DIGESTIA ANAEROBA

CUPRINS
CAPITOLUL I
1. Digestia anaerobă (AD)……………………………………………….….3

1.1.MATERII PRIME………………………………………..………………3

1.2.ETAPELE DIGESTIEI ANAEROBE………………………………….5

CAPITOLUL II
2.1.BIOGAZUL………………………………………………………………..5

2.2.COMPOZITIA BIOGAZULUI…………………………………………..6

2.3.FERTILIZANT…………………………………………………………....6

CAPITOLUL III
3.DIGESTATUL……………………………………………………………….7

3.1.DIGESTATUL LICHID…………………………………………………..7

3.2.Metode de pretratament……………………………………………………7
3.3.UTILIZARE………………………………………………………………..8

3.4.DIGESTATUL SOLID…………………………………………………………….10

CAPITOLUL IV
4.METODE DE SEPARARE………………………………………………………….10

BIBLIOGRAFIA………………………………………………………………………..11
 SCHEMA PROIECT

FIG.1. SCHEMA DE FLUX DE OPERATII PENTRU PROCESUL DE DIGESTIE ANAEROBA.

1.Digestia anaerobă (AD)

AD reprezintă un proces biochimic, prin care substraturi organice complexe (biomasă

vegetală şi deşeuri, gunoi animal, deşeuri organice, ape reziduale, nămoluri provenite din
sistemul de canalizare etc.) sunt descompuse, în absenţa oxigenului, până la stadiul de biogaz şi
digestat, de către diverse tipuri de bacterii anaerobe. Procesul AD este întâlnit în numeroase
medii naturale, precum sedimentele oceanice, stomacul rumegătoarelor sau turbării.
Dacă substratul supus AD este constituit dintr-un amestec de două sau mai multe materii
prime (de exemplu, gunoi animal şi reziduuri organice din industria alimentară), procesul
poartă numele de co-digestie. Co-digestia este întâlnită în cazul celor mai multe aplicaţii
pentru biogaz. [1]
 FIG.2 SCHEMA PROCESULUI DE OBTINERE A BIOGAZULUI

1.1.Materii prime :

Materia primă reprezintă factorul esenţial al procesului de fermentare anaerobă. Aceasta trebuie să
asigure mediul prielnic dezvoltării bacteriilor responsabile de producerea biogazului. Astfel, condiţiile
pe care trebuie să le îndeplinească sunt următoarele:

 Să conţină materie organică biodegradabilă;

 Să aibă o umiditate ridicată (peste 90%);
 Să aibă o reacţie neutră sau aproape neutră;
 Să conţină azot şi carbon în proporţie (C/N) cuprinsă între 15 şi 25;
 Să nu conţină substanţe inhibitoare microorganismelor ca de exemplu, anumite metale grele,
detergenţi, antibiotice, concentraţii mari de sulfaţi, formol, dezinfectanţi,fenoli şi polifenoli etc.

TABEL1. MATERII PRIME UTILIZATE PENTRU OBTINEREA BIOGAZULUI

Deşeurile organice reprezinta deşeuri

provenite din fructe şi produse vegetale
Deşeuri organice colectate separat, , flori, coji de ouă, cafea şi
domestice (comunal) filtre de ceai şi alte resturi organice.
Procentajul de materie uscată variază intre 10
şi 30 %.
 Deşeuri organice şi Resturi rezultate de la curăţarea grădinilor şi
industriale parcurilor care nu conţin materie lemnoasă
Rezultatul de la tratarea apelor uzate
comunale este nămolul de canalizare, care
trebuie să fie decontaminat pentru a fi folosit
pentru producerea biogazului. Acest nămol de
canalizare poate conţine fosfor, nitraţi şi
metale grele. Experienţa arată că nămolul
rezultat de la tratarea apelor uzate poate fi
folosit in centralele de biogaz, dar nu este
Nămol de canalizare considerat ca o sursă de o calitate foarte bună.
comunal Este ilegal să fie folosit nămol din alte surse
decat cele publice din cauza conţinutului
ridicat in metale grele sau organisme
modificate genetic sau hormoni. Procentajul
de materie uscată variază intre 20 şi 30 %.

Bălegarul solid sau lichid de la fermele de

Bălegar solid sau lichid
creştere a animalelor reprezită una dintre
principalele materii prime pentru procesul de
fermentare. Bălegarul de vacă este foarte
potrivit, pe cand găinaţul de pasăre, de
exemplu, dă o cantitate mare de biogaz, dar
poate conţine nisip. Materia uscată din
bălegar solid variază intre 15 şi 30%, iar in
cazul bălegarului lichid intre 5 şi 7%.

Resturile din procesarea cărnii, cum ar fi

Deşeuri industrial alimentare deşeurile de la abatoare, reprezintă bune surse
de producere a biogazului, dar necesită tratare
specială.

In proiectul complex „Creşterea eficienţei energetice a instalaţiilor de biogaz prin elaborarea

sistemului integrat: biogaz-microalge-biocombustibili, în cadrul conceptului de biorafinare”, pentru
alimentarea digestorului, s-a ales utilizarea urmatoarelor materii prime:

 Cartof
 Sfecla
 Porumb
 Gunoi provenit de la grajd
  Gunoi provenit de la pasari

S-a ales utilizarea acestor materii prime deoarece sunt usor disponibile Partenerului P3,
INCDCSZ Brasov, la sediul caruia va fi amplasata instalatia integrata biogaz-microalge.

Inainte de alimentarea in digestor materiile prime sunt analizate in ceea ce priveste continutul de
C si N, umiditatea, etc. Acestea sunt macinate pentru a asigura o dimensiune a particulelor solide
cat mai mica si sunt introduse in digestor impreuna cu o cantitate corespunzatoare pentru a
asigura un raport de 10% solid in fluxul alimentat.

TABELUL 2. FORMULARI DE MATERII PRIME UTILIZATE PENTRU DIGESTIA

ANAEROBA

Intreg amestecul are o perioada de stationare de aproximativ 30 de zile, timp in care amestecul
fermenteaza.

Dupa aceasta perioada de 30 zile, se colecteaza zilnic 3% din substratul fermentat si se se

inlocuieste cu substrat proaspat, pentru a mentine activ procesul de fermentatie in vederea
obtinerii a biogazului.
1.2.ETAPELE DIGESTIEI ANAEROBE

HIDROLIZA – este prima etapa a procesului de AD, etapa in care substantele compuse se
transforma in substante simple: proteinele in aminoacizi, polizaharidele in monozaharide, si
lipidele in acizi grasi

ACIDOGENEZA - Glucidele simple, aminoacizii şi acizii graşi sunt degradaţi până la acetat,
dioxid de carbon şi hidrogen (70%) precum şi la acizi graşi volatili (VFA) şi alcooli (30%).

ACETOGENEZA -În timpul acetogenezei, produşii rezultaţi din acidogeneză, care nu pot fi
transformaţi direct în metan de către bacteriile metanogene, sunt transformaţi în substraturi
metanogene. VFA şi alcoolii sunt oxidaţi la substraturi metanogene, precum: acetat, hidrogen şi
dioxid de carbon.

METANOGENEZA - Producerea metanului şi a dioxidului de carbon din produşii intermediari

de reacţie este realizată de către bacteriile metanogene. 70% din metanul format îşi are originea
în acetat, în timp ce restul de 30% este produs prin conversia hidrogenului şi a dioxidului de
carbon

2.BIOGAZUL

Biogazul este format dintr-un amestec de gaze de origine biogenă, care iau naștere prin procesele
de fermentație sau gazeificare a diferite substanțe organice. Biogazul este considerat combustibil
alternativ.

2.1.COMPOZITIA BIOGAZULUI

• 50-75 % Metan, CH4

• 25-50 % Dioxid de carbon, CO2

• 0-10* % Nitrogen, N2

• 0-1 % Hidrogen, H2

• 0-3 % Hidrogen sulfurat, H2S

• 0-2 % Oxigen, O2 deseori 5 %

Biogazul se obține prin fermentare biochimică, anaerobă a materiilor prime într-un fermentator.
Procesul are loc în patru etape: hidroliza, acidogeneza, acetogenexa și metanogeneza. Glucidele,
lipidele și protidele sunt transformate în metan (în proporție de 50% până la 70%) și dioxid de
carbon (în proporție de 25% până la 40%). Procesul de fermentare este complet atunci când
substratul a trecut prin toate etapele de proces. În fiecare dintre aceste etape în parte se formează
populații specifice de bacterii. [2].

Digestia anaeroba trebuie dirijata spre obtinerea unui continut cat mai mare de CH4. Acest lucru
se poate face adaugand substatului de fermentatie o anumita cantitate de fitocatalizator.

3.DIGESTATUL

Digestatul este materialul rămas în urma fermentării anaerobe de materie organică pe parcursul
producerii de biogaz, care este realizat din deșeurile biodegradabile.

4.Metode de separare a digestatului solid de cel lichid

Centrifugarea - este o metodă de separare care presupune aplicarea unei forțe centrifuge
cu scopul de a separa particulele dintr-o soluție pe baza unor proprietăți precum mărimea,
forma, densitatea și vâscozitatea. Acest procedeu este utilizat pentru separarea a două substanțe
miscibile, dar își regăsește aplicații și în analiza proprietăților hidrodinamice a
unor macromolecule. Cu cât este mai dens un compus, cu atât va migra mai departe de
axul centrifugei (adică spre margine), în timp ce compușii mai puțin denși vor rămâne mai
aproape de ax. Astfel, în urma centrifugării se va obține un precipitat și un supernatant.

Filtrarea - este o operație mecanică sau fizică de separare din soluții sau gaze, printr-un
filtru, a unor substanțe (particule) solide, insolubile, dar cu densitate apropiată de cea a lichidului
sau gazului în care se găsesc.

În general, operația se realizează prin trecerea amestecului printr-un corp poros,

prin centrifugare sau prin forțe electrostatice. Are ca scop curățarea fluidului, recuperarea fazei
solide sau obținerea ambelor faze. Filtrarea apei are două scopuri: îndepărtarea materiilor
în suspensie și eliminarea microorganismelor, a germenilor etc.

3.1.Digestatul lichid

Digestatul lichid este digestatul generat ca rezultat al fermentării umede sau fracția de
lichid generată prin separarea digestatului. Conținutul de materie uscată de digestat lichid este
mai puțin de 15 %;
3.2.Metode de pretratament
Purificare (ultrafiltrare și osmoză inversă)

Purificarea fizică folosește o membrană ca o barieră care acționează precum o sită

moleculară care păstrează contaminanții, permițând totuși să pătrundă apă. Sub rezerva selecției
specifice a membranei, membrana permeabilă separă contaminanții de digestat, la un nivel
molecular; aceasta produce un flux de permeat potențial adecvat pentru descărcarea directă în
cursul apei și un concentrat care poate fi aplicat ca îngrășământ.(Chiumenti et al.).
În funcție de tipul membranei selectate, pe membrană vor fi reținuți diferiți contaminanți.
Membranele de ultrafiltrare (UF) sunt capabile să rețină macromolecule solubile și particule mai
mari; Membranele cu osmoză inversă sunt capabile să rețină molecule mici și ioni. Datorită
mărimii mici a porilor membranelor (<5nm), membranele pot fi susceptibile de a cădea și pot fi
deteriorate de particule mai mari. [4]

In urma procesului de pretratare s-au obtinut cresteri semnificative in ceea ce priveste

productia de biogaz cat si a productiei de biometan.
Durata optima a procesului de pretratament este de 5 zile, timp in care s-au inregistrat
cresteri de 39,76% in biogaz si 49,58% in biometan.
Pretratarea digestatului lichid poate ajuta la descompunerea structurii ligno-celulozice,
astfel favorizand productia de biogaz.
 FIG.2 Rezultatul aplicarii metodei de purificare asupra digestatului lichid

3.3.UTILIZARE DIGESTAT LICHID

Digestatul lichid se poate utiliza in agricultura, deoarece este foarte bogat in

nutrienti fiind astfel un inlocuitor al clasicelor ingrasaminte.
Spre deosebire de gunoiul din ferma, digestatul lichid este mai putin mirositor
deoarece este supus unor procese ce scad continutul organic volatil al materialului
organic.
 FIG.3 Schema cu micronutrientii compenenti din digestatul lichid

Digestatul lichid este poate cel mai bun mediu nutrient pentru cresterea microalgelor deoarece
acesta este foarte bogat in azot si fosfor, oferindu-le astfel nutrientii necesari pentru buna
dezvoltare a acestora.
Mai multe tulpini de Scenedesmus.sp. au fost supuse timp de 7 zile unor concentratii diferite de
digestat in mediul de cultura. Toate tulpinile au supravietuit, probele diluate au crescut mai
repede intre ziua 3-6 avand o concentratie de 1200-1600 mg/L [6].

FIG. 4.

3.4.DIGESTATUL SOLID

Digestatul solid este digestatul generat ca rezultat al fermentării uscate sau fracția solidă
generată prin separarea digestatului. Conținutul de materie uscată de digestat solid este de
minimum 15 %.
Digestatul solid se supune procesului de piroleza in urma caruia se obtine:

 Bio-oil – aditiv pentru combustibili

 Bio-carbune – cu potentiala aplicatie in conditionarea digestatului lichid

 Bio-hidrogen –impreuna cu dioxidul de carbon formeaza metanul, prin procesul de

higrogenare catalitica
 Bibliografia

1. (ACCESAT: 27.06.2019) https://www.britannica.com/science/anaerobic-

digestion
2. Weiland, P. (2010). Biogas production: current state and perspectives. Applied
microbiology and biotechnology, 85(4), 849-860.
3. Xia, A., & Murphy, J. D. (2016). Microalgal cultivation in treating liquid digestate
from biogas systems. Trends in Biotechnology, 34(4), 264-275.
4. Liu, T., Zhou, X., Li, Z., Wang, X., & Sun, J. (2019). Effects of liquid digestate
pretreatment on biogas production for anaerobic digestion of wheat
straw. Bioresource technology, 280, 345-351.
5. Świątczak, P., Cydzik-Kwiatkowska, A., & Zielińska, M. (2019). Treatment of the
liquid phase of digestate from a biogas plant for water reuse. Bioresource
technology, 276, 226-235.
6. Xu, J., Zhao, Y., Zhao, G., & Zhang, H. (2015). Nutrient removal and biogas
upgrading by integrating freshwater algae cultivation with piggery anaerobic
digestate liquid treatment. Applied microbiology and biotechnology, 99(15),
6493-6501.