ARHITECTURA SI REFOLOSIREA DESEURILOR

Deseurile. Formarea lor

Deseurile sunt substante rezultate in urma proceselor tehnologice sau biologice, care nu mai pot fi folosite ca atare, dar o parte din ele sunt refolosibile, sunt resturi de diverse naturi rezultate din diverse procese tehnologice industriale, activitati agricole, fluxuri de transport, activitati gospodaresti sau menajere.

 Deseurile au devenit o problema majora deoarece cantitatea lor creste considerabil cu trecerea anilor, In ultimii 6 ani, cantitatea de deseuri generate a crescut cu cca. 10% pe an. Fiecare cetatean din Romania produce zilnic in jur de 1 kilogram de deseuri. In Romania se genereaza anual 390 kg deseuri/persoana. Aruncarea la intamplare a deseurilor in spatii neamenajate special, pe parcursul multor ani, a condus la un impact periculos asupra mediului inconjurator. La nivelul Uniunii Europene se produce peste jumatate de tona de deseuri pe persoana, mai exact 524 kg/an.

deseuri /1 an- U.E.

17% 40%
23% gropi de gunoi

incinerate
reciclate composturi

20%

 batista de hartie 3 luni

durata descompunerii naturale a deseurilor

punga de plastic -450 ani

cotor de mar pana la 6 luni cutie de aluminiu pana la 500 ani muc de tigara 3 pana la 5 ani sticla de plastic pana la 1000 ani guma de mestecat 5 ani sticla de sticla pana la 4000 ani

colectarea selectiva. reciclarea

Colectarea selectiva este cel mai important pas in circuitul reciclarii deseurilor. Fiecare dintre noi, ca reprezentat al comunitii, are puterea i obligaia de a influena procesul de ecologizare a propriului ora sau a zonei unde i petrece vacana. Soluia este la ndemna noastr i const n depozitarea selectiv a deeurilor. Mai precis, trebuie s depozitm deeurile n locurile special amenajate i, pe ct posibil, pe urmtoarele categorii: Hrtie i cartoane (ziare, reviste, tiprituri, cutii de detergeni, de cereale etc.), ce pot fi vndute la tonetele special amenajate; Ambalaje PET i alte materiale plastice (pungi, folii, cutii de iaurt, butelii de la produse cosmetice i de curenie etc.), ce pot fi reciclate; Sticle i cioburi; vnzarea ambalajelor din sticl la centrele care seocup cu achiziionarea acestora; Deeuri feroase (fier, tabl .a) i doze metalice, ce pot fi valorificate la punctele REMAT; Deeuri umede (resturi vegetale, animale etc.).

In momentul de fata se incearca obisnuirea oamenilor cu colectarea selectiva a gunoiului. Pentru aceasta exista containere speciale. In ultimii ani in Romania au fost introduse in anumite zone containere speciale. Aceste containere nu preiau toata suprafata oraselor

colectare selectiva

Harta Reciclarii face mai usoara reciclarea deseurilor, in contextul in care Romania recicleaza anual doar 1% din deseurile municipale

Principalul avantaj al reciclrii este dat de reducerea consumului resurselor naturale (petrol, ap, energie), precum i al nivelului emisiilor nocive n aer. Spre exemplu: Hrtia - materie refolosibil Materiile prime utilizate pentru fabricarea hrtiei sunt: lemnul, celuloza, hrtia veche. Hrtia reciclat permite economisirea a aproximativ 25% din cantitatea de electricitate i a 90% din cantitatea de ap (300 l) necesare pentru producerea a 1 kg. de hrtie alb. De asemenea, prin reciclarea deeurilor de hrtie, se elimin clorul toxic, necesar producerii hrtiei albe. Sticla - materie refolosibil. Sticla se produce folosind urmtoarele materii prime: nisipul de cuar, calcarul, soda (produs poluant) .a. Reciclarea sticlei menajeaz mediul i economisete n timp bogiile naturale, apa i electricitatea. Reciclarea presupune separarea i colectarea materialelor n vederea transformrii lor n produse utile noi. O mare parte din aluminiul, sticla, hrtia sau oelul folosite astzi n ntreaga lume sunt deja provenite din reciclare. Sticla i oelul pot fi reciclate nu doar o dat, ci de nenumrate ori. Reciclarea aluminiului i oelului utilizat la cutiile de buturi, a hrtiei i cartoanelor, a sticlei, precum i a anumitor mase plastice constituie peste tot n rile occidentale o industrie nfloritoare. De asemenea, reciclarea permite comunitilor s reduc costurile de depozitare a deeurilor. Consumul de energie este i el influenat pozitiv de reciclare.

 Se pot recicla: - recipiente din sticl transparent; - recipiente din sticl colorat; - hrtie; - ziare/tiprituri; - cutii din aluminiu pentru buturi; - plasticul.

 STICLA Sticla este 100% reciclabil, recuperarea ei salvnd un volum important de resurse energetice. Fabricarea sticlei din cioburi consum mult mai puin energie dect fabricarea ei din materiile prime de baz. Sticla reciclat se folosete la fabricarea recipientelor pentru buturi sau pentru hran, precum i ca izolator n construcii. n mod normal sticla clar (incolor) recuperat servete la fabricarea produselor din sticl clar, n timp ce sticla colorat se folosete la realizarea produselor colorate. Din acest motiv unele programe de recuperare cer cetenilor separarea pe culori a sticlelor recuperate. HRTIA DE ZIAR Hrtia de ziar recuperat se folosete n mod uzual la editarea de publicaii, izolaii de diverse tipuri sau produse de tip aternut n cresctoriile de animale. Reciclarea hrtiei salveaz un spaiu important n rampele de deeuri. Deeurile de hrtie se predau n saci de plastic sau n baloi legai. Acetia pot conine toate tipurile de hrtie tiprit.

 ALUMINIUL Aluminiul este cel mai valoros dintre produsele casnice reciclate. Din recipientele de buturi din aluminiu se realizeaz noi produse cu aceeai destinaie i cu un consum energetic incomparabil mai mic. Se recomand ca nainte de depozitarea recipientelor n vasul de colectare adecvat, s se verifice c materialul este aluminiu cu ajutorul unui magnet. Recipientele trebuie cltite naintea stocrii pentru a nu conduce la nmulirea insectelor. Ele pot fi strivite pentru a ocupa mai puin spaiu. Alte produse din aluminiu care se pot recicla sunt folia de aluminiu curat, tvile curate de prjituri, componentele detaabile din echipamentul sau mobilierul de buctrie. PLASTICUL Industria de mase plastice a creat un sistem de codificare care permite consumatorilor identificarea diferitelor tipuri de plastice utilizate n industria ambalajelor. Codul poate fi regsit pe spatele celei mai mari pri dintre containere. Dintre multele tipuri de material plastic utilizate n domeniul ambalajelor, se recicleaz n mod uzual: ambalajele de ap mineral / sucuri, confecionate din PET (tetraftalat de polietilen), materie prima reciclabila. Ambalajele se predau cltite, cu dopul i inelul ndeprtate. Etichetele de hrtie nu trebuie ndeprtate. Ambalajele de culori diferite se separ. Cele clare vor conduce la obinerea unor granule crora li se poate da orice ntrebuinare. Cele colorate se amestec i se coloreaz n procesul de topire cu diferite culori, n funcie de destinaia care urmeaz s li se dea.

 Numai prin efortul nostru de a colecta selectiv, activitatea de reciclare devine eficienta din punct de vedere economic!

refolosirea
refolosirea presupune utilizarea unui obiect de ma multe ori. obiectul poate fi refolosit conventional, cand obiectului i se atribuie aceiasi functiune, iar cand obiectul e folosit cu o alta functiune se numeste newlife reuse. motivatia financiara a fost principala cauza a aparitiei refolosirii. refolosirea difera de reciclare. reciclarea imparte obiectul in materiale diferite, ce sunt folosite ulterior pentru a creea ceva nou, pe cand refolosirea presupune folosirea materialului fara ulterioare prelucrari.

 La nivel international, s-au folosit, in ultima suta de ani, sticle de 1 litru, litri sau chiar si borcane de 400 de grame, legate prin intermediul mortarului, al mixturilor de paianta (pamant, nisip si pai), prin mixturi de ciment, lut sau alte materiale. Sticla suporta si face priza cu aproape orice tip de mixtura. De asemenea, corect legate cu un material adecvat, zidurile din sticle ofera stabilitate si rezistenta. Desi zidurile din recipiente goale de sticla pot fi construite in diferite feluri si cu diferite designuri, de obicei au la baza o fundatie ingropata, pentru un plus de stabilitate. Santul fundatiei este umplut cu pietris si ciment. De asemenea, grosimea zidurilor poate varia de la o sticla la mai multe. Studiile asupra subiectului includ, de asemenea, un proiect ingenios in care sticlele sunt taiate in jumatate si reasamblate pentru un aspect inedit. O alta variabila poate fi, de asemenea, spatiul dintre sticle pe un rand orizontal, precum si cel dintre diferitele straturi. Atunci cand sticlele sunt umplute cu un lichid sau material inchis la culoare, zidul poate functiona ca o masa termica, absorbind radiatiile solare in timpul zilei si radiind pe timp de noapte caldura acumulata. Nu este recomandabila, insa, umplerea recipientelor cu lichide care pot ingheta pe timp de iarna. Practic, modul de combinare a sticlelor sau borcanelor folosite ramane de cele mai multe ori la latitudinea imaginatiei proiectantului sau constructorului unei astfel de cladiri inedite. Desi este vorba despre un material la indemana, astfel de constructii sunt considerate neobisnuite si, uneori, devin... stiri sau obiective turistice.

 In 1905, tot in Nevada, Tom Kelly a construit o casa din 51.000 sticle de in paianta, pentru ca in desert nu prea se gasea lembere n. Dar bere, da, avand in vedere ca orasul minier Rhyolite, infiintat in timpul goanei dupa aur, avea vreo 50 de baruri. Cand febra aurului a trecut, Rhyolite a devenit un oras fantoma, dar 5 ani mai tarziu Paramount Pictures a descoperit casa din sticle si a utilizat-o intr-un film. De-a lungul timpului, casa a servit ca pensiune si atractie turistica si a suportat ceva renovari, unele neadecvate, cu ciment, temperaturile desertului ducand la craparea unora dintre sticle. Un remake al acestei case a fost realizat in California, dupa fotografii, cu 3.000 sticle de whisky.

In America, faimos este Bottle Village (Satul din Sticle) din Simi Valley, construit de o doamna autodidacta, Tressa Bunica Prisbrey si considerat a fi o adevarata opera de arta. Bunica a inceput constructia satucului in 1956, la varsta de 60 de ani si a lucrat pana in 1981, transformand lotul de pamant pe care il avea intr-o lume de altare, fantani, promenade, constructii si structuri fabricate in intregime din obiecte gasite si mortar. Numele de Satul din Sticle vine de la structurile construite din zeci de mii de sticle adunate de la groapa de gunoi.

Constructia cu cauciucuri este o metoda de constructie care foloseste cauciucurile uzate (disponibile din abundenta in gunoiul modern) sunt umplute cu pamant si asezate ca niste caramizi pentru a crea un perete gros monolitic ce nu necesita fundatie. In interior peretii sunt finisate cu pamant/lut.

CHALOU HOUSE Adamo Faiden

In acest caz, sticla e folosita intr-un mod diferit. Daca pana acum am vazut exemple in care sticla era folosita pe post de umplutura vizibila, aici sticlele sunt in totalitate acoperite. Finisajul la exterior imita o tehnica traditionala in care, in tencuiala se introducea quarz zdrobit, fiind aici inlocuit cu
sticla sfaramata.

Preturile foarte ridicate de pe piata imobiliara a lumii contemporane au stimulat dezvoltarea unor solutii pentru locuinte alternative. O astfel de incercare este si proiectul numitConHouse, un sistem inovator de containere de locuit de dimensiuni reduse. ConHouse promoveaza ideea producerii containerelor cu destinatia clara pentru locuit sau spatii de birouri.

WATERTOWER Tom Fruin. Facuta din plexiglass si metal, montata pe structura unui turn de apa

amenajari interioare cu obiecte refolosite

Berlin. Obiecte de design sau vintage in magazinul City West

Seturi de anvelope suprapuse alcatuiesc suportul pentru vitrinele din sticla sau au fost prinse pe pereti asemeni unor rafturi pentru a prezenta carti si posete. Tot din anvelope a fost construita si cabina de proba si un suport pentru umbrele. Dar elementul ce atrage privirile este candelabrul care atarna in mijlocul magazinului. Acesta a fost creat cu ajutorul LED-urilor si al elementelor de cristal suspendate pe fire de o anvelopa.

propunere
aceste constructii vin in ajutorul persoanelor cu situatii materiale dificile, dar pot in acelasi timp stimula si corecta atitudinea indiferenta in fata procesului de reciclare si refolosire. in acelasi timp daca sunt construite organizat in mici cartiere, devin spatii atractive. alegerea materialului de executie, in functie de resursele locale pentru un cost cat mai mic

 se prefera o amplasare apropiata de spatiul urban sau intr-un context rural, cu scopul de a achizitiona suprafata construibila la un pret rentabil, pentru o solutie fezabila.

 Zona de amplasare a locuintelor se afla la limita dintre Timisoara si localitatea Dumbravita, la intersectia strazii Ion Ionescu de la Brad cu str. Constantin Iotzu. Varianta propusa consta in folosirea containerelor, evitand un cost prea mare pentru o mare parte din manopera. Luand in considerare amploarea lucrarilor de reabilitare a drumurilor si a constructiilor de centuri, din zona Banat, dispunem de suficiente containere ce pot fi achizitionate la pret convenabil, odata cu finalizarea santierelor. Pentru a masca zona industriala din vecinatate se realizeaza o perdea verde, cu vegetatie inalta.

amplasament

Amenajare sit

propunere volumetrie locuinta