Caracterizarea geologica si hidrogeologica a Acumularii Cuceu

Din punct de vedere geologic (Fig. 5), reprezentative pentru zona studiata sunt
formatiunile neozoice – Paleocen-Ypresian (Pg1+y) si cuaternare – holocen (qh).
Paleocenul si Ypresianul (Pg1+y) sunt reprezentate prin complexul argilelor pestrite
(vargate) inferioare, „stratele de Jibou”, formate din argile rosii micacee, patate cu verde, cu
intercalatii lenticulare de pietrisuri si nisipuri. Grosimea acestui depozit de argile variaza in
cadrul depresiunii Transilvaniei de la cca. 1500 m in regiunea Jibou, la cca. 200 m in
regiunea Cluj, pentru ca in regiunea Ileanda sa afloreze pe o grosime de cativa zeci de metri.
Argilele pestrite inferioare formeaza o banda la exteriorul depresiunii Transilvaniei ce se
dispune extensiv pe marginea de vest a golfului Iara peste formatiunile Cretacicului superior
pana in imprejurimile Capusului (regiune in care ne gasim cu tronsonul studiat), iar pe
marginea de est a golfului Huedin peste sisturile cristaline. Aceste strate –„strate de Jibou”,
sunt separate in doua parti de catre o intercalatie de calcar, cunoscuta sub numele de
„Stratele de Rona". Acestea sunt alcatuite din depozite predominant lacustre formate din
calcare alb-cenusii si bej-ruginii, alternand cu marne cenusiu-albastrui, cu un nivel de
„pungi” cu illit verde si concretiuni silicolitice (foarte dure, numite septarii, cu diametrul
variind de la 5 cm la 25 cm, purtand in interior fosile de nevertebrate), asezate in strate
monoclinale, catre sud, contrar cursului râului Somes. Aceasta lentila uriasa de calcar are
grosimea maxima in zona satului Cuceu (400 m), scade la 250 m la Rona, iar apoi dispare
spre nord la Somes Guruslau si spre nord-est la Ileanda.
 Punerea in siguranta
a acumularii Cuceu

Fig. 5 Fragment din Harta Geologica 10 Salaj (L-34-XII), Sc. 1:200.000

Din punct de vedere hidrogeologic, conform Hartii Hidrogeologice a României, sc.

1:1.000.000 (Fig. 6), sectorul studiat se incadreaza in regiuni diferite, astfel:
• Regiuni cu ape subterane in roci poroase permeabile, cu strate acvifere locale in roci
cu granulatie grosiera – qh (pietrisuri din alcatuirea sesurilor aluvionare);
• Regiuni cu roci impermeabile lipsite de strate acvifere in adâncime - Pg (argile rosii
si vargate, marne).

2
 Punerea in siguranta
a acumularii Cuceu

Fig. 6 Fragment din Harta Hidrogeologica a României, sc. 1:1.000.000

Depozitele de ape subterane sunt localizate numai in aluviunile ce apartin terasei

inferioare si albiei majore a raurilor Somes si Apa Sarata si sunt alimentate atat de apa din rau,
cat si din apele de infiltratie din versant ce se dreneaza, in general, la limita deluviu-roca.
Regimul hidraulic al acestor pânze de apa din aluviuni este direct influentat de nivelele
sezoniere ale râului si afluentilor, fiind tributar regimului de precipitatii. In zona versantilor,
deluviul nu prezinta un nivel de apa constant, apa gasindu-se la limita deluviu – roca.