DAUNATORII CULTURILOR DIN SPATIILE PROTEJATE

TYLENCHIDA – Meloidogynidae
Nematodul galicol al radacinilor- Meloidogyne incognita

Biologie si ecologie- in
sera se intalneste tot
timpul anului si are 4-8
generatii.
Raspandirea se face
prin amestecul de
pamant folosit la
producerea rasadului.
Plante gazda si mod de atac – polifag, fiind semnalat
pe mai mult de 1500 specii de plante.Plante preferate :
tomate, castraveti, vinete, ardei, pepeni, plante
floricole si ornamentale, etc.

Infestarea plantelor se face imediat dupa plantarea

rasadurilor, iar aparitia galelor pe radacini poate fi
observata dupa 3-4 saptamani.

Primele simptome se manifesta prin ofilirea frunzelor

si stagnarea in crestere, urmata de uscarea plantei de
la varf spre baza.
Combatere

-metode profilactice;

-folosirea de hibrizi rezistenti ;

- aplicarea unor nematocide la sol, Vydate 10 G -50-60 kg/ha sau

in timpul perioadei de vegetatie, aplicate la plante, Vydate 24 L-
0,2%.
 Minierul plantelor de tomate – Tuta absoluta

La noi in tara daunatorul a fost semnalat pentru prima data in luna iunie,
2009 in judetul Bihor.

Biologie. Ciclului biologic este de finalizat in 29-38 zile, in functie de

conditiile de mediu. Zborul adultilor este nocturn, ziua de obicei se
ascund intre frunze, fructe. Femelele depun ouale pe partile aeriene ale
plantelor gazda , frunze, fructe, tulpini. O femela depune aproximativ 260
de oua. Dupa eclozarea oualor, apar larvele. Pentru maturizarea completa
acestea trec prin 4 stadii larvare. Larve tinere pot aparea la sfarsitul iernii.
Impuparea are loc in sol sau in frunzele de la suprafata solului, in termen
de 10 zile. Durata totala a unui ciclu de dezvoltare este de 30-40 de zile.
Intr-un an de zile poate avea 10-12 generatii
 Mod de atac - larvele tinere isi cauta adapost si hrana, sapand galerii in toate
organele vegetative ale plantei: muguri, tulpini, frunze, fructe. Epiderma din
dreptul galeriei devine de culoare alba; pe frunze,apar pete mici de culoare
alba, pe masura ce larvele cresc, ele se maresc, devin alb verzui, apoi galbui.
Minele sunt de forma neregulata, separate sau unite, in functie de densitatea
populatiei.
Cai de raspandire a daunatorului
Plantele din speciile gazda destinate plantarii si fructele de tomate sunt
principalele cai de raspandire a daunatorului. Tuberculii de cartofi nu sunt
atacati si deci nu sunt considerati o sursa posibila de raspandire. O alta
sursa de raspandire este prin intermediul ambalajelor in care se transporta
rasaduri si fructe de tomate. Un studiu de monitorizare din Marea Britanie
(martie 2009) la statiile de ambalare situat in imediata apropiere a
cultivatorilor de rosii a confirmat infestari cu Tuta absoluta. Se mai poate
transmite prin intermediul uneltelor lucratorilor, precum si prin
imbracamintea acestora
 Masuri curative. Combaterea chimica este principala metoda de control
pentru acest organism de daunare insa este dificila datorita modului de
atac al larvelor (hranire interna: galerii in frunze, tulpini si fructe).
Produse recomandate: Din experientele altor state produsele pe baza de
Abamectin: (Vermitec 1,8 EC 0,08%, Safran 1,8 EC 0,09%). Imidaclorpid:
(Confidor Energy 0,13%) s-au dovedit a fi mai eficace in combaterea
acestui daunator, dar prin modul de viata endofit al larvelor eficacitatea
este totusi scazuta .

-folosirea preparatelor pe baza de Bacillus thuringiensis;

- amplasarea capcanelor cu feromoni (2/ha) pentru reducerea nivelului
populatiei;
ORD. ACARI – Fam. TARSONEMIDAE
Acarianul lat – Polyphagotarsonemus latus
Biologie si ecologie – specie polivoltina, care in sere poate dezvolta
18-20 generatii pe an.
In conditii optime de temperatura (28C) si umiditate (70-80%) durata
unei generatii este de 4-5 zile.
Daunatorul se dezvolta in tot cursul anului, existand pe plante toate
stadiile de dezvoltare.
Raspandirea acarianului in culturile din sere are loc fie direct prin
migratie, fie prin intermediul unor insecte.
Plante atacate si mod de atac –plante legumicole si si ornamentale
9ardei gras, tomate, vinete, fasole, gerbera, begonia, crizantema,
petunia ), preferand ardeiul gras si tomatele.
Adultii si larvele colonizeaza toate organele plantei (lastari,
boboci florali, fructe) indeosebi partea inferioara a
fructelor. La inceput frunzele tinere se rasucesc marginal,
iar in jurul nervurilor se observa decolorari galbene-verzui.
Plantele stagneaza in crestere, butonii florali sunt avortati,
frunzele tinere cad.
Combaterea acarienilor ai culturilor de legume in sere
-mentinerea serelor in perfecta curatenie;
-distrugerea buruienilor;
-controlul riguros al tuturor plantelor care se introduc in
sere;
-utilizarea acarofagilor ;
-la semnalarea acarienilor in culturi se recomanda
tratamente cu acaricide : Kelthane 18,5 EC- 0,2%, Mitigan
18,5 EC -0,2%, Nissorun 10 WP- 0,03%.
Stropirile se vor aplica pe partea inferioara a frunzelor si se
vor repeta la intervale de 6-8 zile.
Ord. Thysanoptera –Fam. Thripidae
Tripsul tutunului – Thrips tabaci
Biologie si ecologie-
3-6 generatii pe an in
camp si ierneaza in
toate stadiile de
dezvoltare, frecvent ca
adult; 10 generatii in
sera.
Plante gazda si mod
de atac-polifag,
pagube mari la
castraveti, tomate,
ardei, vinete, cartof,
tutun, etc.
Adultii si larvele colonizeaza frunzele, varfurile vegetative si
florile si sug seva dun tesuturi. In urma atacului se formeaza
pete galbene –cenusii sau castaniu- inchise, mai ales de-a
lungul nervurilor.Tesuturile atacate se necrozeaza.Atacul
este foarte periculos la rasaduri.
Transmite virusuri la plante, in special la ardei, tomate si
castraveti.
Tripsul californian – Frankliniella occidentalis
Biologie si ecologie – in conditii de sera se inmulteste in tot
timpul anului si poate avea intre 12-15 generatii. Femelele depun
ponta in tesuturile frunzelor, florilor si chiar a fructelor.

Plante atacate si mod de daunare – polifag, pagube mari la

tomate, castraveti, ardei, crizanteme, garoafe, gerbera, begonii,
etc.
Adultii si larvele inteapa si sug seva din frunze, flori si fructe.In
urma atacului apar pete de decolorare, care cu timpil devin
argintii si chiar brune.
Ord. Homoptera – Fam Aleyrodidae
Musculita alba de srea – Trialeurodes vaporariorum

Biologie si ecologie –se

dezvolta continuu in sera si
are pana la 8-12 generatii pe
an. Femela depune ponta pe
partea inferioara a frunzelor
diferitelor specii de plante.
Plante atacate –polifaga,
ataca plante legumicole si
ornamentale.
Adultii si larvele colonizeaza
frunzele si lastarii, frunzele in
urma atacului se ingalbenesc,
se usuca si cad.Plantele sunt
acoperite de dejectiile
insectelor, pe care se
dezvolta ciuperci.
Ord. Homoptera – Fam Aphididae
Paduchele castravetilor – Aphis gossypii
Biologie si ecologie – specie migratoare cu o dezvoltare
holociclica dioecica. Prima gazda primara este crusinul, iar
gazda secundara plante din familiile Malvaceae, Cucurbitaceae.

Plante atacate si mod de atac-specie polifaga, ataca atat specii

legumicole, cat si floricole. Larvele si adultii colonizeaza partea
inferioara a frunzelor si chiar butonii florali si florile. Frunzele
atacate se rasucesc, formand pseudocecidii, se ingalbenesc si
se usuca. Este un periculos vector al unor virusuri.
 Ord. Diptera – Fam. Agromyzidae
Musca miniera a plantelor de sera – Liriomyza trifolii

Biologie si ecologie –
specie polivoltina, in sera
poate avea pana la 8
generatii pe an. In scopul
hranirii femele fac cu
ovipozitorul incizii de
forma circulara in
epiderma superioara a
frunzelor.Ponta este
depusa in aceste orificii.

Plante gazda si mod de atac- polifaga, ataca numeroase plante

legumicole si floricole. Adultii si larvele ataca frunzele plantelor.
Adultii produc orificiile de hranire in frunze, iar larvele rod galerii
in forma de serpentina in parenchim.
Combaterea insectelor daunatoare culturilor de legume in
spatiile protejate
-mentinerea spatiilor protejate in perfecta stare de
curatenie;
-distrugerea buruienilor din jurul serelor si solariilor;
-impiedicarea introducerii in sere si solarii a plantelor
infestate cu diferite specii daunatoare.
-tratamente cu diferite insecticide :Actellic 50 EC -0,1%,
Fastac 10 CE RV- 0,02- 0,04%, Talstar 10 EC -0,05%.
-utilizarea viespii parazite Encarsia formosa pentru
limitarea populatiilor musculitei albe de sera.
DAUNATORII FLORILOR SI PLANTELOR ORNAMENTALE
Ord. Tylenchida – Fam Meloidogynidae
Nematodul galicol al florilor – Meloidogyne arenaria
Biologie, plante gazda si mod de atac – se inmulterste continuu in
sere pe diferite plante floricole si ornamentale.
Este o specie polifaga, ataca radacinile plantelor floricole so
ornamentale (begonia, crizanteme, ciclam, garoafe, ficusi, cactusi,
etc.). Plantele atacate au pe radacini gale, de dimensiuni mici, sub
forma unor margele.
Ord. THYSANOPTERA –Fam. Thripidae
Tripsul plantelor de sera – Heliothrips haemorrhoidalis
Biologie si ecologie – 9-12 generatii pe an, in conditii de sera. Se
inmulteste pe cale partenogenetica , femelele introduc ouale cu
ajutorul terebrei, in tesuturile frunzelor, pe partea inferioara a
limbului.

Plante gazda si mod de atac – specie polifaga, ataca plante

floricole si ornamentale, plante legumicole.Adultii si larvele
inteapa si sug seva din frunze, lastari si inflorescente.Pe organele
atacate apar pete caracteristice albe- argintii, cu aspect de
mozaic.Tesuturile se necrozeaza, iar la atacuri puternice frunzele
se brunifica si cad; bobocii florali nu se mai deschid, iar florile isi
pierd coloritul si mirosul caracteristic.
Tripsul dracenei –Parthenothrips dracaenae

Biologie si ecologie- specie polivoltina cu

10-12 generatii pe an. Reproducerea, in
functie de temperatura, este atat sexuata
cat si partenogenetica. Femelele depun
ouale in tesuturile frunzelor.

Plante gazda si mod de atac – adultii si

larvele ataca frunzele si inflorescentele la
diferite plante floricole si ornamentale (
dracena, begonia, gerbera, primula,
azalea, ficus, etc.) si plante citrice (lamai,
portocal).
Organele atacate prezinta pete argintii;
tesuturile in dreptul acestora se
necrozeaza.
Tripsul garoafei – Pezothrips ( Taeniothrips) dianthi

Biologie si ecologie- specie polivoltina. In spatiile protejate se

inmulteste continuu pe cale sexuata. Ouale sunt depuse in
tesuturile frunzelor.

Planta gazda si mod de atac – ataca specii de Dianthus, atat

frunzele cat si inflorescentele. Plantele atacate raman mici, avand
aspectul unor tufe pitice, cu lastarii nedezvoltati, deformati si
indesiti la baza. Pe frunze apar niste pete alb-argintii; la atacuri
puternice frunzele se indoaie si se rasucesc, formand
pseudocecidii. In urma atacului butonii florali nu se mai deschid,
iar petalele florilor sunt depreciate.
Ord. Homoptera – Fam. Aphididae
Biologie si ecologie – se inmulteste continuu in sere numai pe
cale partenogenetica vivipara.

Plante gazda si mod de atac – frecvent pe plante floricole si

ornamentale (cinerarii, crizanteme, muscate, cercelusi, etc.)
Adultii si larvele colonizeaza frunzele, lastarii si
inflorescentele
Paduchele ciclamenului - Aulacorthum circumflexum
Biologia paduchelui ciclamenului este la fel cu a speciei
precedente, fiind cunoscut si ca vector al unor viroze.

Plante gazda si mod de atac – specie polifaga care se dezvolta pe

frunzele, lastarii si inflorescentele diferitelor plante floricole si
ornamentale din sere.
Paduchele negru al crizantemelor –Macrosiphoniella sanborni

Biologie- in sere se inmulteste continuu pe cale

partenogenetica vivipara.
Plante gazda si mod de atac – monofag, adultii si larvele ataca
frunzele si inflorescentele numai la speciile de Chrysantheum.
Paduchele galben al leandrului – Aphis nerii

Biologie –se inmulteste continuu

in sere si apartamente pe cale
asexuata.
Ord. Homoptera –Fam Pseudococcidae
Paduchele lanos al lamaiului – Pseudococcus longispinus
Bilogie si ecologie – specie polivoltina, se inmulteste continuu
pe cale partenogenetica ovipara.Ponta are loc in mici saci
ovigeri, albi, paslosi, formati din filamente de ceara.

Plante gazda si mod de atac – garoafe, muscate,

cercelusi, violete de Parma, etc. In urma atacului
frunzele, bobocii florali si florile se ingalbenesc si se
usuca. Totodata organele plantei sunt acoperite de “roua
de miere”.
Paduchele lanos al citricelor – Planococcus citri
Biologie si ecologie – se dezvolta continuu in sere si poate avea 9-
10 pe an. Se inmulteste pe cale sexuata ovipara.

Plante gazda si mod de atac – specie polifaga, colonizeaza lastarii,

frunzele, fructele si uneori chiar tulpinile si radacinile.
Ord. Homoptera – Fam. Coccidae
Paduchele fals testos al lamaiului – Coccus hesperidum
Biologie si ecologie – are 3-4 generatii pe an, se inmulteste
prin partenogeneza ovovivipara. Femela depune sub corp intre
150- 300 de oua. Larvele apar la cateva ore de la depunere si
migreaza pe diferite organe ale plantelor, unde formeaza
colonii.

Plante gazda si mod de atac – specie polifaga, femelele si

larvele colonizeaza si formeaza colonii pe toate organele verzi
ale plantelor in special pe frunze de-a lungul nervurilor.
 Ord. Homoptera – Fam. Diaspididae
Paduchele alb al leandrului – Aspidiotus hederae

Biologie si ecologie – se dezvolta continuu, in sere si

apartamente si are 1-3 generatii pe an.
Plante gazda si mod de atac – leandrul, lamaiul, mimoza,
paduchele colonizeaza frunzele, ramurile, mugurii vegetativi
si florali, uneori si fructele sugand seva din tesuturi.

Combaterea asemanatoare culturilor de legume.

DAUNATORII CULTURILOR DE CIUPERCI
Ord. Tylenchida- Fam.Tylenchidae
Nematodul miceliului ciupercilor – Ditylenchus myceliophagus