Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiectul:”Degradarea și protecția
vegetației naturale in
municipiul Chișinău”
Efectuat de : Verdeș Andreea
Clasa a XII-a “B”
Verificat de : Chicu Valentina
la data de : 06. 03. 2019
Chișinau 2019
Cuprins:
1)Importanta vegetatiei naturale ca factor de mediu
2)Metodele de degradare a vegetatiei naturale si
efectele lor
3)Masuri de protectie a vegetatiei
4)Concluzie personala
5)Bibliografie
1.Importanța vegetatiei naturale ca factor de
mediu
1)Scurtă informație
Chişinăul este una dintre capitalele europene cu cele mai multe zone verzi. În
prezent, zona verde a municipiului Chişinău este constituită din 10 parcuri
silvice, 6 parcuri, 4 grădini publice şi 31 de scuaruri. În total, ele ocupă circa
3500 ha. Cele mai importante parcuri din Chişinău sunt:
– Parcul “Dendrariu” din mun. Chişinău , care a fost creat în anul 1973, fiindu-
i atribuit un lot de pământ cu suprafaţa de 83 ha în partea de vest a oraşului. .
Actualmente, genofondul parcului “Dendrariu” este reprezentat prin 1820 de taxoni,
dintre care 1300 de taxoni de arbori şi arbuşti (autohtoni si exotici) şi 520 taxoni de
plante floricole, inclusiv trandafiri.
– Grădina Publică “Ştefan cel Mare” ,amenajat în 1818, pe o suprafaţă de 7
hectare. Sub aspect botanic, Grădina publică “Ştefan cel Mare” cuprinde o varietate
de peste 50 de specii de arbori, arbuşti, liane, unele dintre ele considerate rare,
precum cedrul, bunducul canadian, ienupărul virginian etc. Totodată, şapte arbori
sunt protejaţi de stat ca monumente ale naturii: 3 duzi albi, vârsta cărora este
estimată la circa 85 de ani şi 4 cedri de California.
– Grădina publică “Alunelul” , fondata la inceputul anilor ‘60 secolul trecut, este
amplasată în zona de vest a oraşului pe o suprafaţă de 11 ha. Vegetaţia lemnoasă este
reprezentată prin: salcâm, tei, pin, castan, plop piramidal, mesteacăn şi stejar.
– Parcul Valea Morilor este situat in partea de sud-vest a oraşului Chişinău, fiind
fondat în anul 1950 într-un spaţiu pitoresc de 120 ha. La intrarea centrală,
reprezentată de o scară etajată, atrag atenţia 6 pini negri, protejaţi de stat ca
monumente ale naturii, vârsta lor depăşind 100 de ani. Fitodiversitatea parcului este
reprezentată prin circa 50 de specii de arbori şi arbuşti: stejar, pin, salcâm alb,
mesteacăn, sofora japoneză etc.
– Parcul Valea Trandafirilor este un parc situat în sect. Botanica pe o suprafață de 145 de
hectare. A fost amenajat în 1968 pe un teritoriu deluros, cultivat cu trandafiri.
– Parcul silvic Râşcani fondat în anul 1970 ,este situat în partea de nord-est a oraşului, în
preajma sectoarelor Râşcani şi Ciocana. Predomină specii de arbori autohtone: salcâmul
alb, teiul argintiu, plopul piramidal, salcia.
– Parcul silvic la Izvor este situat în partea de nord-vest a oraşului. Are o suprafaţă de 163
hectare, fiind fondat în anul 1972. Speciile principale de copaci: arţar, salcâm, mesteacăn,
plop.
– Grădina Botanică este situată în sectorul Botanica , fondată în anul 1964 si acoperă o
suprafaţă de 104 hectare. Grădina este împărţită în mai multe sectoare − dendrariul (arbori,
arbuşti, liane), elemente ale Florei din Moldovei (Codri), sectorul de floricultură, sectorul
de plante tehnice, medicinale, alimentare şi furajere, sectorul de hibrizi, sectorul
experimental, sectorul cu plante tropicale şi subtropicale cu sera, pepiniera, mini expoziţii.
2)Importanța
ne asigură un aer curat şi oxigenat
ne ferește de inundaţii, vânturi, valuri de căldură
oferă un peisaj verde, relaxant de mare valoare estetică
delimitează zone din oraş
asigură adăpost şi hrană pentru numeroase specii de animale
constituie bariere vizuale, fizice şi fonice
asigură populaţiei un nivel ridicat de bunăstare fizică şi psihică
previne eroziunea solului
menţine apa în sol
previne poluarea solului prin filtrarea
apei ploilor
asigură umbra şi ne protejază de razele UV
2.Forme de degradare a vegetatiei naturale si
efectele lor
1) Defrisarea
taierea arborilor pentru constructia de parcari,cladiri, strazi
indepartarea filtrelor vegetale protectoare ,degradarea
conditiilor de mediu si a starii de sanatate a populatiei urbane
defrisarea arborilor de pe marginea drumurilor lângă șosele
se vor forma băltoace și drumurile pur și simplu vor pluti.
Copacii absorb umezeala. Lipsa spațiilor verzi poate provoca
alunecări pe unele porțiuni
scăderea suprafeţelor de vegetaţie din parcuri poluarea
aerului (cresterea concentratiei de praf). Vara este lipsa de
umbra , iar iarna predomina vanturile puternice si reci
2)Incendierea vegetatiei
La data de 9 martie 2014 , 5 focare de incendii de vegetatie
conditionate de aruncarea țigărilor și chibriturilor aprinse pe
suprafețe cu iarbă uscată , au izbucnit in Chisinau în apropiere de
comuna Dumbrava, pe strada Liviu Deleanu, Maria Drăgan, Dacia și
Muncești suprafata vegetatiei din acele regiuni a fost redusa cu
2000 metri patrati
3)Cataclisme naturale
Ninsorile abundente din aprilie 2017 au fost doborâţi sau
afectaţi circa 10 mii de copaci, pe străzi, în curţile blocurilor locative,
pe teritoriile instituţiilor de învăţământ şi medicale şi în parcuri.
Deasemenea , au fost afectați circa 80% din arborii și arbuștii
decorativi care fac parte din colecțiile și expozițiile Grădinii botanice,
fapt care a determinat închiderea Grădinii pe o anumită perioadă.
Ninsori abundente
ri Ince
f ri sa ndie
De ri
3.Masuri de protectie a vegetatiei
Implementarea actiunilor de inverzire a Chisinaului prin
sadirea de copaci:
-In 2016 angajatii de la “Spatii verzi” au sadit pe arterele
principale a Chisinaului puieti de tei in locul copacilor
defrisati de la marginea strazilor
Inainte Dupa
-La 11 aprilie 2018 in cadrul campaniei
“Sadim oxigen” s-au plantat 5000
puieti simultan în cinci locații: Valea
Morilor, Valea Trandafirilor, Parcul La
Izvor, str. Florilor și Pădurea Rîșcani.