Microbiologia

industrială
Profesor Rubţov S. dr.,conf.univ.
Elaborat st.Ţurcanu Ana CSPA-151
Algele albastre-verzi(Cyanophyta),
Algele verzi (Chlorophyta),
Algele rosii (Rhodophyta)
Algele brune (Phaeophyta).
•Algele verzi-albastre
 Caracteristica algelor
Corpul algelor numit talul poate fi unicelular, colonial sau pluricelular. În citoplasmă se
află unul sau cîteva nuclee, mitocondrii, reticul endoplasmatic, vacuole, dictiozomi,
cloroplaste (cromatofori). Cromatoforii pot avea formă de cupă, panglică, stea, spirală,
numărul oscilând de la unul până la câteva sute. Corpul algelor pluricelulare nu este
diferențiat în țesuturi și organe. În funcție de dispoziția celulelor, el poate fi filamentos
sau lamelar. Algele pot fi organisme procariote şi eucariote . Din procariote fac parte
algele albastre – verzi, iar eucariote algele (verzi, brune, roșii) .
Algele verzi (Chlorophyta)desemnează un grup de alge în număr de 7000 specii a căror
pigmenţi fotosintetici principali sunt clorofila, a şi b, şi pigmenţi xantofili şi carotenici.
Algele roşii (Rhodophyta) grupează aproximativ 6000 specii şi a căror
caracteristică comună este prezenţa pigmentului roşu numit ficoeritrină.
Algele brune (Phaeophyta) cuprind aproximativ 1500 specii şi a căror
caracteristică majoră este prezenţa pigmentului fucoxantină şi a clorofilei de
tip a şi c.
Algele pot realiza procesul de fotosinteză cu
ajutorul pigmentului  clorofila. Astfel din apă,
săruri minerale, CO2 folosind ca sursă de energie
lumina solară și în prezența pigmentului verde
clorofilă, sintetizează substanțe organice.
 Algele pot
atinge
dimensiunile
de la un
micron pînă la
30-50m
 Analize privind compoziţia
chimică a algelor
Scenedesmus Spirulina Seminţe de
Substanţe,% soia

50-56 56-62 34-40

• Proteină
12-14 2-3 16-20
• Lipide
10-17 16-18 19-35
• Glucide
3-10 - 3-5
• Fibre de celuloză
6-10 - 4-5
• Cenuşă
• Apă 4-8 10 7-10
 Varietatea utilizării algelor
• Alimentară ca aliment ,diferiti agenţi.
• Cosmetică(Pasta de dinti, rujul, masti, creme s.
a.).
• Farmaceutică algele servesc la formarea unui
strat protector pentru medicamente, supozitoare
sau comprimate efervescente.
• Agroalimentară(în calitate de furaje a animalelor,
ca îngrăşăminte ale solului ş.a.)
• industria chimică foloseşte la fabricarea
săpunului, sticlă, diferite vopsele, coloranţi ş.a.
 O mare parte din experienţe s-au efectuat cu algele
microscopice verzi din genurile: Chlorella, Scenedesmus,
Bothryococcus şi Ankistrodesmus braunii, Microcoleus,
Closterium, Chlamydomonas din cele verzi-albastre ce aparţin
genurilor Oscillatoria, Spirulina
Spirulina platensis a fost descoperită belgianul Jean
Leonard ,în lacul Ciad. Spirulina a atras atenţia prin
procentul ridicat de proteină 65-70% şi prin lipsa
celulozei din peretele celular ,ceea ce permite o
digestibilitate ridicată prin utilizarea sa în alimentaţie.
Ea fiind recunoscută drept cea mai mare sursă de
proteină şi biofactori (vitamine,enzyme), dintre toate
microalgele. Spirulina este mai productivă decît algele
verzi Chorella şi Scendesmus. Biomasa din Spirulină
conţine mai multă proteină decît peştele, carnea slabă
sau praful de ou.
- este sursa vegetala bogata in vitamina B12;
- Este un antioxidant puternic datorităconţinutului
bogat în clorofilă;
- bogata in fier si carotenoizi (luteina si
betacaroten foarte eficient in cazurile de anemie
si afectiuni cardiovasculare);
- tonifica pielea, o restructureaza si o calmeaza;
- spirulina este o proteina completa, care are in
compozitia cei 8 aminoacizi esenţiali precum si
fenilalanina, care actioneaza asupra centrilor
nervosi din creier responsabili cu apetitul,
diminuand senzatia de foame si mentinand un
nivel constant al glucozei in sange.
 Celule de Bothryococcus braunii
O astfel de specie, în mod special este „predispusă la
îngrăşare“, şi a fost deja cultivate experimental într-o zona
deşertică. Poziţia taxonomică a acestei alge a fost
schimbătoare. Prezenţa resturilor pereţilor celulari în masa
gelatinoasă a coloniei, structura celulară şi a pereţilor
celulari, prezenţa pirenoidului şi a amidonului justifică
situarea lui în Încrengătura Chlorophyta.
Formează colonii mari, de culoare verde, care adesea par deseminate în formă de granule,
pe suprafaţa apei. Porţiunile de tal, ca nişte ciorchine, sunt unite prin nişte benzi gelatinoase,
asemănătoare unor pâlnii sau cornete radiare, de centrul coloniei. Celulele sunt condensate la
periferie, astfel că interiorul coloniei pare omogen. Produsele de asimilaţie sunt amidonul şi
uleiul. Fiind mai uşoare decât apa, coloniile plutesc la suprafaţă şi adesea formează„înfloriri”.
Algele verzi produc, în urma procesului de fotosinteză, substanţe lipidice – uleiuri vegetale.
Aceste uleiuri pot fi folosite la obţinerea de combustibil biodiesel, pentru alimentarea oricărui
motor diesel.
 Cultivarea microalgelor
• Microalgele au o viteză mare de creştere,ceea ce favorizează
acumularea unor cantităţi de biomasă în intervale de timp scurte;
• Sunt organisme care conţin cantităţi mari de proteine;
• Trăiesc şi se înmulţesc în mediul acvatic,asigurîndu-le un mediu de
nutriţie minerală adecvată şi riguros controlabilă;
• Cultivarea lor pe medii nutritive permite controlarea permanentă a
creşterii acestor organisme şi obţinereaunor randamente maxime în
producerea de biomasă;
• Cultivarea lor nu necesită terenuri ce pot fi utilizate în agricultură.

• cultivarea algelor marine la scara larga pot avea un impact pozitiv

asupra ecosistemului marin. Algele cultivate pot contribui la absorbtia
excesului de CO2 in apa marii, precum si a deseurilor de nutrienti
provenind de la fermele piscicole din apropiere. De asemenea, ele
ofera habitate sigure pentru pestii si crustaceele salbatice care ar
putea, in caz contrar, sa fie amenintate de activitatile de pescuit.
 AVANTAJELE UTILIZĂRII ALGELOR SUNT:
• necesităţile lor vitale sunt mai mici şi mai uşor de satisfăcut;
• nu au nevoie nici de lucrări agricole complicate şi costisitoare, nici de suprafeţe
foarte mari de teren arabil, care în unele zone este puţin şi trebuie folosit la
maximum pentru cultivarea plantelor comestibile;
• algele pot creşte în bazine sau chiar în saci de plastic, iar aceste
recipiente ar putea fi instalate şi în locuri unde cultivarea unor plante terestre
nu ar da rezultate
• spre deosebire de recolta terestră, cea acvatică depinde
mult mai puţin de condiţiile climatice, iar randamentul e mai
mare. Celulele algale, avâd o suprafaţă mare în raport cu
volumul, absorb rapid nutrienţii şi, astfel, cresc şi se înmulţesc
rapid;
• elimină o cantitate mica de dioxid de carbon, aceasta
fiind egală cu cantitatea absorbită în perioada creşterii;
• sunt biodegradabile, deci nu afectează mediul
înconjurător, pot fi utilizate ca furaje la hrănirea animalelor.
SCHEMA DE OBŢINERE A BIOMASEI DIN ALGE
 Factorii mediului la cultivarea algelor
microscopice verzi şi Spirulinei:

 Temperatura optimă 25-50⁰C, 35⁰C;

 Intensitatea luminii 10000 lucşi, 25000 lucşi;
 pH-ul de 7,0⁰, 8-11⁰;
 Concentraţia de CO2 de la 1-5%.
Folosirea biomasei produsă de microalge:

• Furajarea animalelor;
• Nutriţia oamenilor;
• Obţinerea unor produse farmaceutice;
• Purificarea atmosferei.
 Beneficiile algelor marine
• - Acidul alginic pe care il contin algele impiedica absorbtia metalelor toxice
ajunse in organism. Acesta a fost cazul de la Cernobil: populatia iradiata a
fost tratata cu o solutie pe baza de alginati.
• - Continutul crescut in iod al algelor este benefic in prevenirea gusei si in
cazul functionarii insuficiente a glandei tiroide.
• - Borul pe care il contin joaca un rol indirect in reglarea metabolismului
calciului si magneziului.
• - Acizii grasi omega-3 scad nivelul lipidelor din sange, reduc agregarea
plachetelor sanguine, intr-o mica masura cresc nivelul colesterolului bun
(HDL) si au efect vasodilatator. incetinesc aparitia aterosclerozei si scad
tensiunea arteriala.
• - Datorita continutului de vitamina E, beta-caroten si seleniu, au un rol
important in anihilarea radicalilor liberi si in imbunatatirea capacitatii de
aparare a organismului.
• - Prin continutul ridicat de fibre vegetale ajuta la digestie. Efectul lor se
face simtit repede in cazul hipersecretiei de acid gastric.
 Industria alimentară

Reprezentanţi extraşi din alge în industria alimentară

sunt: E 400, E 406, E 407, E 421 sunt agenti de
ingrosare, aditivi, indulcitori, stabilizatori. Caragenanul,
este folosit ca stabilizator si agent gelifiant in produse
cum ar fi ciocolata, jeleurile, laptele praf, supele creme
si budinca instant. Agar-ul, este un agent coloidal, este
folosit ca agent de gelificare la fabricarea marmeladelor,
bomboanelor, gemurilor, îngheţatei, conservelor din
carne şi peşte. Alginatul este un gel alimentar cu rol
anti-cristalizant. Betacarotenul este unul dintre putinii
coloranti alimentari naturali. La fel si Phycocyanin-ul,
extras din Spirulina. Furcelanul este utilizat la
prepararea cremelor cu lapte, paste de peşte, produse
din lapte. Acidul alginic, este un stabilizator si
emulsifiant natural folosit in sosuri si mezeluri.
Nutriţie
Medicină şi farmaceutică
 Biocombustibil
 Dincauza vitezei mare de reproducere,
algele sunt utilizate pentru obtinerea
biomasei de combustibil.
 În ştiinţă
Algele sunt utilizate pe
scară largă în studii
experimentale pentru a
rezolva problemele de
fotosinteză și clarifica
rolul nucleului și a altor
componente celulare.
 Mulţumesc
pentru atenţie !!!