MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA „ALECU

RUSSO„ FACULTATEA DE DREPT

Lucru individual
Unitatea de curs: DREPT FUNCIAR

Tema: Regimul juridic de folosire si protectie a solului

Coordonator ştiinţific: conf.univ., dr. Danoi Ion

Eleborat: Porcescu Ion/DR41R

Chisinau 2022
 CUPRINS

CUPRINS........................................................................................................................................2

1. Introducere ………………………………………………………………………………3

2. Necesitatea protecției juridice a solului……………………………………….………..3

3. Efectele poluării solului………………………………………………...………………..4
4. Definiția, Principalele funcții ale solului …………..............................................……..4
5. Cadastru funciar………………………………………………………………..……….5

6. Fondul funciar…………………………………………………….……………………..5
7. Cadrul legal instituit în scopul asigurării protecției solului ………………………….6
8. Protecția juridică a terenurilor…………………………………………………………7
9. Concluzie............................................................................................................................8
10. Bibliografie ......................................................................................................................9

2
 Introducere

Solul reprezintă unul dintre cele mai complexe sisteme de pe Terra, de o însemnatate
fundamentală pentru susținerea vieții. Intr-adevar, solul, respectiv învelișul de sol, constituie
o foarte importantă resursă naturală a planetei, un mijloc de producție în agricultură și
silvicultură, un obiect al activității omului și principala sursă de obținere de produse
agroalimentare, care îi conferă caracterul de valoroasa avuție de neinlocuit a naturii si
societații. Invelișul de sol formeaza un imens sistem la scara planetară, subsistem al
geosistemelor continentale și ecosistemelor terestre, care, alături de sistemul oceanului
planetar, înfluentează întreaga biosferă și atmosferă și este influențat de acestea. Ia parte
activa la toate circuitele substanțelor și ale energiei din natură și contribuie la reglarea
compoziției aerului atmosferic și a apei de la suprafața Terrei, constă din numeroase
ecosisteme și peisaje geografice în stransă înlanțuire spațială și coerentă legatură cu litosfera,
biosfera (vegetația superioară, animale, microorganisme), atmosfera, cu condițiile ei
climatice, și topografia, pentru care joaca rolul de interfata, mijlocind schimburile de
substanță și energie dintre acestea, precum si variatele procese geochimice si biochimice de
la suprafața scoarței.

Solul este limitat ca întindere și odată distrus el nu mai poate fi adus la starea inițială,
naturală decât într-un timp foarte îndelungat: pentru formarea unui strat de sol gros de 3 cm este
nevoie de 300 – 1000 ani, iar geneza unui strat de sol de 20 cm durează între 2000 – 7000 ani.
Prin urmare, este de la sine înțeles că solului trebie să-i fie asigurată o protecție deosebită.

Necesitatea protecției juridice a solului

Poluarea solului este rezultatul acțiunilor ce produc degradarea solului (fizică, chimică,
biologică), afectand negativ capacitatea sa bioproductivă.

Sursele de poluare a solului sunt:

 emisii din procese tehnologice,

 pesticidele,
 deversările de petrol,
 rezidurile industriale,
 deșeurile menajere,
 exploatările de resurse minerale etc.

Poluarea solului este un proces complex reprezentat de acele fenomene negative care prin
efectul lor duc la degradarea si distrugerea funcției sale ca suport și mediu în același timp.

3
 Principalele efecte ale poluării solului sunt: 

 acidificarea solului; 
 diminuarea rezervei de humus;
 deficitul unor microelemente;
 deficitul sau excesul potențial de umiditate; 
 eroziunea si saraturarea solului; 
 contaminarea cu agenti patogeni, pesticide etc. 

Efectele poluarii solului se pot manifesta direct sau indirect, putând avea caracter imediat
sau pe termen lung. Datorită multiplelor forme de poluare la care este expus, a întinderii sale
limitate, a importanței în asigurarea perenității ecosistemelor terestre, a resurselor de hrană pe
care le deține și le oferă, dar și a unei mari perioade de timp necesare pentru formarea unui nou
strat de sol, sunt necesare mijloace complexe și variate pentru protecția solului, măsuri adecvate
de gospodărire, conservare, organizare și amenajare a terenurilor. 
Solul este în strânsă interdependența cu subsolul și cu celelalte ecosisteme terestre, fiind
supuse atat regulilor comune de protecție, cât și celor specifice, impuse de caracteristicile și
particularitățile fiecaruia.  Reprezentând un patrimoniu indispensabil supraviețuirii, protecția și
refacerea acestuia este deosebit de importantă și necesară. Protecția solului presupune
urmatoarele tipuri de activități: 
- activități de îmbunătățiri funciare, care se adresează de regulă, poluării naturale; 
- activitați de prevenire și combatere a poluării solului, ce se adresează, în special, poluării
antropice. 

Definiția, Principalele funcții ale solului

Solul este o componenta importantă și esențială a biosferei, având o ecologie vulnerabilă la

influențele negative naturale (inundații, furtuni, contaminare, poluare atmosferică) sau artificiale
asupra sa. Poluanții acumulați în sol pot tulbura puternic echilibrul ecologic al acestuia, cu
consecințe negative asupra mediului.

Principalele funcții pe care le poate asigura solul și care determină calitatea lui sunt
urmatoarele:

 Susținerea activității biologice (creșterea plantelor, dezvoltarea microorganismelor,

creșterea animalelor), a biodiversității și productivității prin asigurarea unui mediu fizic,
chimic si biologic favorabil dezvoltării viețuitoarelor și schimbului de apa, aer, nutrienți
și energie;

4
  Reglarea regimului de apa și de aer (distribuția fluxului de apă între infiltrație și scurgere
la suprafață, stocare și drenaj în adâncime) și formarea soluției solului cu nutrienți și alte
substanțe;
 Acumularea, reglarea eliberării și aprovizionării cu nutrienți și alte elemente prin
reciclarea acestora (cicluri biogeochimice) cu ajutorul viețuitoarelor din sol (edafon)1;
 Filtrarea, tamponarea, transformarea, imobilizarea, îndepartarea și detoxificarea
materialelor organice sau anorganice (inclusiv deșeuri municipale, animaliere,
industriale, incluzand și căderi atmosferice), acționând pentru protecția calității apei,
aerului si edafonului;
 Suport pentru clădiri și diferite infrastructuri și protecție pentru comori arheologice și
situri asociate cu locuiri umane vechi.

Cadastru funciar

Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru a Republicii Moldova este organul administraţiei

publice centrale, care realizează politica statului în domeniul relaţiilor funciare, cadastrului,
geodeziei, cartografiei, geoinformaticii şi este subordonată Guvernului Republicii Moldova.

Fondul funciar conform: COD Nr. 828 din 25-12-1991. Publicat : 04-09-2001 în
Monitorul Oficial Nr. 107 art. 8172. Articolul 2. Fondul funciar şi componenţa lui:

Toate terenurile, indiferent de destinaţie şi de proprietate, constituie fondul funciar al

Republicii Moldova.

Fondul funciar, în dependenţă de destinaţia principală, se compune din următoarele categorii

de terenuri:

 cu destinaţie agricolă;
 din intravilanul localităţilor;
 destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi cu alte destinaţii speciale;
 destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sănătăţii, activităţii recreative, terenurile de valoare
istorico-culturală, terenurile zonelor suburbane şi ale zonelor verzi;
 ale fondului silvic;
 ale fondului apelor;
 ale fondului de rezervă.

Cadrul legal instituit în scopul asigurării protecției solului

1
Edafon - Totalitatea organismelor vegetale și animale care trăiesc în sol, legate de anumite condiții specifice de
viață.
2
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=133656&lang=ro#
5
 Principalele reglementari consacrare asigurarii protectiei solului sunt urmatoarele:

 Constitutia;3
 Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.195/2005 privind protectia mediului

Legea nr.18/1991;4

Protectia solului pentru a fi adevarat eficientă trebuie sa aibă în vedere, în egală masură,
aspectul cantitativ și aspectul calitativ. Protecția cantitativă a solului urmarește utilizarea lui
completă și păstrarea destinației economice concrete, evitându-se cât se poate de mult micșorarea
fondului funciar. Prin protecția calitativă se urmarește păstrarea potențialului productiv al
solului, prevenirea sau stoparea degradării acestuia ori înlăturarea efectelor degradării,
îmbunătățirea sau refacerea calitătilor sale fizico-chimice si biologice.

Organul administrației publice centrale de specialitate care aplică politica guvernului în

domeniul agriculturii este Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare care în îndeplinirea
rolului său privind protecția solului are, printre altele, urmatoarele atribuții:

 asigură în domeniile sale de activitate aplicarea programului guvernului și implementarea

politicilor guvernamentale, cu respectarea limitelor de autoritate;
 elaborează strategii și politici specifice în domeniile sale de activitate;
 fundamentează și elaborează programe privind protecția solului;
 supraveghează utilizarea, potrivit legii, a fondului funciar de către toți deținătorii de
terenuri cu destinație agricolă sau silvică, indiferent de forma de proprietate;
 avizează documentațiile privind scoaterea din producție a terenurilor agricole și silvice,
efectuarea de schimburi de terenuri și schimbarea categoriei de folosință, potrivit legii;
 coordonează executarea lucrărilor de geodezie, topografie, fotogrammetrie, cartografie în
domeniul de specialitate, precum și întroducerea și deținerea cadastrului agricol și silvic,
cantitativ și calitativ, asigură proiectarea și aplicarea în teren a organizării teritoriului
agricol și silvic etc.

Deținătorii, cu orice titlu, de terenuri agricole și silvice au urmatoarele obligatii:

 sa prevină, pe baza reglementărilor în domeniu, deteriorarea calității solurilor;

 să asigure amplasarea, proiectarea, construirea și punerea în funcțiune a obiectivelor de
orice fel, ca și la schimbarea destinației terenurilor, condițiile prevăzute în acordul sau
autorizația de mediu;

3
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=128016&lang=ro#
4
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=134294&lang=ro#
6
  să nu ardă miriștile, stuful, tufarișurile sau vegetația ierboasă fară autorizație din partea
autorității competente pentru protecția mediului;
 să pună la dispoziție terenurile din perimetrul de ameliorare în vederea aplicării măsurilor
și lucrărilor prevăzute în proiectul de ameliorare, păstrând dreptul de proprietate;
 să respecte regimul silvic pentru împădurirera suprafețelor exploatate, stabilit de
autoritatea centrală pentru silvicultura, în acord cu condițiile de utilizare durabilă a
pădurilor.

Protectia juridica a terenurilor

În scopul protecției solurilor, legislația în vigoare stabileste o serie de obligații pentru

deținătorii de terenuri cu orice titlu, protecția juridică fiind considerată mijlocul cel mai eficient
de conservare și ameliorare a calității acestora. 
Protecția juridică a terenurilor are ca scop atât protecția cantitativă (folosirea completă și
păstrarea destinației acestor terenuri, a fertilității lor, etc), cat și protecția lor calitativă
(executarea de lucrări de conservare și ameliorare a solului pe baza de studii și proiecte,
prevenirea și înlăturarea degradării calității fizico-chimice și biologice). 

Protectia juridică calitativă și cantitativă a solului este parte componentă a protecției juridice
a mediului, fiind o problemă de interes atât public, cât și privat, ce se realizează mai ales prin
stabilirea de obligații legale pentru orice deținător de teren, care va executa lucrările de protecție
și ameliorare a solului fie prin forțe proprii, fie cu aportul unităților specializate. 

Dispozițiile constituționale consacră o obligație generală pentru deținătorii de terenuri cu

orice titlu și pentru autoritățile publice, de întocmire de studii și proiecte de lucrări de protecție și
ameliorare a calității solului, dar și executarea acestora. 

Legea privind protecția mediului5 cuprinde dispoziții care prevăd obligația pentru toți
deținătorii de terenuri de protecție a solului, subsolului și ecosistemelor terestre prin măsuri de
gospodărire, conservare și amenajare a teritoriului complexe si adecvate. 

Terenurile degradate și neproductive (cu eroziune, cu exces de umiditate, pietriș, bolovaniș,

nisipoase, sarăturile, terenurile acide, cu deșeuri, etc.) care și-au pierdut, total sau parțial,
capacitatea de producție, sunt supuse unui program de recuperare si ameliorare.

Solul poate fi protejat și ameliorat prin lucrări de îmbunătățiri funciare, sub forma de
construcții hidrotehnice, lucrări de prevenire și înlăturare a secetei, inundațiilor, umidității
excesive, eroziunii, etc., în scopul îmbunătățirii cpacității de producție a terenurilor

5
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=134102&lang=ro#
7
neproductive. Aceste lucrări se execută în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor, de
amenajare a teritoriului, în acord cu interesele proprietarilor de teren. 

Pentru ca regimul juridic al solului să fie reglementat eficient, printr-o legislatie adecvată, în
scopul protecției și îmbunătățirii calității sale, este necesar a se lua în considerare particularitățile
specifice ale terenurilor. Protecția și ameliorarea solului se realizează și prin lucrări de prevenire
și combatere a proceselor de degradare și poluare a solului provocate de fenomene naturale sau
cauzate prin activități economico-sociale. Acestea se stabilesc pe baza de studii și proiecte și se
execută de către deținătorii terenurilor sau, prin grija acestora, de către unități specializate în
execuția unor asemenea lucrări.mStatul sprijină realizarea lucrărilor de protecție și ameliorare a
solului, suportând parțial sau total cheltuielile, în limita alocației bugetare aprobate, pe baza
notelor de fundamentare elaborate de unitățile de cercetare și proiectare, însușite de organele
agricole de specialitate și aprobate de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Concluzie

Importanța crucială a solului rezidă în faptul că, folosit în mod corespunzător, contribuie la
asigurarea securității alimentare, fiind factorul primar de care depinde cantitatea și calitatea
produselor necesare hranei viețuitoarelor, în special omului. La acestea se adaugă rolul esențial
al solului în îndeplinirea unor funcții și servicii necesare viețuirii.

Ne aflăm într-o situație aparent paradoxală: creșterea populației Globului impune cultivarea
unor suprafete din ce în ce mai mari de sol, ceea ce antrenează, la rândul său, o degradare din ce
în ce mai accentuată a acestuia, deci o scădere considerabilă a producției agricole.

Pe măsura epuizării solului, țările se văd obligate să importe alimente pentru satisfacerea
chiar și a nevoilor minime ale populației. Zeci de tări slab dezvoltate constată că problemele
legate de datoria lor externă se agravează în continuare, din cauza dependenței cronice de
importuri de alimente.

Nerespectarea prevederilor legale prin care se impune conduita de urmat în scopul asigurării
protecției solului atrage în sarcina persoanelor fizice și juridice care le-au nesocotit stabilirea
răspunderii juridice, care poate îmbrăca formele clasice: raspundere contravențională, raspundere
penală sau raspundere civilă, ca și în cazul încălcării normelor juridice consacrate apărării
celorlalte elemente naturale ale mediului.

Bibliografie

1. Cod funinciar al Republicii Moldova

8
2. Constituția Republicii Moldova
3. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=134102&lang=ro#
4. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=128016&lang=ro#
5. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=134294&lang=ro#
6. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=133656&lang=ro#
7. Ernest Lupan, op. cit. vol. II, 1997, pag.10-13.
8. Mircea Duţu, Specificul sancţiunilor de drept al mediului, rev “Dreptul”, nr.10-
11/1994, pag.71-74.