C1-Introd LOCUIRE-18-19 PDF

A rhitectura L Oocuire ras
Sem. 2 - 2017-2018
Cursul cuprinde:
14 ore curs (calendarul exact al cursurilor sși seminariilor se
găsește pe site),
14 ore lucrări practice, dezbateri (programate
programate cu fiecare
grupă).
PREZENTA E OBLIGATORIE LA AMBELE!
Lect. Irina Băncescu

Asist. Irina Calotă-Popescu – responsabil
Asist. Ilinca Păun-Constantinescu
Lect. Radu Ponta
Lect. Toader Popescu
http://www.oar
http://www.oar-bucuresti.ro/evenimente/expo-locuirea-in-bucurestii-noi/
anul II / ALO 2018-19 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Titlul este elocvent din două motive:

1/ spune ceva despre domeniul pe care îl investigăm (și pe care îl vom explica mai
departe în acest curs și îl vom detalia în celelalte);
celelalte
2/ sugerează un APEL CĂTRE ARHITECȚII-CARE CARE-VEȚI-FI pentru a fi sensibili, documentați
și „proactivi” în această problemă care ne privește pe toți și cărora arhitecții îi dau formă .
PROACTIV = capabil să anticipeze și să vină în întâmpinarea unei probleme, fără

să aștepte “o comandă” în acest sens.
Pentru ca anticipația să nu ridice probleme false,
false e necesară o bază documentată și
argumentată  ACESTA ESTE UNUL DINTRE MOTIVELE ACESTUI CURS
De ce ar trebui să fim “proactivi”?

“
Ce ne spune media?
Foto: http://www.bbc.com/news/uk-politics-38884601/
7.02.2017
More affordable housing promised in White Paper*
FRAGMENTE:
Ministers will admit England's housing market is "broken" as they unveil new plans to build more affordable
homes.
The government says 250,000 new homes are needed each year and has admitted it is lagging behind
schedule.
The new housing strategy for England includes forcing councils to plan for their local housing needs and giving
them powers to pressure developers to start building on land they own.
Measures include:
- Forcing councils to produce an up-to-date
date plan for housing demand;
- Expecting developers to avoid "low density" housing where land availability is short;
- Reducing the time allowed between planning permission and the start of building from three to two years;
- Using a £3bn
bn fund to help smaller building firms challenge major developers, including support for off-site
off
construction, where parts of buildings are assembled in a factory
- Maintaining protection for the green belt, which can only be built on "in exceptional circumstances"
So-called starter homes, championed by ex-PM

PM David Cameron, will be aimed at "households that need them
most" with incomes of less than £80,000 or £90,000 in London. (adică TINERII)
* (in the UK) a government report giving information or proposals on an issue.
http://www.bbc.com/news/uk-politics-38884601/
18.02.2018:
Affordable homes shortage 'equivalent
equivalent to size of Leeds’
FRAGMENTE:
The government is due to release a green paper* on social housing this spring and independent assessments
suggest around 78,000 new affordable homes are required in England each year between 2011 and 2031, to
meet demand.The Joseph Rowntree Foundation's acting head of policy and research, Brian Robson, said their
analysis shows there have been only 47,000 additional affordable homes in England each year over that time."If
delivery continues at the current rates by the end of this parliament, by 2022 that would have reached 335,000
homes."That's equivalent to a city the size of Leeds," Mr Robson said.The analysis is part of a briefing document
the charity will present to the government on Monday for inclusion in its social housing green paper.The
Secretary of State for Housing, Communities and Local Government, Sajid Javid, and Housing Minister Dominic
Raab were unavailable for interview.
In a statement, the ministry said: "We are delivering the homes our country needs and since 2010 we have built
over 357,000 new affordable properties. "But we are determined to do more and we are investing a further £9bn,
including £2bn to help councils and housing associations build affordable homes where they are most
needed.”
* (in the UK) a preliminary report of government proposals that is published in order to provoke discussion.
http://www.bbc.com/news/uk-43085444/
Ce ne spun postările BBC?
Că locuirea e o problemă a lumii.
Că termenul cheie e „locuința accesibilă” (affordable
( house).
Că nu ține numai de noi, ci este un subiect politic cu miză mare.
Că locuirea este atât o chestiune privată (a fiecăruia), cât și o chestiune
publică (a tuturor).
Că arhitectul e direct implicat, pentru că se află la mijloc, mediază între

oameni/locuitori și decizia politică  TREBUIE SĂ FIE AVIZAT ȘI ALERT.
Ce ne spune media românească?
Că nu am prea văzut discuții de acest fel în România, deși nevoia de
locuințe accesibile e mare.
INS*: Fata de anul precedent, a avut loc o crestere a numarului locuintelor atat in mediul urban
(+25.000), cat si in mediul rural (+22.000). Pe raza urmatoarelor judete: Iasi, Braila,Buzau, Galati,
Giurgiu, Ialomita, Gorj, Caras-Severin,
Severin, Hunedoara, Timis, Bihor, Cluj, Salaj, Alba, Harghita, Mures,
Ilfov si Bucuresti, NU AU FOST DATE IN FOLOSINTA LOCUINTE FINANTATE DIN FONDURI
PUBLICE.
Că arhitectul construiește case pentru comanda privată, așa cum vrea

piața pentru cei care își permit (nu mulți)  că nu e direct implicat în
„locuința accesibilă”,  că nu MEDIAZA între oameni/locuitori și decizia
politică ...
CĂ NUMAI PIAȚA MEDIAZĂ.
NIȘTE EXEMPLE:
SUB ARTICOLUL FINANȚE & BĂNCI

08-09-2017 10:17
In prima jumatate a anului au fost date in folosinta 23.000 de locuinte, majoritatea in mediul
urban. La tara insa, 3 locuinte noi din 5 nu au canalizare iar una din cinci se incalzeste cu
lemne.
12-06-2017 16:07
Un sfert dintre romani traiesc in locuinte cu mai multe persoane decat camere
24-05-2017 15:31
Vasilescu (BNR): Romania are nevoie de o strategie de locuire inteligenta, inteleapta si cu
fata la realitate; nu este pregatita pentru zona euro.
SUB ARTICOLUL IMOBILIARE

joi, 07 decembrie 2017
Sfârşitul locuinţelor accesibile
14 septembrie 2017
Capcana creditelor ieftine pentru locuinţe: O familie cu salarii medii are posibilitatea să cumpere astăzi
o locuinţă fără a se îndatora cu mai mult de un sfert din venituri. Această atractivitate s-ar
s putea dovedi, pentru
unii, fatală în contextul creşterii prognozate a dobânzilor.
Ce ne spun ambele?
ambele
Că locuirea —mai
mai ales cea accesibilă — are o dimensiune politică,
în care arhitecții trebuie să fie pregătiți să se implice, pentru că o decizie
politică proastă afectează arhitectura și rolul profesiunii.
CURSUL VA ÎNCERCA SĂ VĂ SEMNALEZE

ACEASTA DIMENSIUNE
CARE SE VA VEDEA CĂ ESTE HOTĂRÂTOARE PENTRU LOCUIRE
Ce ne spune teoria și practica?
Că arhitectul s-a
a ocupat mai ales de palate și vile...
Că locuința celor mulți i-a
a intrat în preocupări de cam două secole, dar felul în
care a gândit-oo a schimbat fața orașelor, viața oamenilor și profilul profesiunii ...
Că problema este esențială/acută pentru perioada contemporană ...
Că mari arhitecți gândesc asupra problematicii contemporane a locuinței
accesibile și caută soluții ...
Că locuirea va reprezenta un subiect permanent al arhitectului.
Că arhitectul e direct implicat în viața oamenilor (mai departe de căutări strict

formale), deci că are o mare responsabilitate în acest sens și ...
... că numai așa se poate impune cunoașterea profesională în fața deciziei
politice ...
ACESTA ESTE SCOPUL ACESTUI CURS
Ce ne spun arhitecții români?
În România,, trei sferturi dintre noi locuim la bloc — mult peste media europeană; mai
mult de jumătate dintre arhitecți sunt implicați
implicaț în proiecte rezidențiale, iar majoritatea
construcțiilor noi sunt reprezentate de ansambluri de locuințe colective. În mod vădit,
subiectul locuirii este unul dintre cele mai de interes pentru întreaga societate; înțelegem
însă oare mecanismele complexe care definesc spațiile în care trăim și legăturile sau
rupturile pe care acestea le produc orașului? ?
(catalogul expoziției DESPRE LOCUIRE,, Bienala Beta, Timișoara, 2018
ȘI ACESTA E SENSUL ACESTUI CURS
În contextul actual, în care locuirea de masă devine din ce în ce mai mult un produs
vandabil, intens promovat și atent împachetat mpachetat, expoziția DESPRE LOCUIRE redă critic
perspectivele distincte
anul II / ALO 2018-19 / DITACP/ facultatea de ale principalilor
arhitectura / UAUIM săi actori: administrația, dezvoltatorul,
prof.arhitectul și
ana maria ZAHARIADE
locuitorul / utilizatorul. (din catalogul expoziției)

CA URMARE, cursurile
ARHITECTURĂ-LOCUIRE-ORAȘ (ALO - sem. 4)
și
ARHITECTURĂ-CONTEXT-PEISAJ (ACP - sem. 5) 5
sunt concepute împreună, ca formând un ciclu a cărui miză constă în prezentarea din
perspectivă critică (și desigur, parțială) a problematicii actuale a proiectării de arhitectură.
arhitectură
În acest sens, sunt prezentate câteva teme teoretice care au reconfigurat abordarea proiectului
de arhitectură și au conturat demersurile contemporane.
contemporane
sanaa
A rhitectura L O ocuire ras
Cursul introductiv:
1. Conceptul de locuire ca substrat + definiții și perspective de abordare;
dimensiunea calitativă a locuirii;
2. Delimitări ale perspectivei de abordare specifice cursului, la intersecția dintre
“arhitectura locuinței” și urbanism;
3. Câteva precizări terminologice și noțiuni cu care lucrăm;
4. Precizarea scopului didactic.
un concept în discuție
ȘI “ÎN PROIECTARE”:
Oscilând între nevoia de intimidate și întâlnirea cu ceilalți. locuirea rămâne subiectul central al
arhitecturii. Exercițiul urmârește surprinderea modulațiilor posibile ale legăturii dintre casă, trăită
drept centru al lumii, și vecinătate, ca deschidere către ceilalți. (Extras din argument temă)
http://www.oar
www.oar-bucuresti.ro/evenimente/expo-locuirea-in-bucurestii-noi/
un concept nou?
În limbajul curent: locuire - faptul de a locui undeva
a locui - faptul de a-și avea domiciliul undeva, a fi stabilit cu locuința undeva, a sta, a ședea undeva, a domicilia
(DEX)
În arhitectură și teorie: programul de locuință
1951- Darmstadt / simpozionul Omul și spațiul:*

Martin Heidegger, CONSTRUIRE, LOCUIRE, GÂNDIRE (publicat în 1952).
„Natura umană rezidă în locuire,, și anume în sensul sălășluirii muritorilor pe pământ. Dar pe pământ spune deja
sub cer. Ambele implică rămânerea în fața Divinilor și includ faptul de a aparține comunității oamenilor. Cele
patru direcții: pământul și cerul, divinii și muritorii formează un tot, plecând de la o unitate originară”.
originară
“Omul este în măsura în care locuieşte – spunea Heidegger.Heidegger Şi mai toţi studenţii la arhitectură, din cîte am
înţeles din alte discuţii întîmplătoare, învaţă să se refere cu mîndrie la această aserţiune ontologică. Doar că tot
Heidegger se întreba, mai degrabă retoric, dacă oare noile construcţii de locuit, care oferă un domiciliu adesea
plăcut şi convenabil, „poartă în ele chezăşia că se petrece acolo o locuire?“.
locuire?
(Vintilă Mihăilescu, Locuință și locuire, Dilema veche, 2012 /anexat)
Martin Heidegger ORIGINEA OPEREI DE ARTĂ
FIINȚĂ ȘI TIMP
CONSTRUIRE, LOCUIRE, GÂNDIRE/1951
POETIC LOCUIEȘTE OMUL
Explicația etimologică – Buan = se referă la "a construi" dar și la "a locui" și la "a fi".
Din
in această suprapunere (care apare în multe limbi vechi),
vechi) dezvoltă ideea că locuirea este principalul termen al
celor trei: locuirea este un fel de a fi care are de-a
a face cu o atitudine de îngrijire și de păzire a lumii.
lumii
Trăsătura principală a locuirii = a păstra și a avea grijă, de a permite “lucrurilor” să existe în esența lor.
Numai cel care își asumă poziția de a proteja și de a îngriji știe să locuiască și, atunci, și să construiască.
Locuirea nu se naște din construire, ci construirea este fundată în experiența locuirii adevărate.
adevărate
Pune în alt fel de perspectiva decât cea utilitară legătura oamenilor cu lucrurile, cu spațiul, cu locuința:
locuința
o relație de semnificație profundă, de legătură afectivă, care măsoară altfel spațiul și timpul; prin
“dimensiuni existențiale” (raportate
raportate la existență), în locul celor științific măsurabile.
Spațiul
pațiul nu mai este o categorie omogenă; spațiul devine neomogen și nuanțat nuan de construire prin
LOCURI, spații experiențiale/trăite semnificativ, cu care oamenii întrețin raporturi de familiaritate, de
apropiere, de apropriere, de identificare… a fi ”acasa
acasa” în lume (între cer și pământ și împreună cu
ceilalți).
LOCUIREA - devine un concept larg, esențial, enigmatic, cu multe dimensiuni …
I-A
A PUS PE MULȚI PE GÂNDURI...
nu doar în arhitectură
Dimensiunile locuirii (ca situare esențială a oamenilor în timp și spațiu)
sunt cantitative și calitative, clarificabile din multiple perspective:
ca situare regională în anumite condiții de mediu natural și amenajat:
- persp. ecologică
- persp. economică
- persp. socio-culturală
- persp. geografică
ca fapt și fenomen social și ca stare psihică individuală:
- presp. sociologică
- persp. socio-psihologică
- persp. psihologică
ca mod de organizare a așezărilor umane și ca ansambluri de populații:
- persp. demografică
- persp. antropologică
-persp. geografiei umane
ca trăire umană și situare ontologica în lume:
- diverse perspective filozofice: (de ex. perspectiva fenomenologică)
- perspectiva estetică, semiotică, a percepției urbane etc.
(vor fi studiate la alte cursuri pe parcursul facultății).
nu doar în arhitectură
DAR,
Perspectiva arhitectural-urbanistică este cea care, în final, dă forma habitatului uman:
este datoare să integreze toate aceste perspective,
perspective care fiecare aduc dimensiuni ale
fenomenului din propria arie disciplinară.
În felul acesta, atât perspectiva arhitectural-urbanistică
urbanistică cât și actul de edificare se
îmbogățesc.
În aceeași măsură, aceste perspective trebuie integrate și de perspectiva politică,
totdeauna complementară celei urbanistice.
în arhitectură:
arhitectură căutări …
Sunt în general circumscrise în ceea ce numim ABORDAREA FENOMENOLOGICĂ ÎN

ARHITECTURĂ
Ce ne poate face să ne simțim ACASĂ ca experiență spațială?
Cum proiectăm având în vedere modul în care oamenii își trăiesc semnificativ spațiul?
Christian Norberg-Schulz EXISTENCE, SPACE AND ARCHITECTURE (1971),
(
GENIUS LOCI. TOWARD A PHENOMENOLOGY OF
ARCHITECTURE (1980
(
L’HABITER
HABITER (1985)
(
ARCHITECTURE, MEANING AND PLACE (1988)
(
"A locui înseamnă mai mult decât a avea un acoperiș și niște metri pătrați la dispoziție. Semnifică a întâlni alți
oameni pentru a schimba produse, idei și sentimente, adică a putea experimenta viața ca o multitudine de
posibilități. Înseamnă a accepta un număr de valori comune, și înseamnă și a fi tu însuți. (...)
Orașul a fost totdeauna un “forum” al locuirii colective... casa a fost totdeauna locul retragerii private pentru
dezvoltarea personalității.
Împreună ele constituie o un ambient total ... mereu în relație cu locul, natura... peisajul…
(4 niveluri: al așezării pe teren, nivelul public, cel colectiv, cel privat).
Locuirea înseamnă deci legăturile de prietenie/simpatie care se formează între om și ceilalți și cu lucrurile care îi
înconjoară la toate aceste niveluri. Când aceasta se desăvârșește, se atinge aspirația umană de apartenență și
participare.
Putem spune și că locuirea se produce prin orientare și identificare.
identificare Trebuie să descoperim unde suntem și cine
suntem pentru ca existența noastră să capete o semnificație."
Ce ne poate face să ne simțim ACASĂ ca experiență spațială?

Cum proiectăm având în vedere modul în care oamenii își trăiesc semnificativ
spațiul?
Cum proiectăm pentru
OMUL CONTEMPORAN
mai mult decât un adăpost?
adăpost
în arhitectură: căutări…
"...subiecte complexe privind interpretarea gândirii lui Heidegger despre arhitectură:

rolul cunoașterii/ expertizei profesionale; noțiunea de tradiții contemporane; ideea că lcrurile
și clădirile pot reprezenta semnificații culturale; noțiunea de regionalism; și sugestia că
proiectarea implică o coregrafie a experienței.
Aceste teme nu sunt specifice unui proiect și unui arhitect; ele caracterizează scrierile și
clădirile arhitecților și comentatorilor de arhitectură care au simpatizat cu ideile lui
Heidegger de peste o jumătate de secol”
Adam Sharr, Heidegger for Architects
abstracțiune
abstracțiune-funcțiune-scop
Locuirea ca fenomen de viață umană și “funcțiune” a edificării
(arhitectură și urbanism)
Definiții generale arhitectural-urbanistice

urbanistice:
• Situare umană, relativ stabilă, într-un mediu natural și amenajat, destinat satisfacerii
nevoilor materiale și spirituale ale individului și societăților umane (dupa AM. Zahariade,
Elemente de fundamentare a conceptului de habitat)
habitat
• Condiționarea unui loc (spațiu, teritoriu - prin extindere) prin ocuparea, folosirea,
amenajarea lui de către o colectivitate (in extremis - de către om), în concordanță cu
modul de viață, dezvoltarea socio-economică
economică, organizarea politică a acesteia, și într-un
anumit raport cu mediul natural, în contextul unui continuu proces de intervenție asupra
spațiului (dupa A. Sandu, Termeni de arhitectură și urbanism).
Insistăm asupra locuirii ca trăire umană:
”Locuirea" nu este numai așezare relativ stabilă, ansamblu de conditii obiective de existență
delimitate prin coordonate spațiale de referință.
Ea semnifică mai mult decât "a avea o locuință" sau "a locui într-un mediu cu anumite
caracteristici geografice, demografice, economice,, socio-culturale,
socio politice sau de altă natură".
Locuirea are și o dimensiune subiectivă care-i conferă determinări suplimentare, ca trăire umană,
ca reflectare subiectivă a mediului obiectiv.
Locuirea, ca trăire umană, nu este o reflectare pasivă,

pasivă ci un mod de continuă transformare și
amenajare a spațiului în care se desfășoară existența individului și a colectivităților, o activitate
continuă de preluare și creare, de conservare, folosire și transmitere a unor valori.
Când încetează să aibă această finalitate, trăirea se degradează și devine supraviețuire, inerție
biologică a funcțiilor vitale elementare; "locuirea"" se transformă în strictă adăpostire, în
existență spațială depersonalizată.
Cum îi proiectăm omului contemporan mai mult decât un adăpost?

cum o cercetăm la curs?
domeniu, definiții terminologie

Foto:
Spring Architecture Lecture Series 2016; the Abby and Howard Milstein Auditorium in Milstein Hall, Cornell Univ
oameni
locuință
oraș
„vecinătate
vecinătate imediată“
umbra arhitectului Marcel Lods (din P.Uyttenhove, M.Lods)

oameni
Modul de viață al unei colectivități:
se definește prin totalitatea aspectelor
culturale, materiale, spirituale, sociale
(de la valori esențiale la
comportamente cotidiene) care
caracterizează un grup uman închegat
(comunitate, societate).
Despre toate componentele modului de viață ne dau informații multe perspective

complementare, pe care le integrăm: antropologice, sociologice, filozofice, artistice etc.
oameni locuind
oameni locuind
oameni locuind
oameni locuind
oameni locuind?
oameni locuind?
Cum proiectăm locuința pentru
OMUL CONTEMPORAN?
Gânditorul lui Rodin

locuință
vecinătate
oraș
perspectivă domestică
foto: Takashi Kitajima

locuința
Definirea locuinței
locuința
Poate fi definită ca “acel
acel organism arhitectural care asigură protecția și dezvoltarea individului la
nivel familial/grup domestic și favorizează legăturile acestuia cu ansamblul societății umane”
umane
(M.Caffe, Note de curs).
De aici rezultă că locuința trebuie văzută nu ca o coajă, ci ca o membrană osmotică, ca acea
“închidere care se deschide”(C. Noica,, Locuințe pentru om și izotopii lui).
lui
Problematica locuinței cuprinde două aspecte complementare,

de egală importanță:
locuința în sine:
distribuția interioară, modul de configurare și folosire a încăperilor si relațiile dintre ele, modul de
grupare a unităților locative (apartamente) în unități cu un grad mai mare de complexitate
(imobile/blocuri), într-un
un cuvânt, la tipologia de locuire (o vom studia în legătură cu aspecte ale
practicilor de locuire specifice).
relația locuinței cu orașul:
surprinde relațiile complexe pe care locuința le întreține cu organismul urban, de la cele funcționale
la cele formale, de la cele imediate, de vecinatate, la cele cu locul de muncă și cu polii de interes
urban (Derer, Locuirea urbana).
O primă delimitare a domeniului cursului
Problematica locuinței, atât ca organism arhitectural în sine cât și ca relație cu orașul, comportă
diferențe privind două categorii mari de locuințe, greu definibile cu precizie și care întrețin relații
între ele:
locuința populară, obișnuită:
sub semnul economicului; fără valoare arhitecturală deosebită în sine (ma refer la unitatea locativă);
formează masa construitului într-un un oraș (fondul din care se decupează spațiul urban); reprezintă
arhitectura “cotidianului”; câștigă valoare (arhitecturală și de viață) mai ales prin grupare; comportă
o multitudine de tipuri; evoluția ei interioară – deși are o anumită autonomie – urmărește /imită
adesea arhitectura locuinței privilegiate; istoria arhitecturii a neglijat-o.
neglijat
locuința privilegiată, de lux:
iese de sub dominația economicului, a fost mereu purtătoare de semnificație arhitecturală, stil,
inovație; ocupă uneori poziții privilegiate în cadrul țesutului (are valoare de obiect / monument),
comportă o mare varietate tipologică (casa nobiliară, palatul, vila etc.); fiind locul exercițiilor
estetice, a făcut mereu obiectul istoriei arhitecturii.
Cursul se va referi mai ales la problematica locuinței populare, care este

foarte largă (cea mai largă și permanentă) și deosebit de complexă.
Există totdeauna o logică de grupare a locuințelor între ele:
dată de modul de viață și sensul lui
astfel se clădește
și se locuiește orașul
așezare Massa, Camerun Kahun, Egipt

Există totdeauna o logică de grupare a locuințelor între ele:
dată de modul de viață și sensul lui
Micene Milet
orașul
ne amintim din anul 1:
Un sistem coagulat în timp, în jurul locuirii unei colectivități umane și conformat
modului specific de viață al acesteia.
Este format dintr-un sistem de străzi și spații publice, monumente și echipamente

urbane și din masa locuințelor, articulate în ceea ce numim „țesut urban“.
țesut urban ( a se revedea IAC
(tissu urbain, în franceză, urban fabric, în engleză)

engleză
termen preluat din analogia cu o țesătură sau cu
țesutul biologic, definește o formă de organizare care
prezintă concomitent o puternică solidaritate între
elemente, dar și capacitatea de a se adapta, modifica,
modifica
transforma.
Morfologia unui țesut urban se caracterizează prin
continuitatea care unește un mare număr de elemente.
elemente
Elementele întrețin un raport de legătură,, de
proximitate, a se citi de înrudire/contiguitate și de
asemănare (mai ales de scară).
Construitul și trăitul se întrepătrund și dau caracterul
diferitelor zone ale orașului.
Țesutul dă seama despre modul de constituire a

orașului tradițional (premodern) și ridică întrebări
privind studiul urbanizărilor recente.
Presupune o atenție acordată atât banalului cât și
excepționalului, străzilor și construcțiilor obișnuite,
obișnuite dar
și ordonanțelor monumentale și monumentelor.
țesut urban
La modul cel mai
simplu, se constituie
din suprapunerea sau
imbricarea a trei
ansambluri:
•rețeaua de străzi
•decupajul funciar
(parcelarea)
•construcțiile
“Relațiile dintre aceste trei elemente formează un sistem destul de complex, după
imaginea orașului însuși și în legătură cu modul în care e trăit orașul”.
(Panerai, Depaule, Demorgon, Analyse urbaine, Marseille, 1999)
țesut urban
• rețeaua de străzi
• decupajul funciar (parcelarea)
• construcțiile
ANALIZA ȚESUTULUI URBAN

identificarea fiecăruia dintre aceste ansambluri, studiul logicii lor,
studiul logicii relațiilor lor:
o logică a formelor, “construitul”;
o logică a modului de viață specific, “trăitul
trăitul”.
orașul “zoom
zoom out monumentală“
out”
„perspectiva
țesutul urban major

orașul “zoom
zoom in”
in
„perspectiva domestică“
țesutul urban minor

orașul “zoom
zoom out monumentală“
out”
„perspectiva
perspectiva
PUG - Bucuresti
țesutul urban major

orașul “zoom
zoom out
out”
„perspectiva
perspectiva monumentală“
detaliu PUG - Bucuresti
tesutul urban major

orașul “zoom
zoom in”
in
țesutul urban minor

orașul “zoom
zoom in”
in
Relațiile dintre cele
trei elemente ale
țesutului (rețeaua de
străzi, diviziunea
funciară, locuințele)
formează un sistem
destul de complex de
spații experiențiale*,
care sunt calificate
diferit în
trecerea/parcursul
de la public la privat
si care dau în final
imaginea orașului
însuși și a modului în
care este trăit/locuit.
la intersecția dintre public și privat

de la “monumental” la “domestic
domestic”
Olint
ALO: locuirea la intersecția dintre locuință și oraș
Harta Brăilei la 1790

un spațiu “între“ (public
public și privat)
Orașul este și o formă socială care are dimensiuni proprii și care se înscrie într-un spațiu imediat
palpabil. Timpul lui nu este o entitate abstracta,, ci unul sensibil la “orologiul domestic”.
orașul ca spațiu mental:

Spațiul mental al anonimatului: marile străzi și spații publice, marile magazine, marile instituții
publice… în care omul se simte “unul printre alții”,, cu care nu intră într-un contact afectiv mai strâns;
specific orașului
Spațiul mental al “cunoscutului/familiarului”: spațiul în care relațile cu ceilalți sunt mai

personale, bazate pe o anumită convivialitate; un fel de “insule familiare” în marea “anonimatului
urban”; un spațiu al tranziției dintre public și privat..
Orașul trebuie să asigure echilibrul celor două.
Astfel de insule ale “familiarului” se pot găsi în spațiul care înconjoară (mai larg
sau mai strâns) locuința, sfera privată prin excelență :
- cartierul
- vecinătatea imediată (pe care o vom urmări teoretic, dar pe care o căutați și în
proiectul în curs)
un spațiu “între“
Noțiunea de cartier:
Cartierul (...), organizat de forțele sociale care au modelat orașul și i-au organizat dezvoltarea (...), este o
formă de organizare a spațiului și a timpului orașului (...). El ar fi “cea mai mică diferență” dintre spațiile
sociale multiple și diversificate, ordonate de instituții și de centrele active. Ar fi punctul de contact cel mai
la îndemână pentru a pune în relație spațiul geometric și spațiul social, punctul de trecere de la unul la
altul (...).
(Henri Lefebvre)
Realitatea cartierului (formală, geografică, sociologică,
sociologică antropologică etc) este complexă și
controversată. Aspectul cel mai controversat al imaginii sociale a cartierului este tocmai existența unor
atribute de entitatate comunitară:
1. Teza unei societăți consensuale, înrădăcinată în spațiile de viață și dezvoltând între membrii
ei legături strânse de schimb, întrajutorare, recunoaștere mutuală; este legată de miturile nostalgice ale
comunității pierdute, mituri dezvoltate de la începuturile revoluției industriale și urbane.
2. Teza opusă, dispariția cartierului: supraviețuire a unui trecut revolut, cartierul n-ar mai avea,
în organizarea urbană, practicile sociale și modurile de viață de azi, decât un rol subaltern.
3. Totuși: în cadrul orasului, s-au diferentiat de mult diverse configurații sociale ale vieții de
cartier, în legătură cu modurile de viață proprii unor diferite straturi sociale. Practicile spațiale (deplasările
în oraș, distribuțiile spațiale ale rețelelor de relații și a modurilor de participare la viața colectivă) variază
după păturile sociale și după gradele de integrare în viața urbană.
S-ar părea că evoluția actuală merge mai degrabă în sensul unei coexistențe și al unei diversificări
progresive ale formelor de viață în relație cu diversele categorii de rezidenți.
(Merlin, Choay, Dictionnaire de l’urbanisme et de l’aménagement)
De aici, ideea “spațiului între”, a “vecinătății imediate”.

imediate
ALO: „vecinătatea imediată“
Prin grupare, locuințele formează o primă verigă (poate veriga elementară) a modului în
care se alcătuiește orașul (ca realitate fizică) și se trăiește (ca realitate socială).
Această grupare (cu logica ei proprie de alcătuire) este cadrul în care se desfășoară
practicile cotidiene de “locuire
locuire împreună cu ceilalți”.
ceilalți
locuirea la intersecția dintre locuință și oraș

„vecinătatea imediată“
Cele două domenii – locuința

în sine (arhitectura) și relația
cu restul așezării/orașului –
funcționează într-o strânsă
interdependență funcțională
și formală, articulându-se pe
o zonă de intersecție (între
arhitectură și urbanism) pe
care am numit-o “vecinătate
imediată”:
- o primă verigă în regula de
alcătuire a orașului,
- cadrul în care se
desfășoară practicile
cotidiene de “locuire
împreună cu ceilalți”.
nu ține doar de proximitate
nu doar de arhitectură
ține de modul în care este trăit spațiul ...
...și de multe alte aspecte obiective și subiective
p.50/ ghidul undelocuiesc.eu

„vecinătatea imediată“: locuirea/locuința la intersecția
dintre locuință și oraș
Este locul în care “construitul” și felul în
care este trăit acest construit se
intersectează la un nivel urban
elementar, domeniu direct legat de
modul de conformare al locuinței, și
care face obiectul unei “perspective
domestice” asupra orașului. (Castex și
Panerai, De l’illot a la barre)
Este nivelul în care se poate pune în

evidență relația formal-funcțională a
locuinței cu exteriorul său imediat,
reprezentând astfel primul nivel de
integrare a locuinței în oraș, așa cum
familia reprezintă primul nivel de
integrare a individului în societate.
Cadru în care se desfășoară
practicile cotidiene de “locuire
împreună cu ceilalți”.
Legată de ideea de convivialitate

între vecini.
Legată și de anumite trăsături

formale.
Un „spațiu între” oraș/public și

locuință/privat, un spațiu mental,
un spațiu trăit (relativ) împreună,
un spațiu construit.
Un spațiu pe care îl creează (și)

arhitectul.
Proiectul “SUFRAGERIA
SUFRAGERIA URBANA”/
URBANA într-o fundătură bucureșteană
Alexandra Antonescu, Ana Maria Terzi, Cassandra Pop,
Anna Sargenti, Irina Trandafirescu
VECINĂTATEA, înțeleasă ca dimensiune calitativă a modului de locuire, nu se naște automat:
este un fenomen social care nu depinde doar de arhitectură;
arhitectură
arhitectul poate doar să-l favorizeze, înțelegându-l
înțelegându și răspunzându-i cât mai adecvat.
un spațiu “între“
ideea de spațiu intermediar:
Spațiul relațiilor dialectice, al comunicării, dintre teritoriul public și cel privat

- greu de reperat: relațiile se pot referi la trecerea de la unul la altul, la percepția prin cele cinci
simțuri, la relațiile sociale; pot să se refere la semnificația unor spații – filtre, praguri, sasuri…
- în teoriile și doctrinele privitoare la proiectare (arhitectura locuinței și urbanismul), nu există o
reflecție sistematică privind interfața dintre ele;
Terminologia e și ea foarte ambiguă și greu definibilă: spații intermediare, spații de tranziție,

spații semi-colective, prelungiri ale locuinței.
Terminologia, se aplică:
- atât spațiilor private care sunt extensii ale locuinței (terase, grădinuțe la parter...),
- cât și spațiilor colective, cele cu vocație rezidențială (părți comune interne ale blocului, spații
exterioare în centrul zonei domestice, echipamente) sau cele care se interpun ca forme de
reprezentare sau de tampon între rezidență/locuință și spațiul public (felurite amenajari comune).
Toate definesc același câmp noțional: o “interfață

interfață poroasă”
poroasă între două domenii
(aparent) antagoniste: public/privat, individual/colectiv, “înăuntru”/”înafară”…, o interfață
care pare să fie o necesitate și pare să dea o anumită calitate locuirii.
Monika Petrosian,
Petrosian (prin amabilitatea asociației Arhitectura celuilalt)
de ce “între“?
GÂNDIREA MODERNĂ A LOCUIRII URBANE (de ( masă, prin forța
numărului mare) s-a
a constituit, în jurul a două idei tari:
INDIVIDUL (cu nevoile lui minime care să-isă redea demnitatea) și
COMUNITATEA URBANĂ (spiritul comunitar).
Cele două sunt prezente împreună, dar în proporții diferite, în două direcții ideologice (“modelele
( ideologice”)
care au configurat gândirea modernă a locuinței și care sunt prezente în continuare în căutările de răspunsuri la
problematica contemporană a locuinței și orașului.*
arhitecții
Vom încerca să sistematizăm / înțelegem experiența de până acum

(gândirea modernă a locuirii, diversele încercări de punere în practică,
pentru a vedea cum intră în gândirea arhitectului contemporan
dimensiunile nuanțate ale locuirii) în întâlnirea dintre locuință și oraș.
altă umbră a arhitectului Marcel Lods (din P.Uyttenhove, M.Lods)

Locuirea este substratul abordarii arhitectural-urbanistice,

urbanistice, care este sensul didactic al cursului.
cursului
Sprijinindu-se
se pe reperele provenite din perspective complementare, cursul urmărește prin prelegeri
și seminarii:
• Să descopere problematica critică a domeniului de graniță dintre arhitectura locuinței și oraș,

dintre evoluția locuirii urbane și evoluția orașului,
orașului din “perspectiva domestică” asupra
orasului;
• Să sublinieze câteva linii actuale de abordare a problematicii contemporane a locuirii și locuinței

urbane;
• Să identifice și semnaleze anumite probleme specifice ale locuirii/locuinței în România.
pentru că arhitecții o proiecteză
pentru că arhitecții se gândesc
Q 1: dati un exemplu care să aducă argumente pentru afirmația: calitatea
unei locuințe nu depinde numai de calitatea interiorului ei.

C1-Introd LOCUIRE-18-19 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C1-Introd LOCUIRE-18-19 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A rhitectura L Oocuire ras

Lect. Irina Băncescu

Titlul este elocvent din două motive:

PROACTIV = capabil să anticipeze și să vină în întâmpinarea unei probleme, fără

De ce ar trebui să fim “proactivi”?

So-called starter homes, championed by ex-PM

Că arhitectul e direct implicat, pentru că se află la mijloc, mediază între

Că arhitectul construiește case pentru comanda privată, așa cum vrea

SUB ARTICOLUL FINANȚE & BĂNCI

SUB ARTICOLUL IMOBILIARE

CURSUL VA ÎNCERCA SĂ VĂ SEMNALEZE

Că arhitectul e direct implicat în viața oamenilor (mai departe de căutări strict

ACESTA ESTE SCOPUL ACESTUI CURS

ȘI ACESTA E SENSUL ACESTUI CURS

locuitorul / utilizatorul. (din catalogul expoziției)

1951- Darmstadt / simpozionul Omul și spațiul:*

LOCUIREA - devine un concept larg, esențial, enigmatic, cu multe dimensiuni …

Sunt în general circumscrise în ceea ce numim ABORDAREA FENOMENOLOGICĂ ÎN

Ce ne poate face să ne simțim ACASĂ ca experiență spațială?

"...subiecte complexe privind interpretarea gândirii lui Heidegger despre arhitectură:

Definiții generale arhitectural-urbanistice

Locuirea, ca trăire umană, nu este o reflectare pasivă,

Cum îi proiectăm omului contemporan mai mult decât un adăpost?

domeniu, definiții terminologie

umbra arhitectului Marcel Lods (din P.Uyttenhove, M.Lods)

Despre toate componentele modului de viață ne dau informații multe perspective

Gânditorul lui Rodin

foto: Takashi Kitajima

Problematica locuinței cuprinde două aspecte complementare,

Cursul se va referi mai ales la problematica locuinței populare, care este

așezare Massa, Camerun Kahun, Egipt

Este format dintr-un sistem de străzi și spații publice, monumente și echipamente

(tissu urbain, în franceză, urban fabric, în engleză)

Țesutul dă seama despre modul de constituire a

ANALIZA ȚESUTULUI URBAN

țesutul urban major

țesutul urban minor

țesutul urban major

detaliu PUG - Bucuresti

tesutul urban major

țesutul urban minor

la intersecția dintre public și privat

Harta Brăilei la 1790

orașul ca spațiu mental:

Spațiul mental al “cunoscutului/familiarului”: spațiul în care relațile cu ceilalți sunt mai

De aici, ideea “spațiului între”, a “vecinătății imediate”.

locuirea la intersecția dintre locuință și oraș

Cele două domenii – locuința

p.50/ ghidul undelocuiesc.eu

Este nivelul în care se poate pune în

Legată de ideea de convivialitate

Legată și de anumite trăsături

Un „spațiu între” oraș/public și

Un spațiu pe care îl creează (și)

Spațiul relațiilor dialectice, al comunicării, dintre teritoriul public și cel privat

Terminologia e și ea foarte ambiguă și greu definibilă: spații intermediare, spații de tranziție,

Toate definesc același câmp noțional: o “interfață

Vom încerca să sistematizăm / înțelegem experiența de până acum

altă umbră a arhitectului Marcel Lods (din P.Uyttenhove, M.Lods)

Locuirea este substratul abordarii arhitectural-urbanistice,

• Să descopere problematica critică a domeniului de graniță dintre arhitectura locuinței și oraș,

• Să sublinieze câteva linii actuale de abordare a problematicii contemporane a locuirii și locuinței

• Să identifice și semnaleze anumite probleme specifice ale locuirii/locuinței în România.