29.

Modificarea și suspendarea raporturilor de serviciu ale demnitarilor și funționarilor

publici
a) Determinați temeiurile de modificare și suspendare a raporturilor de serviciu ale
demnitarilor și funcționarilor publici.
In calitate de temei de modificare a raporturilor de serviciu a functionarilor publici pot servi 1)
Interesul serviciului unde functionarul activeaza,unde in calitatea de initiator al modificarii este
autoritatea publica si 2) La cererea functionarului . In cazul suspendarii ca temei pot servi 3
circumstante de suspendare a functionarului : 1)In circumstante ce nu depend de vointa partilor ;
2)In cazul in care ambele parti ajung la un accord comun; si 3)La initiativa uneia din parti.
b) Clasificati temeiurile de modificare si suspendare a raporturilor de serviciu a
functionarilor.
Clasificarea temiurilor de modificare a raporturilor de serviciu este una cu 2 ramuri distincte:
prima ramura e cu privire la interesul serviciului la care activeaza functionarul, si a doua ramura
este cea in care insasi functionarul cere administratiei autoritatii publice modificare raporturilor
de serviciu. Ambele temeiuri au la baza undele scopuri stabilite,in calitate de aceste scopuri
poate servi si insasi modalitatile legale prevazute in legislatia in vigoare.Modalitatile de
modificare a raporturilor de serviciu pot fi cu scop de : promovare,avansarea in trepte de
salarizare,detasarea de la autoritatea publica,transferul si interimatul unei functii publice de
conducere in cazul in care acesta este vacant. Ceea ce tine de suspendare raporturilor de serviciu
a functionarilor publici temeiurile se clasifica in modul urmator,1)cind suspendarea este generate
de circumstante ce nu depend de vointa partilor ( in acest sens pot servi circumstante cum ar fi
carantina, forta majora,etc ; 2)suspendarea la cererea autoritatii publice (aceasta actiune poate fi
initiate in cazul in care functionarul este arestatat,in calitate de banuit sau are loc o ancheta de
serviciu in privinta functionarului) ;si 3)Suspendarea la cererea functionarului ( in cazul in care
functionarul este inregistrat in cursa electorala,in cazul in care are grija de copii pina la 6 ani sau
o persoana bolnava,si in cazul in care functionarul necesita un concediu neplatit conform
legislatiei muncii.
c) Apreciaţi temeiurile de modificare şi suspendare a raporturilor de serviciu ale
demnitarilor şi funcţionarilor publici.
În cazurile în care motivele ce au provocat suspendarea raporturilor de serviciu încetează sau,
după caz, la sfîrşitul perioadei pentru care a fost aprobată cererea de suspendare, funcționarul
public este reîncadrat în funcția publică exercitată înainte de suspendare. Reîncadrarea
funcționarului public se dispune prin act administrativ al persoanei/organului care are
competentă legală de numire în funcție.
30. Încetarea raporturilor de serviciu ale demnitarilor şi funcţionarilor publici:
a) Identificaţi temeiurile de încetare a raporturilor de serviciu ale demnitarilor şi
funcţionarilor publici.
Incetarea raporturilor de serviciu a functionarilor publice survine in cazurile prevazute de legea
cu privire la functionarul public si statutul functionarului public,cum ar fi : decesul,functionarul
public nu indeplineste conditiile necesare pentru ocuparea functiei in cauza,autoritatea publica
si-a incetat activitatea prin lichidare, reformarea cadrelor autoritatii, sustinerea evaluarii anuale
cu calificativul nesatisfacator si multe late cazuri care pot servi ca temei in procesul de incetare a
raporturilor de serviciu a functionarului public.
b) Clasificaţi temeiurile de încetare a raporturilor de serviciu ale demnitarilor şi
funcţionarilor publici.
Temeiurile de incetare a raporturilor de serviciu a functionarilor publici pot fi clasificate in 3
categorii : 1) Incetarea raporturilor de serviciu in circumstante ce nu depind de vointa partilor (in
cazul decesului,constatarii disparitiei fara veste,etc) ; 2)Incetarea raporturilor de serviciu din
initiative autoritatii publice (sustinerea evaluarii anuale cu calificativul
nesatisfacator,functionarul nu indeplineste conditiile necesare pentru ocuparea functiei in
cauza,etc) si 3) La initiativa functionarului public ( in acest caz pot servi ca temei atit motive
personale cit si profesionale,in cazul celor profesionare ar fi transferul acestuia intr-o alta
institutie.)
c) Apreciaţi temeiurile de încetare a raporturilor de serviciu din iniţiativa autorităţii
publice.
Incetarea raporturilor de serviciu din initiative autoritatii publice poate survine doar in cazurile in
care temeiurile aceste actiuni corespund cu legislatia in vigoare , si nu este o actiune prin care se
interprinde un abuz de putere sau incompetenta profesionale a conducerii autoritatii publice sau
persoanelor ierarhic mai inalt situate in cadrul autoritatii publice.In calitate de temei legal si
echivoc este sustinerea evaluarii anuale a functionarului public cu calificativul nesatisfacator,
neindeplinirea cerintelor si obiectivelor stabilite de catre autoritate,dar care nu trebuie sa
contravina criteriilor prevazute in legislatia muncii, dovedirea vinovatiei functionarului public in
urma unei anchete de serviciu in care acesta era in calitate de banuit,destituirea din functie a
functionarului din motive disciplinare care in repetate rinduri a incasat mai multe sanctiuni
disciplinare,etc. Aceste temeiuri sunt necesare pentru destituirea sau eliberarea din functie a
functionarului public.

31. Răspunderea disciplinară şi răspunderea civilă a demnitarilor şi funcţionarilor publici:

a) Identificaţi răspunderea disciplinară şi răspunderea civilă a demnitarilor şi
funcţionarilor publici.
Raspunderea disciplinara este raspunderea care survine in cazul in care functionarul public
savirseste o abatere disciplinara cum ar fi intirzierea sistematica la serviciu,absenta nemotivata
de la serviciu mai mult de 4 ore pe parcursul zilei,refuzul nejustificat de indeplinire a atributiilor
de serviciu precum si neglijenta in serviciu pot duce la o raspundere disciplinara care se poate
materializa in evertismente ,mustrari si chiar si suspendari.Raspunderea civila a functionarilor
publici este o forma a raspunderii juridice care are ca temei cauzarea de catre autoritatea publica
sau de catre functionarul public cu functie de raspundere a unui prejudiciu cetatenilor si altor
persoane.
b) Determinaţi deosebirile dintre răspunderea disciplinară şi răspunderea civilă a
demnitarilor şi funcţionarilor publici.
Raspunderea disciplinara este raspunderea functionarilor publici care are in calitate de sanctiune
in urma nerespectarii normelor disciplinare citeva masuri cum ar fi :
avertismentul,mustrarea,mustrarea aspra,suspendarea dreptului de a fi promovat in functie pe un
termen de 1 an,suspendarea dreptului de a fi avansat in trepte de salarizare pe o perioada de la 1
la 2 ani si ultima masura ar fi destituirea din functie publica. In schimb raspunderea civila are la
baza raspunderea materiala in urma cauzarii unui prejudiciu altei persoane care a solicitat printro
cerere despagubirea prejudiciului cauzat de catre autoritatea publica sau functionarul
public.Raspunderea materiala poate fi de 2 feluri: raspundere materiala limitata sau raspundere
materiala deplina ,prin aceste 2 tipuri de raspundere materiala autoritatea publica sau
functionarul public care a prejudiciat o alta persoana, este achitat sa despagubeasca pagubasul.
c) Estimaţi rolul răspunderii disciplinare şi răspunderii civile a demnitarilor şi
funcţionarilor publici în coraport cu alte forme de răspundere juridică.
Raspunderea disciplinara si cea civila in coraport cu celelate forme de raspundere juridical am
putea spune ca sunt cele mai blinde si care au ca urmari compensarea incalcarilor desciplinare
sau civile cu niste masuri educative care ar evita repetarea incalcarilor produse pe plan
disciplinar si civil.
32. Răspunderea penală a demnitarilor şi funcţionarilor publici:
a) Definiţi răspunderea penală a demnitarilor şi funcţionarilor publici.
Raspunderea penala este o forma a raspunderii juridice care survine in cazul cind functionarul
public comite o infracitune prevazuta de codul penal al RM , care in cele din urma este atras la
raspundere penala da intruneste 2 conditii: 1)functionarul public este o persoana cu functie de
raspundere sau persoana cu inalta functie de raspundere si 2) Infractiunea este savirsita in
legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu
b) Determinaţi deosebirile dintre răspunderea penală şi răspunderea contravenţională a
demnitarilor şi funcţionarilor publici.
In primul rind raspunderea penala este cea mai aspra forma de raspundere a raspunderii juridice
deoarece ea este urmata de catre sanctiuni severe sau chiar privatiunea de libertate in
conformitate cu fractiunea comisa,ea se mai deosebeste de raspunderea contraventionala a
functionarilor publice prin faptul ca raspunderea penala este reglementata de catre legislatia in
vigoare cu privire la raspunderea penala si codul penal.O alta deosebire ar fi gradul de gravitate a
infractiunilor comise caci cit in raspunderea penala si in raspunderea contraventionala este
prevazuta infractiunea cu privire la depasirea atributiilor de serviciu insa sub incidenta care-i
forme de raspundere juridica depinde de gravitatea infractiunii comise si urmarilor acesteea.
c) Estimaţi rolul răspunderii penale a demnitarilor şi funcţionarilor publici în coraport cu
alte forme de răspundere juridică.
Raspunderea penala a functionarilor publici are un rol primordial in setul de forme de raspundere
juridica,deoarece ea vine ca ultima instanta cea mai severa si cea mai grea,care aduce in urma
acesteea urmari,adica sanctiuni majore care nu sunt folosite in celelate forme de raspundere.
33. Noţiunea şi categoriile formelor de realizare a administraţiei publice:
a) Definiţi şi enumeraţi formele administraţiei publice.
Prin forma a administratiei publice se intelege o actiune a autoritatii publice sau a
reprezentatntului acesteea ce exercita activitati de natura executive efectuata in limitele
competentei care genereaza efecte fie cu character juridic fie cu cacaracter ne juridic.Iar formele
administratiei publice sunt variate,care isi gasesc realizarea in dependenta de competenta
autoritatii publice si particularitatile obiectului administrarii.Ca forma de realizare ale
administratiei publice putem exemplifica urmatoarele: emiterea sau adoptarea unor acte
normative si acte individuale cu character administrative,aplicarea unor acte normative care duc
ca urmare la acordarea unor drepturi speciale,inregistrarea de exemplu a unei persoane
juridice,etc.

b) Clasificaţi formele administraţiei publice.

Formele administratie publice se clasifica in principiu in 2 categorii,in forme juridice de realizare
a administratiei publice si forme nejuridice.Cele juridice la fel se impart in mai multe forme de
realizare cum ar fi : 1)Adoptarea sau emiterea unor acte normative si acte individuale cu
character individual care sunt cele mai raspindite forme de realizare a administratiei publice ;
2)Aplicarea actelor adoptate sau emise de catre autoritatea administratiei publice care produce
efecte juridice cu scop administrative; 3)Forma de activitate contractual sau incheierea actelor
administrative care duc ca effect folosirea unor bunuri sau service in interes public.Cele
nejuridice le putem numi forme auxiliare care duk la buna desfasurare a activitati administratiei
publice,aceste forme sunt de nivel organizatoric,tehnico –organizatorice sau operatiuni material-
tehnice.
c) Formulaţi cele mai răspândite forme de realizare a administraţiei publice.
Conform doctrinei juridice cele mai răspândite forme de realizare a administraţiei publice sunt
considerate următoarele:
1. emiterea sau adoptarea actelor administrative cu caracter normativ şi actelor
administrative cu caracter individual;
2. aplicarea actelor administrative cu caracter normativ, săvârşirea în temeiul lor a unor
acţiuni cu caracter juridic;
3. formă de activitate contractuală, încheierea contractelor administrative;
4. săvârşirea unor acţiuni cu caracter organizatoric;
5. îndeplinirea unor acţiuni tehnico-organizatorice sau a unor operaţiuni material-tehnice.

34. Noţiunea şi însemnătatea juridică a actelor administrative:

a) Definiţi actul administrativ şi enumeraţi trăsăturile lui caracteristice.
Actul administrative este prinicipala forma juridica a autoritatilor administratiei publice intru
administrarea activitatilor administratiei publice,el este manifestarea unilateral de vointa cu
character normative sau individual din partea unei autoritati publice in vederea
organizarii,executarii sau executarii in concret a legii. Actul administrative are un sir de trasaturi
care determina insemnatatea lor juridical,cum ar fi: 1)Actul administrative reprezenta o variant
juridical a deciziei cu privire la rezolvarea unei probleme; 2)reprezinta un temei, o manifestare
unilateral de vointa a autoritatii competente ceea ce presupune ka el kontine prescriptii juridice
ceea ce inseamna ca acest act este obligatoriu pentru cei carora i-a fost adresat; 3)este emis sau
adoptat in baza legislatiei in vigoare; 4)actul ocupa un loc determinant pentru autoritatile ierarhic
mai inferioare ceea ce inseamna ca ele trebuie sa se conformeze acestui act; 5)actul poate fi
contestat iun ordinea stabilite de lege in special in instanta de conteinciosul administrative ; 6)
actul poate genera consecinte cu character jurisdictional care in urma nerespectarii acestui poate
surveni raspunderea partii vinovate; 7)actul trebuie sa fie elaborate in conformitate cu legea;
8)actul de regula este emis in forma de document insa in unele cazuri poate fi exprimat si in
forma verbala sau electronica.
b) Determinaţi rolul actelor administrative.
Actele administrative constituie principal forma de realizare a administratiei publice ele isi
gasesc rolul in administrarea publica din simplu motiv ca ele sunt obligatorii si daca nu sunt
contestate ele pot da nastere la unele sanctiuni sau o raspundere juridical a celor ce incalca
prescriptiile din acest act.Cu alte cuvinte actul administrativ este o unealta de efectuare a
activitatii administratie publice si care poate face posibila administrarea patrimoniului public.
c) Formulaţi asemănările şi deosebirile dintre actul administrativ şi alte acte juridice.
Actul administrativ este principala formă de activitate a puterii executive, pe cînd legea este
forma principală de activitate a puterii legislative. Încă o deosebire constă în faptul că actul
administrativ este executoriu imediat, pe cînd legea este urmată de o procedură specifică de
punere în aplicare ce presupune promulgare și publicare. Avînd în vedere că actul administrativ
de gestiune se încheie între două părți, el capătă prin această trăsături asemănătoare contractului
(civil sau comercial), dar nu este totuși un contract, ci un act administrativ tocmai pentru că are
trăsături proprii ce face această diferență.
35. Clasificarea actelor administrative:
a) Relataţi criteriile de clasificare ale actelor administrative.
Principalele criteria de clasificare a actelor administrratiei publice sunt: Continutul juridic al
actelor administrative care la rindul ei se imparte inca in 2 mari criterii: 1)acte cu character
normative si 2) acte cu character individual.Aceste 2 criterii si stau la baza crearii unei
clasificari a actelor administrative.
b) Clasificaţi actele administrative conform criteriilor stabilite.
In cazul actelor cu character normative actele se clasifica in 1)cele care reglementeaza
raporturile sociale omogene; 2)care stabilesc reguli de aplicare repetata la un numar indefinite de
situatii juridice; 3)ele servest ca baza juridical pentru aparitia,modificarea sau incetarea unor
raporturi juridice insa nemijlocit ele nu creaza careva raporturi juridice; 4)ele concretizeaza
normele de drept prevazute in lege; 5)prin intermediul acestor acte se exercita ocrotirea ordinii
relatiilor sociale ce tin de domeniu administrari publice. Iar in cazul actelor cu character
individual ele se clasifica in: 1)care reprezinta manifestari juridice de vointa,concrete ale
auroritatii publice adica emit sau se adopta cu un scop bine stabilit; 2)acestea de regula sunt
personificate; 3)aceste acte se aplica pe un termen determinat.
c) Estimaţi importanţa practică a clasificării actelor administrative
Clasificarea actelor administrative au o importanta pur administrativa pentru a le clasa pe fiecare
din aceste acte la nivelul bine definit al acestora.Ca exemplu echitabil poate servi diferenta
actelor normative si celor individuale in sensul termenului sau subiectului carui a fost
adresat.Cele individuale au un continut,termen si subiect bine definit si nu pot servi ca o regula
generala pentru majoritatea raporturilor in schimb cele normative servesc ca temei,ca regula
generala pentru realizarea tuturor raporturilor sociale din cadrul administrarii publice.