivelul larg de colonizare a algelor verzi pe diferite
habitate. De fapt, există specii microscopice și macroscopice, adaptate să trăiască
în medii acvatice de apă dulce, și chiar în ape sălbatice și sărate.
❖Speciile microscopice sunt unicelulare, sferice sau alungite (de ex. Volvox), cu
unul sau mai mulți flageli, sau flageli absenți, acoperiți de solzi speciali sau netezi.
Speciile multicelulare de formă filamentoasă sunt constituite din lanțuri de celule
tubulare (ex. Spirogira), sau uneori anumite celule conturate la capete.
❖Țesuturile prezintă o mare variabilitate în ceea ce privește nivelurile lor de
organizare, observând specii cu parenchim de rezervă, fotosintetic sau de
umplere sau pseudoparenchimă. Celulele majorității algelor verzi sunt
neinucleate, dar specii precum Caulerpa prezintă celule plurinucleate sau celule
coenocitice.
❖Peretele celular al algelor verzi este alcătuit în principal din celuloză, inclusiv unii
polimeri structurali. În unele cazuri este calcificat. Pe de altă parte, structurile
care asigură culoarea caracteristică sau pigmenții fotosintetici sunt
clorofilele la Da b, b-caroten și unele carotenoide.
 Clasificare
Există mai multe clase de alge verzi:
• ulfociu;
• briopside;
• clorofitiu;
• trebuksievye;
• prazina;
Dimensiunile lor variază de la câțiva micrometri la doi metri.
Caracteristică Culoarea verde le conferă un conținut ridicat de clorofilă.
În plus, algele conțin pigmentul luteină, neoxantina. Datorită prezenței
carotenoidelor, unele dintre ele au o nuanță roșiatică sau portocalie.
 Aspect și structură
❖Internă și structura externă algele verzi sunt foarte diverse. Ele pot fi
single-core și multi-core, constau din cantitate diferită celule sau chiar
au un talus necelular. Unele dintre ele nu se atașează de suprafețe și
trăiesc liber în interior mediu acvatic. Altele sunt fixate ferm pe
obiecte și diverse substraturi.
❖Printre algele verzi, există cele care constau dintr-o singură celulă.
Este imposibil să le vezi fără microscop, deoarece dimensiunea lor
este extrem de mică. Dar vara și primăvara se poate observa cum, din
reproducerea lor activă, apa din bălți, bălți și mlaștini devine verde.
Algele verzi multicelulare seamănă mai mult cu plantele superioare obișnuite.
Corpul lor poate consta din multe fire, formează un fel de tulpini și frunze. O
variantă intermediară între pluricelular și unicelular este reprezentată de colonial.
Sunt un grup de celule sau organisme interconectate. În ciuda asocierii, ei își pot
păstra independența și reacționează diferit la stimuli. În cazul unei rupturi a
coloniei, ei continuă să existe în liniște și sunt capabili să formeze noi grupuri prin
divizarea celulelor lor.
 Habitat și distribuție
❖Algele verzi locuiesc în mediul marin litoral, supuse fundului mării sau care fac
parte din nanoplanctonul apelor de coastă. De asemenea, sunt abundente în apă
dulce, atât în ​apele stagnante, cât și în cursurile de apă, cum ar fi lacurile, iazurile,
cursurile de apă, râurile sau fântânile.
❖În plus, acestea sunt situate și în medii terestre cu umiditate ridicată, cum ar fi
zone stâncoase, trunchiuri de copaci și soluri inundate sau noroioase. La fel,
anumite specii trăiesc în condiții extreme de temperatură, salinitate sau
conductivitate electrică și potențial de hidrogen (pH).
❖Specia extremofilă Dunaliella acidophila trăiește în condiții extrem de acide, cu
niveluri de pH mai mici de 2,0. La fel, specia Dunaliella salina Folosit pentru
obținerea carotenilor, crește în apele hipersaline cu mai mult de 10% săruri
dizolvate.
❖Anumite specii prosperă pe solurile deșertice, unde tolerează perioade lungi de
uscare și temperaturi ridicate. De fapt, alte specii (psihrofile) se dezvoltă la
temperaturi sub 10 ° C.
❖Algele verzi stabilesc, de asemenea, asocieri simbiotice cu alte specii, cum ar fi
ciupercile. În acest caz, ciuperca este micobiontul și algele constituie faza
fotosintetică sau ficobiontul lichenilor.
 Spirogyra
❖Spirogyra este cea mai comună alge multicelulare. Este vopsit în verde strălucitor
și este format din multe fire subțiri de diverse lungimi. Spirogyra se găsește atât în
​apa dulce, cât și în apele sărate. Apare în iazurile cu curgere lent și stagnante, în
acvariile care nu sunt îngrijite corespunzător. Împreună cu alte alge, formează un
noroi lipicios care se simte ca vata.
 Volvox
❖Volvox sunt alge coloniale mobile care trăiesc în apă proaspătă. În perioada de
reproducere în masă, ele contribuie la înflorirea apei, colorându-l în verde. Sunt
cunoscute aproximativ 20 de tipuri de Volvox.
 Ulva
❖Genul Ulva este o algă marine verzi care trăiește în zonele subtropicale și 
temperat globul. Sunt organisme multicelulare cu un talus lamelar ramificat cu
dimensiuni cuprinse între 30 de centimetri și 1,5 metri. La baza corpului algelor se
află formațiuni filamentoase, rizoide, cu care se agață de diferite suprafețe.
 Proprietăți medicinale
❖Analiza nutrițională a algelor a determinat că acestea conțin niveluri
scăzute de calorii; cu toate acestea, sunt bogate în proteine, fibre,
minerale și vitamine. La fel, au aminoacizi esențiali, glicină, alanină,
arginină și acid glutamic, precum și polifenoli, elemente bioactive cu o
capacitate oxidativă ridicată.
❖Algele au o valoare nutritivă ridicată, fiind în multe cazuri superioare
plantelor terestre în acest sens. Conțin vitaminele A, B1, B2, C, D și E,
precum și elementele minerale calciu, fosfor, fier, potasiu, sodiu și iod.
❖În acest sens, consumul frecvent de alge face posibilă reglarea nivelului
de glucoză din sânge, purificarea acestuia și detoxifierea sistemului
digestiv și limfatic. Algele marine au proprietăți antiinflamatorii, antivirale
și imunologice, prevenind diferite boli și întărind sistemul imunitar.