Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Republica Moldova

Lucrare individuală cu tema:

Influenta amenajarii teritoriului asupra selectarii speciilor de

arbori pentru Incinta cartierelor de locuit

Elaborat pentru cursul de Introducerea si aclimatizarea plantelor ornamentale și

lemnoase.

Elaborat:
Studentul la master an I
Verificat:
Lector Universitar

Chișinău 2022
Spațiile verzi fac orașul mai confortabil, mai sănătos și mai frumos. Ele ne țin umbră, ne răcoresc,
reduc efectele ploilor torențiale, ne calmează și ne oferă spațiu de joacă, sport și socializare. Totuși,
spațiile verzi sunt în pericol, mai ales, din cauza construcțiilor.
Anual, Biroul Național de Statistică publică date despre suprafața spațiilor verzi în municipiul
Chișinău. Cifrele desenează o imagine relativ optimistă. Totuși, construcțiile care apar la tot pasul,
lipsa unor prevederi care ar asigura un minim de spațiu verde pe lângă blocurile de locuit, defrișările
haotice, fac activiștii și experții să tragă concluziile de rigoare: Chișinăul nu mai este atât de verde,
iar autoritățile locale trebuie să își îndeplinească promisiunea de a inventaria și proteja spațiile verzi.
Spațiile verzi: răcoare, aer curat și mai puțin stres
Oamenii au nevoie de spații verzi pentru o
viață confortabilă și sănătoasă. O stradă cu
copaci face o zi caniculară mai suportabilă,
zonele cu umbră fiind cu 11-25 grade mai
răcoroase decât temperatura de vârf în zonele
neacoperite de copaci. Pe lângă umbră,
copacii ne protejează și în casele noastre.
Arborii din jurul clădirilor pot reduce
necesitatea de aer condiționat cu 30% și pot
economisi 20-50% din energia folosită pentru
încălzire. Fâșiile verzi purifică aerul. Un 150 de kilograme de dioxid de carbon pe an
copac poate absorbi până la 150 de kilograme
de dioxid de carbon pe an

Tot spațiile verzi mențin și protejează

biodiversitatea urbană, îmbunătățesc retenția
apei și reduc șuvoaiele care ajung pe străzi în
timpul ploilor .

Dincolo de impactul asupra mediului

înconjurător, copacii, arbuștii și florile oferă
spațiu de socializare, activitate și odihnă.
Accesul la natură îmbunătățește somnul,
reduce stresul și emoțiile negative. Aflarea în
natură stimulează diferite aspecte ale gândirii,
inclusiv atenția, memoria și creativitatea.

Există și o explicație biologică. Timp de 300

de mii de ani, oamenii au vânat și s-au aventurat în spații naturale. De doar 6 000 de ani, au început a
construi orașe și abia în ultima decadă majoritatea au ajuns să locuiască în spațiul urban. În 1984,
biologul Edward O. Wilson alcătuiește termenul de „biofilie”. Acesta spune că mediul în care au
evoluat oamenii ne-a modelat creierul, pregătindu-l să răspundă pozitiv la stimuli care ar fi
îmbunătățit supraviețuirea strămoșilor noștri, cum ar fi copacii, savana, lacurile și căile navigabile.
De aceea, conform lui Wilson, natura ne face să ne simțim bine .

În pofida dovezilor evidente a beneficiilor spațiilor verzi, acestea sunt amenințate în multe părți ale
lumii – densificarea orașelor conduce la înlăturarea sau degradarea acestora. În timp, nu doar
cantitatea de spații verzi s-a diminuat, ci și calitatea. Presiunea asupra spațiilor verzi vine și din cauza
valorii economice a pământului – proprietarul poate obține un profit mai mare dintr-un teren destinat
activităților comerciale, industriale sau rezidențiale. Pe când întreținerea spațiilor verzi este destul de
costisitoare.
În multe părți, accesul la spații verzi creează de fapt inegalitate. Prețurile la apartamente sau oficii
sunt mai mari în apropierea de acestea, iar costurile în creștere „alungă” populația mai săracă în zone
fără de suprafețe verzi.

Importanța spațiilor verzi este recunoscută de variate instituții internaționale. Bunăoară, obiectivele
de dezvoltare durabilă adoptate de Națiunile Unite în 2015 recunosc dreptul oamenilor la spații verzi:
„Până în 2030, asigurarea accesului universal la spații verzi și publice sigure, incluzive și accesibile,
în special pentru femei și copii, persoane în etate și cele cu dizabilități.” Iar Organizația Mondială a
Sănătății recomandă ca fiecare persoană să aibă acces la minimum 9 metri pătrați de spațiu verde,
deși ideal ar fi peste 50 de metri pătrați.

Condiții ideale pentru o persoana

9m2 per locuitor 50m2 per locuitor ideal

Legislați cu provire la spațiile verzi din cadrul mediilor urban
Legea privind spațiile verzi definește un spațiu verde ca un sistem armonizat
arhitectural, format din elemente ale complexelor peisagistice intravilane și extravilane
ale localităților urbane și rurale (peisaje naturale, construcții rutiere, horticole,
locative), important din punct de vedere estetic, biologic și ecologic, care include, de
regula, o comunitate de vegetație (lemnoasă arborescentă, arbustiva, floricola și
erbacee) și animale.

Tot acolo, în termeni mai simpli aflăm diferențele dintre tipurile de spații:

Parcul are peste 20 de hectare, care oferă posibilități de sport, jocuri, spectacole, într-un cadru
vegetal bogat și variat.

Pădurea-parc este un spațiu amenajat pentru odihnă și agrement, acestea pot avea teren de
camping, de sport etc.

Grădina are aproximativ 3-20 de hectare, oferă spațiu de odihnă și recreere a locuitorilor din
împrejurimi și are arbori, arbuști, flori și gazon.

Scuarul are până la 3 hectare, este amplasat între străzi și are funcție de odihnă și de înlesnire a
circulației pietonilor.

Spațiile verzi din cuprinsul arterelor de circulație - arbori și fâșii de vegetație cu lățime
diferită.

Spațiile verzi pot fi definite și în funcție de modul de utilizare a acestora:

Spaţii verzi de folosinţă generală: scuaruri, parcuri, grădini, păduri-parc, spaţii verzi din
cuprinsul arterelor de circulaţie.

Spaţii verzi cu acces limitat: parcuri sportive; de lângă grădinițe, policlinici, întreprinderi, pe
lângă locuințe.

Spaţii verzi cu profil specializat: grădini botanice, zoologice, dendrologice, de

trandafiri/liliac/plante alpine, pentru expoziții și plantații în cimitire.

Spaţii verzi cu funcţii utilitare: pentru consolidarea terenurilor, de protecţie a surselor de apă,
de protecţie contra incendiilor.

Spaţii verzi din zonele turistice şi de agrement.

Cadrul legislativ şi politic

 Legea nr. 591– XIV din 23 septembrie 1999 cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane
şi rurale;
 Legea regnului vegetal nr. 239– XVI din 8 noiembrie 2007;
 Procedura unică de ţinere a evidenţei spaţiilor verzi ale localităţilor urbane şi rurale ( HGRM
nr. 676 din 11 iulie 2000);
 Instrucţiunea privind cuantumul plăţii pentru prejudiciul cauzat spaţiilor verzi ale localităţilor
urbane şi rurale (Ordinul Ministrului nr. 34 din 16.09.2008 // Monitorul Oficial nr. 186 din
14.10.2008.

Funcţiile spaţiilor verzi

 îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea poluanţilor şi îmbogăţirea atmosferei cu
oxigen;
 conservarea resurselor de apă, combaterea eroziunii solurilor şi alunecărilor de teren;
reducerea zgomotului;
 influenţa pozitivă asupra stării de sănătate fizică şi psihică a oamenilor;
 armonizarea peisajelor artificiale cu cele naturale;
 îmbunătăţirea aspectului estetico-arhitectural al localităţilor;
 crearea cadrului adecvat practicării sportului, turismului şi altor activităţi recreative.
Competenţa autorităţii centrale pentru mediu
 elaborează, acte legislative şi normative privind dezvoltarea şi protecţia spaţiilor verzi;
 organizează expertiza ecologică de stat a proiectelor de refacere a landşafturilor şi de
reconstrucţie, sub aspect peisagistic, a terenurilor afectate profund, precum şi de amenajare a
teritoriilor şi de amplasare a construcţiilor şi instalaţiilor în spaţiile verzi;
 participă, prin intermediul organelor sale teritoriale, la activitatea comisiilor pentru atribuirea
şi schimbarea destinaţiei terenurilor din spaţiile verzi;
 participă la activitatea comisiilor de stat pentru amplasarea şi darea în exploatare a
obiectivelor economice, administrative, locative şi de altă destinaţie pe terenurile spaţiilor
verzi;
 ţine Registrul naţional al spaţiilor verzi.
Competenţa autorităţilor publice locale
 elaborează, coordonează cu autoritatea centrală pentru mediu şi adoptă actele normative
locale privind dezvoltarea şi protecţia spaţiilor verzi; participă la elaborarea actelor legislative
în domeniu;
 repartizează noi terenuri pentru extinderea spaţiilor verzi;
 precizează şi stabilesc hotarele spaţiilor verzi;
 înfiinţează şi întreţin noi spaţii verzi;
 organizează evidenţa şi reglementează folosirea spaţiilor verzi;
 finanţează activităţile legate de dezvoltarea, paza şi protecţia spaţiilor verzi;
 organizează paza şi protecţia spaţiilor verzi;
 ţin cadastrul şi efectuează monitoringul spaţiilor verzi;
 asigură starea fitosanitară cuvenită a spaţiilor verzi,
 ţin registrul local al spaţiilor verzi.
Responsabilitatea Administrativă
Sunt stabilite sancţionări în domeniul sp.verzi în codul Contravenţional:
Art.122. Tăierea ilegală sau vătămarea arborilor
Art.136. Încălcarea regulilor sanitare în păduri, spaţii verzi, grădini publice, rezervaţii şi ocoale
silvice
Art.137. Încălcarea regulilor de apărare împotriva incendiilor în păduri, spaţii verzi, grădini
publice, rezervaţii şi ocoale silvice
Art. 141. Încălcarea regimului de protecţie a obiectelor şi complexelor din fondul ariilor naturale
protejate de stat, Ş.a. articole în domeniul mediului, care au referinţă directă la sp.verzi