Sunteți pe pagina 1din 101

CUPRINS

CAPITOLUL I - Prezentarea caracteristicilor geologice şi


hidrogeologice ale zăcământului de
carbune de la E.M.Livezeni

CAPITOLUL II - Deschiderea actuală si de perspectiva a


E.M.Livezeni

CAPITOLUL III - Stabilirea bazelor de proiectare

CAPITOLUL IV - Stadiul actual al executarii lucrarilor


miniere orizontale si inclinate in steril
CAPITOLUL V - Proiectarea tehnologiei de executie a
planului inclinat prin perforare impuscare
CAPITOLUL VI - Principalele procese tehnologice la
executarea planului inclinat
CAPITOLUL VII - Tehnologia de lucru la săparea cu combina

CAPITOLUL VIII- Amenajarea planului inclinat

CAPITOLUL IX - Norme de protectia muncii

CAPITOLUL X - Calculul economic

CAPITOLUL XI - Concluzii

BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL I

PREZENTAREA CARACTERISTICILOR
GEOLOGICE SI HIDROGEOLOGICE ALE
ZĂCĂMÂNTULUI DE CĂRBUNE DE LA
E.M.LIVEZENI

1.1 Localizarea zăcământului .Prezentarea geologică şi


hidrogeologică a zăcământului

Câmpul minier Livezeni este situat în zona estică a bazinului


carbonifer Valea Jiului , în zona oraşului Petroşani , între râul Jiu şi
pârâul Maleia.
Se învecinează la est cu perimetrul de exploatare Lonea , la
sud-.est cu perimetrul de exploatare Petrila , la nord –vest cu
perimetrul de exploatare Dîlja, iar la nord cu perimetrul de exploatare
Sălătruc.
Administrativ , perimetrul de exploatare Livezeni , aparţine
oraşului Petroşani , judeţul Hunedoara ,în vecinătatea căruia se află.

3
Fig. 1 Valea Jiului, pozitionarea mun. Petrosani

Perimetrul de exploatare Livezeni face parte integrantă din


bazinul carbonifer Petroşani care constituie o unitate geologică
distinctă în cuprinsul Carpaţilor Meridionali formată dintr-o zonă de
şisturi cristaline.
Accesul în regiune este asigurat de linia ferată electrificată
Filiaşi – Livezeni – Simeria şi şoseaua naţională Tg.Jiu –Petroşani –
Haţeg şi şoseaua judeţeană asfaltată Petroşani – Cîmpu lui Neag
Relieful perimetrului are aspect colinar cu terase care scad de la
nord spre sud.
Reţeaua hidrografică este formată din văile principale ale Jiului
de Est şi Jiului de Vest. Jiul de Vest are ca afluienţi pârâurile
Aninoasa , Doleriu Mare şi Doleriu Mic , iar Jiul de Est pâraiele
Mărcuţ şi Boncii.
Clima este continental temperată cu slabe influienţe
mediteraneene, cu o temperatură medie de 9,5 grade Celsius.
Vegetaţia este formată în cea mai mare parte din
păşuni,pădurile acoperind suprafeţe întinse numai pe munţii din
partea sudică a perimetrului .
În cadrul bazinului se întâlnesc următoarele unităţi structurale
majore :
-Domeniul getic în vârstă anteproterozoic superior şi mezozoic.
-Domeniul autohton proterozoic superior, antecarbonifer superior şi
-mezozoic.
-Complexul sedimentar al bazinului este construit din formaţiuni de
vârstă mezozoic,neozoic şi cuaternar.
Domeniul getic – constituie fundamentul bazinului şi apare
la suprafaţă în zona sud-estică şi nord –estică.
Peste fundament urmează în contact normal sau tectonic
complexul sedimentar.
Din punct de vedere petrografic este format din roci
sedimentare cu caracter psamopelitic subordonat rocii magmatice
metamorfozate în facies amfibolitic.Este alcătuit din următoarele roci
paragnaise , micacee paragnaise cuartitice, gnaise mixte ,microşisturi
şisturi cuartitice , gnaise amfibolitice ,amfibolitice ,şisturi afibolitice şi
calcare cristaline.

4
Învelişul sedimentar al pânzei getice de vârstă mezozoică este
alcătuit din roci aparţinând a două faciesuri : unul calcaros şi unul
dentritic.

Domeniul autohton este format din roci cristaline, reprezentat


prin seriile Drăgăşani, Lainici, Păiuş şi Tulişa.
Seria Drăgaşani cuprinde două complexe stratificate: unul
amfibolitic şi celalalt clorito -senicitos.
Seria Lainici - Păiuş cuprinde sisturi cristaline ale munţilor
Parâng, Retezat şi Vâlcan.
Seria Tulişa apare pe rama sud - vestică, rama sud - estică şi
sudică a bazinului.Această serie cuprinde trei orizonturi:
- orizontul inferior, conglomeritic, ancazian şi cloritos
- orizontul mediu calcaros şi şisturi verzi
- orizontul superior dentritic calcaros şi filitos
Sedimentarul domeniului autohton este de vârstă mezozoică şi se
dezvoltă în două faciesuri detritic şi calcaros.
Complexul sedimentar al bazinului Petroşani
Complexul sedimentar cuprinde formatiuni de vîrstă mezozoică,
nezozoică şi cuaternară..
Mezozoicul este prezentat prin formaţiuni de vârstă cretacic
superior dispus discornant şi transgresiv peste fundament. Este alcătuit
din conglomerate, gresii cenuşii clare, gresii verzui, marme si calcare
fosilifere.
Mezozoicul este reprezentat prin depozite sedimentare de varstă
paleogenă si neogenă.
Paleogenul este reprezentat prin formaţiuni atribuite etajelor
Rupellian şi Chattian.
Paleogenul este constituit din conglomerate argile si gresii roşii
verzui lipsit de forma şi flora fosilă. Este denumit şi orizont bazal şi
are grosimi cuprinse între 200-500 m.
Chattianul este denumit şi orizontul productiv aici fiind
cantonate stratele de cărbune.
Este dispus în continuitate de sedimentare peste orizontul
bazal.Complezul are grosimi cuprinse între 200-500m şi este alcătuit
din roci psamopelitice de calcare cenuşi, negricioase, gresii fine
cenusii verzui, argile negricioase, marne cenusii, şi marno-calcare
gălbui şi cafenii.

5
În cadrul acestui orizont se intalnesc 22 de strate de cărbune cu
numeroase nivele fosiliere.
Neocenul este prezent prin formaţiuni miocene atribuite
acvitanianului şi burdigalianului .
Acvitanianul este denumit şi orizont superior urmând în
continuare de sedimentare peste chattian.
Este constituit din gresii argiloase sau gresiene verzui maronii in
alternanţă cu argile verzui şi cenuşii iar sporadic se întâlnesc
intercalaţii de argile cărbunoase şi cărbune şistos cu grosimi mici.
Cuaternarul este prezent prin pleistocen superior si halocen.
Primului îi apartin terasele formate din pietrişuri, nisipuri, gresiere, iar
halocenului îi revin şesurile aluvionale, conurile de dejecţie, soluri
neacoperite de terase.

Tectonica

Depresiunea tectonică Petroşani are o structură de auto-


sinclinală, complicat faliată cu orientare vest-nord, vest- est, sud- est.
Bazinul este constituit din trei unitati structurale majore:
domeniul cristalinului getic, domeniul cristalinului autohton şi
complexul sedimentar.
Fundamentul este constituit din cristalinul autohton peste care
este dispus în pânză de sariaj cristalinul getic.În jumătatea estică a
bazinului apar două cute anticlinale, având o ondulaţie slabă, separate
printr-un sinclinal.
Pe lângă elementele plicative apar numeroase deranjamente
disjunctive transversale şi direcţionale. În partea vestică caracterul
sinclinal al bazinului se mentine în limite largi.
Principalele deranjamente disjunctive sunt : falia Jiului şi falia
marginală nordică. Falia Jiului este falia care delimitează partea sudică
a bazinului.
Amplitudinea deplasărilor provocate de aceasta este mare, ea
creşte spre vest unde ajunge la 200-700 m. Falia marginală nordică
delimitează sedimentarul bazinului de nord.
În extremitatea vestică a bazinului falia Jiului se uneşte cu falia
marginală nordică.
Pe langă cele două falii principale se remarcă existenţa a
numeroase falii tranversale şi direcţionale.

6
7
Fig.2 Bazinul carbonifer Valea Jiului
8
Stratigrafia

Structural, zăcământul Livezeni se caracterizează printr-o cută


anticlinală cu zonă de maximă ridicare a depozitelor în extremitatea
nord- estică. În partea nord-vestică şi în general în vest, depozitele se
afundă spre sinclinalul Dâlja-Petrila, iar la sud şi la sud est coboară
brusc, formând flancul nordic al sinclinalului Sălătruc.
Stratele de cărbune din perimetru au grosimi diferite dintre care
stratul 3 formează obiectul exploatării.
În ordinea sedimentarii lor, stratele de carbune sunt urmatoarele
Statul 1 - se întâlneşte sporadic la grosimi ce nu depăşesc 0,5 m.
Stratul 2 - situat la 6-10 m în acoperişul stratului 1 , prezintă variaţii
mari de grosime de la 0,05 m la 1,4 m , zonele cu grosimi mari fiind
restrânse.
Stratul 3 - este stratul principal şi se prezintă sub forma unui
complex de bancuri de cărbune cu intercalaţii argiloase.Grosimea
stratului este în medie 10-12 m, în zoma centrală şi nordică, spre sud
existând o tendinţă de scădere a grosimii.
Partea superioară a stratului este de trei ori mai compactă, iar
spre culcuş, numărul şi grosimea intercalaţiilor sterile cresc.
Stratul 3 se situează la o distanţă de 10-20 m faţă de stratul
2.Acoperişul este format de alternanţe de gresii cu argile bogat
fosiliere cu floră , iar culcuşul de gresii dure albicioase sau silicioase
sau argile grezoase cu resturi de plante fosiliere.
Stratul 4 -este situat la 20-40 m în acoperişul stratului 3 ,fiind
dezvoltat în 1-3 bancuri, neuniform , cu grosimi de 0,5 -1,85 m.
Stratul 5 - este al doilea strat ca importanţă din perimetru , fiind
situat la 40-60 m de stratul 3. Este format din 2-5 bancuri de cărbune,
separate de intercalaţii subţiri de argilă.Grosimea stratului este în
medie 2-6 m. Acoperişul este format dintr-o alternanţă de argile,
marne şi marne calcare cenuşii cu faună, iar culcuşul din gresii şi
argile grezoase cu concreţiuni sideritice.
Stratul 6 - are o dezvoltare lenticulară cu grosimi sub 1 m.
Stratul 7 - este situat la 30-50 , în acoperişul stratului 5, având
grosimi mici , sub 1 m, nu formează obiect economic.

8
Stratul 8 - 9 - are grosimea cuprinsă în general între 0,45 -0,80 m şi
sunt situate la 2-3 m unul faţă de celălalt.
Stratul 11 - are o dezvoltare redusă cu grosimi sub 0,5 m.În acoperiş
are argile fosilifere cu faună ,iar în culcuş argile grezoase cenuşii cu
urme de plante.
Stratul 12 -este situat la 45- 65 m în acoperişul stratelor 7-10.Este
considerat cel de-al 3-lea strat ca extindere şi ca grosime.Deşi are
grosimea peste 1 m, în multe zone nu se exploatează din cauza cenuşii
ridicate.
Stratul 13- prezintă extindere uniformă în perimetru. Este format din
1-2 bancuri de cărbune.În multe zone are grosimea de peste 1m , dar
din cauza conţinutului mare de cenuşă nu se exploatează.
Stratul 14- este situat la 20-30 m faţă de stratul 13 , fiind format din
1-2 bancuri de cărbune , extinderea stratului fiind neuniformă,
lenticulară ,iar grosimea cuprinsă între 0,2-0,6 m.
Stratul 15- se dezvoltă sub formă lenticulară, având grosimi în
general sub 1 m.
Stratul 16- este foarte slab dezvoltat la grosimi sub 0,5 m.
Stratul 17- este slab dezvoltat la grosimi sub 0,5 m.
Stratul 18- este format din 1-2 bancuri de cărbune având grosimi
mici până la 0,9 m având apariţii insulare.
Stratul 19 - a fost întâlnit în puţine foraje şi are o grosime redusă.

Condiţii hidrogeologice şi gaze

Lucrările de exploatare cu foraje executate în cadrul perimetrului


nu au evidenţiat existenţa de pânze acvifere.
Forajele executate în cadrul câmpului minier nu au indicat iviri
de gaze.Trebuie ţinut cont însă că în câmpul minier Livezeni, s-au
semnalat gaze atât în foraje cât ţi în timpul exploatarii subterane.
Zăcământul în urma măsurărilor efectuate a fost încadrat de
către INSEMEX Petroşani în categoria a IV-a.

9
Principalele caracteristici calitative si tehnologice ale
substantelor utile

Pe baza probelor recoltate din carotele extrase din bancurile de


cărbune ale stratelor cu grosimi mai mari de 0,2 şi de bancuri care au
închis intercalări de steril mai mici de 0,1, au fost efectuate analize
fizico-chimice pentru determinarea următoarelor caracteristici:
-umiditate totală Wt = 1,5 - 10,5 %
-conţinut cenuşă Aauh = 6,50 - 85,5 str. 5
= 5,40 - 77,9 str. 3
-substanţe volatile V0auh= 1,6 - 4,9 % str. 5
1,2 - 6,8 % str.3
-cocs Kr = 28,10 - 87,40 % str.5
= 50,3 - 87,40 % str. 3
-conţinut de sulf Sc = 1,58 - 4,68 % str. 5
= 0,4 - 4,46 % str. 3
-greutate specifică 1,55 - 1,65 kg/dm3 str.5
1,7 - 1,77 kg/dm3 str. 3
-putere calorică Qssub= 3065 - 6405 Kcal str. 5
1131 - 7630 Kcal str. 3
Qinf = 2885 - 6098 Kcal/kg str. 5
1099 - 6022 Kcal/kg str. 3
Aceste valori diferă de la strat la strat, înregistrându-se variaţii
pronunţate , chiar şi în cazul aceluiaşi strat.
Însuşirile de anglutinare pentru stratul 3 sunt următoarele:
-stratul 3 anglutinează slab si cocsifică foarte slab
În componenţa cărbunelui s-au întâlnit clorit, nitrit într-o
proporţie mică fuzitul, micronitul, precum şi substanţele minerale cum
ar fi calcita, argila, cuarţ şi sporadic şisturi.
Cărbunele este alcătuit dintr-o alternanţă de benzi cu luciu diferit
cu aspect rubanat cu stratificaţia evidentă.
Predomină benzile semilucioase, au mai apărut şi benzi cu luciu
de smoală şi foarte rar cele mate.
Caracteristicile calitative medii ale cărbunelui sunt următoarele:
-cenuşă de anhidru Aauh = 51,55 %
-puterea calorică Qi = 2927 Kcal/kg

10
1.2 Prezentarea condiţiilor de zăcământ sub oriz. 187
Rezerve geologice, industriale şi de exploatare
Dezvoltarea stratului 13 în ramura sudică sub orizontul
187

Stratul 13 este stratul principal de zăcământ. Este bine dezvoltat


având grosimea pe normală cuprinsă între 2 şi 17 m. Este format din
numeroase bancuri de cărbune separat prin intercalaţii de steril.
bancurile din acoperiş sunt mai groase şi cu intercalaţii mai mici de
streil. Către culcuş stratul este efilat în mai multe bancuri cu grosimi
mici, separate prin intercalaţii groase cu argile sau gresii.
Din documentaţia geologică de sinteză întocmită pentru câmpul
minier Livezeni s-a estimat că stratul 13 în flancul sudic se extinde pe
direcţie pe o distanţă de 1500 m şi pe înclinare pe 800 m, la o înclinare
cuprinsă între 140 şi 160.

Tăria şi clivajul cărbunelui

Stratul 13 este situat la o distanţă de 30-70 m între ele în stratul


13 la 30-50 m de la limita bazal-productiv. Sunt stratele formate dintr-
o alternanţă de bancuri de cărbune cu intercalaţii sterile pe un interval
stratigrafic de 20-30 m. Cărbunele este compact în partea superioară a
stratelor şi cu intercalaţii sterile spre culcuş.

Caracteristicile rocilor înconjurătoare

Acoperişul stratelor este format din gresii argiloase verzui


cenuşii, vărgate cu resturi de plante, iar in acoperişul direct argile fine
gazoase compacte fosiliere cu floră.
Culcuşul apropiat al stratelor este alcătuit parţial din argile şi
argile silicioase, gresii verzui şi marne compacte.
Flora este caracterizată prin prezenţa pteridephitelor
girnosperme şi argiosperme şi prin metoda vegetală de tip mezatrop,
ierbos şi lemnos.
Stratele sunt situate în general în roci compacte şi la adâncimi
suficient de mari ca să constituie ecran faţă de apele freatice din văile

11
răurilor şi pâraielor cu debit permanent. Singura posibilitate de
infiltratie a acestora sunt lucrările miniere vechi.

1.3.Calculul rezervelor de substanţă minerală utilă din


stratului 13 , între orizontul 130 şi 187

Din forajele executate de la suprafaţă în flancul sudic, rezultă că


grosimea stratului 13 este 10,73 m, a stratului 15 este 3,02 m, iar pe
normală, ţinând cont de înclinarea stratelor rezultă 13= 10,3 m şi m15
= 2,9 m.
Pentru calculul rezervelor de cărbune din stratele13 şi15 în
flancul sudic între orizontul 130 şi 187 se măsoară cu planimetrul pe
harta structurală suprafaţa între orizontul 130 şi 187 apoi se înmulţeşte
cu grosimea medie pe care o luăm în calcul, a stratelor.
Prin rezerva de bilanţ se înţelege rezerva geologică care poate fi
exploatată şi valorificată din punct de vedere economic ţinând cont de
condiţiile de zăcământ, cantitatea şi calitatea rezervei.
Rezerva de bilanţ se calculează cu relaţia :
Rb = S∙H∙γ∙C , [t]
în care:
S- suprafaţa pe orizontală
H-grosiomea medie a stratului
γ-productivitatea stratului
C-coeficient de extragere a rezervei
C=0,85
Rb3=175000x10,3x1,6x0,85=2.451.000t
Rb5=515500x2,9x1,6x0,85=2.033.132t
Se ştie că:
Rb=Ri + ∑Rp [t]
unde: Ri-rezerva industrială, rezerva care se extrage la suprafaţă
∑Rp -pierderile totale de rezervă
∑Rp = Rpp + Rpexp [t]
unde: Rpp-rezerva pierdută prin proiectare
Rpexp-rezervă pierdută prin exploatare
Rpp=0,1 Rb =0,01 x4484532 = 44845 t
Rb= Rb3 + Rb5 = 4.485.532 t

12
Rpexp= ( Rb - Rpp ) ∙ Kexp
Kexp-coeficientul pierderilor prin exploatare
Kexp = 1-C =1-0,85 = 0,15
Rpexp = ( 4484532 - 44845 ) x 0,15 = 665.952 t
∑Rp = 44845 + 66593 = 710798 t
Rezerva industrială va fi:
Ri = Rb - ∑Rp = 4484532 - 710798 = 3.733.734 t

Calculul duratei de activitate a flancului sudic între orizontul


130 şi 187

Rezerva industrială fiind cunoscută şi ştiind că ponderea pe care


poate să o reprezinte stratul 13 în producţia anuală a minei poate fi de
500.000/an, astfel putem calcula durata de activitate a minei:

Tc = Ri / A = 3773734 / 350.000 = 10,8 ani

Pentru determinarea duratei totale de activitate a flancului


trebuie să se adauge duratei de activitate calculate Tc, durata de
însuşire a activităţii de producţie proiectate a flancului T2.
Adică:
Tt = Tc + T1 + T2 [ani]
Tt = 11 + 2 + 3 = 16 ani

13
CAPITOLUL II

DESCHIDEREA ACTUALĂ SI DE PERSPECTIVĂ


A E.M. LIVEZENI

2.1. Deschiderea actuală a minei Livezeni.Lucrări miniere


planificate până în anul 2012

Mina Livezeni este deschisă în prezent în adâncime prin


următoarele puţuri:
- Puţul Auxiliar principal
- Puţul principal cu schip
- Puţul Auxiliar Est
- Puţul de aeraj nr.2
- Puţul Auxiliar nr.3
- Puţul de aeraj nr.4 , şi orizonturi aflate în funcţiune:
- orizontul 575
- orizontul 475
- orizontul 180( care este şi orizontul principal de transport).
Reţeaua de lucrări miniere este dezvoltată, în special în cadrul
blocului IX , zonă în care se realizează procesul de exploatare în
cadrul a două sectoare.

Fig. 3 Exploatarea miniera Livezeni

14
Fig. 4 Schema de deschidere a minei Livezeni

15
Legătura între principalul orizont de transport producţie ,
steril ,materiale şi personal oriz.187 şi oriz.130 dezvoltat în sectorul I
al minei ( partea estică) este realizată prin cele două plane înclinate şi
anume:
- planul încilnat în culcuşul str.13 , cota 130 -187.
De asemenea , principala axă de aeraj în curs de finalizare este
planul înclinat de aeraj din culcuţul str.13 , plan ce face legătura cu
lucrările din str.13 aflate între cotele 271 şi cota 412.
Principalele procese tehnologice din subteran şi suprafaţă se
desfăşoară după cum urmează:
- Transportul producţiei în subteran se realizează pe transportoare
cu benzi montate pe planele înclinate din culcuşul str.13 şi pe
orizontul 187 până la complexul de însilozare, de unde producţia este
extrasă la suprafaţă prin intermediul a două schipuri de 8 tone. La
suprafaţă producţia este preluată de transportoare cu benzi şi condusă
la preparaţia Livezeni.
Producţia rezultată din cadrul sectorului I ( zona estică a blocului
VI) este preluată pe transportoarele cu benzi de la orizontul 475 ,
încărcată apoi în vagonete şi extrasă prin puţul nr.3 la suprafaţă de
unde este preluată de mijloacele auto şi transportată la preparaţia
Livezeni.Astfel transportul din cadrul acestui sector se va realiza prin
subteran şi unul pe planul înclinat din culcuşul str.13.
Evacuarea aerului viciat se realizează sectorizat astfel :
- aerul viciat din cadrul sectorului I la staţia - suitor puţ nr.4
Petrila Sud.
- aerul viciat din cadrul sectorului II - la staţia Puţ nr.2
Evacuarea apelor se realizează prin cele două staţii de pompe
existente din care una amplasată la baza planului înclinat , iar staţia
principală în zona circuitului puţului auxiliar incinta principală.
Alimentarea cu energie electrică în subteran este realizată din
staţiile traffo existente şi care deservesc atât abatajele cât şi lucrările
de investiţii.

2.2.Lucrări miniere de pregătire şi de exploatare a


stratului 13

În prezent , obiect al exploatării subterane îl constituie stratul 13


din cadrul blocului IX.

16
Acest strat are grosimea de 12 -14 m în cazul stratului 13. La
alegerea metodelor de exploatere adecvate pentru mina Livezeni s-au
ţinut seama de o serie de influienţe a factorilor naturali care se
grupează după cum urmează:
- prima grupă -factorii naturali care influienţează nemijlocit
asupra metodei de exploatare care cuprinde elementele caracteristice
de zăcământ ale stratelor, tectonica zăcământului şi conţinutului de
gaze a stratelor.
-a doua grupă -factorii naturali ce nu influenţează asupra
metodei de exploatare ca: proprietăţile fizico-mecanice, ale rocilor,
adâncimea zăcământului, adâncimea de exploatare, presiunea minieră
şi pericolul de autoaprindere a cărbunelui.
-a treia grupă -factorii ce au influenţă asupra metodei de
exploatare ca: periculozitatea prafului de cărbune, infiltraţii de apă şi
calitatea cărbunelui.
Avându-se în vedere factorii enumeraţi mai sus, în cadrul minei
Livezeni se folosesc metode de exploatare cu stâlpi lungi pe direcţie
cu felii pe înclinare stratul 13 eploatandu-se în mai multe felii cu
varietate în avans şi în retragere.
Lucrările de pregătire ce se execută în cadrul acestor metode de
exploarate constau din următoarele:
-galerii de bază pentru fiecare stâlp de exploatare şi pentru
fiecare felie.
-galerii de aeraj sau canal de aeraj pentru fiecare stâlp de
exploatare şi pentru fiecare felie la stratul 13.
-suitorii de colectare a producţiei executate în cărbune care fac
legătura cu galeriile direcţionale din culcuşul stratului 13 bloc IX.
-suitorii de aeraj executaţi în cărune care fac legătura cu planele
înclinate din culcuşul stratului 13.
Forma şi secţiunea lucrărilor miniere, a lucrărilor din pregătire s-
au ales în aşa fel încât aceste lucrări să asigure spaţiul util pentru aeraj
şi transport materiale sau utilaje chiar în condiţia aplicării
coeficientului de convergenţă maxim stabilit şi anume de 35-56 %.
Profilele utilizate la susţinerea lucrăilor de pregătire se
realizează cu profile luminate de tip SG-23 şi SG-29.
Din aceste motive profilele ce s-ai iluminat sunt mari şi anume
GDM-10, GDM-12, iar amplasarea planelor înclinate de steril s-a
dispus la minim 25m distanţă de culcuşul stratului sau zona aflată în
exploatare.

17
Tehnologia de execuţie a lucrărilor de pregătire constă în
următoarele:
Tăierea cărbunelui sau sterilului la lucrările de pregătire se
realizează prin procesul de perforare-împuşcare iar la lucrările în
cărbune mai lungi de 250 m se utilizează combina GPK-S.
Încărcarea materialului rezultat în urma săpării lucrărilor de
pregătire se va realiza mecanizat în cazul tăierii cu combina de
înaintare în cărbune şi manual sau cu maşini de încărcat în cazul
executării prin procesul perforare -împuşcare.
Transportul materialului executat se realizează de la caz la caz
cu transportoare cu rachete, cu benzi de cauciuc şi cu vagonete.
În cadrul metodelor de exploatare cu stâlpi pe direcţie atât la
exploatarea în avans cât şi în retragere se execută următoarele
operaţiuni:tăierea cărbunelui, susţinerea abatajului, dirijarea presiunii
miniere, evacuarea cărbunelui şi realizarea tavanului artificial .
Tăierea mecanizată se realizează atât cu combina KS-3M cât şi
cu combina 2K-52My.
Susţinerea abatajului se realizează cu susţinere SMA-2 sau
SMA-P2H.
Încărcarea cărbunelui se face de către utilajul ce execută tăierea.
În abataje cu lungime mare pe direcţia de avansare a forajului se
vor utiliza transportoare cu rachete de tip 'călăreţ' în combinaţie cu
transportoare cu baudă.
Dirijarea presiunii se face prin prăbuşire totală după fiecare
păsuire a complexelor.

18
CAPITOLUL III

STABILIREA BAZELOR DE PROIECTARE

3.1. Tipul si caracteristicile rocilor strabatute

În afara orizonturilor acvifere freatice din terase şi aluviuni,


aflate la suprafaţă, în adâncime nu există roci permeabile în care să se
acumuleze ape subterane mici în cuprinsul zăcământului, nici în
vecinătatea acestuia.
Căteva din caracteristicile rocilor înconjurătoare în care se vor
executa lucrările miniere de deschidere a flancului sudic sub orizontul
187 ( deschiderea orizontului 130).

marme grezoase gresii verzui


4
-greutatea specifică γ 2,7∙ 10 2,72 ∙ 104 N/m3
-greutatea specifică aparentă γ 2,51 ∙ 104 2,624 ∙ 104 N/m3
-umiditatea W 1,365 % 0,593 %
-rezistenţa de rupere la
-copresiune σc 23,45 44,75 MPa
-rezistenţa de rupere
la tracţiuune σt 4,46 5,33 MPa
-rezistenţa la încovoiere σî 3,08 MPa
-coeziunea C 8,67 MPa
-unghiul de frecare interioară φ 480
-modulul de elasticitate E 4212,5 MPa
-Coeficientul lui Parsseu μ 0,073
-gradul de stabilitate 0,573 = n ∙ γ ∙ H / σc = 0,3

3.2.Nominalizarea lucrarilor miniere proiectate

În cadrul orizontului 200 sunt cuprinse toate lucrările


aparţinătoare orizontului 200 propriu-zis , precum şi lucrările de
legătură cu orizontul inferior (oriz.130) care contribuie la deschiderea

19
pe orizontală. Din cadrul complexului de lucrări nominalizăm
următoarele:
1. Plan înclinat oriz. 130-187
2. Galerie transversală principală oriz.130

3.3.Scopul şi destinaţia lucrărilor


miniere;amplasament , legătura cu celelalte lucrări
miniere;durata de serviciu , mod de amenajare

A. Planul înclinat orizont 130-187


Scopul executării planului înclinat oriz.130-187 este
multiplu. Astfel primul scop este că prin executarea acestui plan
înclinat se va deschide rezereva stratului 13 între oriz. 130-187.
Al doilea scop ca importanţă este realizarea căii de
transport cărbune parţial materiale şi personal precum şi introducere a
aerului proaspăt pentru viitoarea exploatare ce se va desfăşura în
blocul IX.
B. Galeria transversală principală oriz.130 va asigura în prima
etapă transportul producţiei ,personalului şi o parte din materiale ,
precum şi introducerea aerului proaspăt la abatajele în funcţie.
Legătura dintre oriz.130 şi celelalte orizonturi se realizează
fie de-o parte prin planul înclinat 130-187 şi pe de altă parte prin
lucrările de pregătire ce se execută.
Durata de serviciu a lucrării este de 21 ani ca orizont de
bază şi 16 ani ca orizont de cap.
Amenajarea lucrărilor va fi realizată după cum urmează:
Planul înclinat va fi amenajat pentru a asigura transportul
producţiei pe transportoare cu benzi suspendate şi pentru asigurarea
transportului materialelor pe cale ferată cu ajutorul vagoneţilor ,
cărucioarelor şi platformelor.
De asemenea , planul înclinat va fi amenajat cu scări şi
canal de colectare a apelor .
Galeria de ocol de la baza planului înclinat va fi amenajată
cu cale ferată simplă şi canal de colectare a apelor.
Galeria principală , oriz.130 va fi amenajată cu cale ferată,
transportoare cu bandă, transport cu monorai precum şi n canal pentru
evacuarea apei.

20
3.4.Alegerea formei profilului şi dimensionarea
secţiunii în lumină. Alegerea profilului standardizat.

La săparea galeriilor în roci cu tărie medie se recomandă profilul


cu pereţi drepţi şi tavan boltit (semicircular) sau profil cu pereţi arcuiţi
şi tavan cu boltă semicirculară.
Deoarece presiunea totală din pereţi la lucrările miniere existente
la E.M. Livezeni este semnificativă vom adopta profilul cu pereţi
drepţi şi tavan boltit.
Dimensionarea secţiunii utile a galeriei va ţine seama de
următorii parametrii:
-dimensiunea mijloacelor de transport şi numărul lor
-dimensiunea culoarului de circulaţie a personalului
-limitele admise de normele de protecţia muncii la amenajarea lucrării
-verificarea secţiunii la debitul de aer
-verificarea la capacitatea de transport impusă de producţia zilnică a
minei
Lucrările miniere pentru deschiderea orizontului 130 sunt
amplasate la 500 m faţă de suprafaţă.

Stabilirea profilului

-lăţimea la vatră a lucrării


B=m + A+n+A+P

B= 200+1200+600+1030+300=3330m

m-distanţa dintre mijloacele de transport şi peretele galeriei pe partea


ce nu e prevăzută cu culoar pentru circularea personalului
mmin=200mm
A-lăţimea maximă a utilajului de transport
P-distanţa de siguranţă dintre 2 mijloace de transport în mişcare
n-lăţimea culoarului de circulaţie
h3-înalţimea masurată de la nivelul marginii superioare a mijloacelor
de transport până la partea superioară a spaţiului de circulaţie.

h3= 1800 - ( h- ha )
h3=1800 - ( 1400 + 150 ) = 250m
21
h2-înălţimea galeriei de la nivelul stratului de balast până la talpa
bolţii.
h2=h1+ha
h2=1600 + 150 = 1750m

Raza bolţii în zona centrală:


R = 0,692 ∙ B = 0,692 ∙ 3330 =2304 m

Deoarece f=4 vom aplica:


1
h0= 3 B
1
h0= 3 3330 = 1110 mm

Suprafaţa în lumină a galeriei:


S= B(h2 + 0,39 B)
S = 3,330 (1,750 + 1,342) = 11,29m2

Perimetrul galeriei în săpare:


P= 2h2+2,33B
P=2∙1,75 + 2,33 ∙ 3,33 = 11,0

Perimetrul galeriei în lumină:


P = 2h3 + 2,57 B1
B1=B + g
g-grosimea susţinerii
B1=3330+120=3450mm
P=2∙0,25+ 2,57∙2,45=9,35m

Secţiunea lucrării va fi standardizată astfel încât sa satisfacă relaţia:


SSTAS> Scalculată

22
Fig.5 Profilul tipizat GDM-12

9
Din albumul de lucrării miniere tipizate vom alege profilul
GDM-12 şi pentru galeria de la orizontul 130 şi PLDM-12 pentru
planul înclinat orizont. 130-187.

Determinarea intensităţii de încărcare


q=hb∙γ∙L=0,949∙2,69∙104∙0,6=1,18tf/m2

-reacţiunile la baza stâlpilor


ql 1,18 − 4,768
A=B= 2 = 2
=2,81 tf/m

-reacţiunea elastică a rocilor din peretele galeriei


q 1,18
Q=K∙ 100 =66∙ 100 = 0,78 tf/m

-împingerea orizontală
ql 2 Qr 1,18 ⋅ 4,768 2
0,78 ⋅ 2,16
H= 8 f = f0 = 8 ⋅ 3,55
- 3,55 =0,55tf/m
0

f0 = 3,55-înălţimea susţinerii
r = 2,16-raza bolţii susţinerii

-coordonatele secţiunii periculoase pentru susţinerea elastică

( H + Q) 2 (0,55 + 0,78 ) 2
x0 = r−
q2
= 2,16 −
1,18 2
= 1,12m
y0 = r 2 − x 20 +h = +0,794 = 2,60m
2
2,16 2
−1,12

-momentul maxim încovoietor


l q l
Mmax= ( 2 -x0)- 2 ( 2 -x0)2-H∙y0-Q(y0-h)
2
 4,768 1,18  4,768 
Mmax= 2,81  −1,12 ) -  −1,12  - 0,55 ∙ 2,6 - 0,78
 2 2  2 
(2,6-0,749)
Mmax = 3,55184 - 0,94264 - 1,43 - 1,44378 = 0,56tf

-modulul de rezistenţă
M max 56000
W= = = 43,08 m3
σ1 1300
Deci putem alege un profil special de 29 kg/m cu modulul de Wx
= 94cm3 şi F = 37 cm2

24
-efortul axial la compresiune
x0 l x y −h
Nx = A + q − x0  0 − H 0
r 2  r r
1,12  4,768  1,12 2,6 − 0,749
Nx= 2,81 2,16 +1,18  2 −1,12  2,16 − 0,55 2,16
Nx = 1,76 tf

-efortul total la încovoiere în secţiunea periculoasă va fi:


M max Nx
σi = +
W1 F1
56000 1,76
σ1 =
94
+
37
= 596 daN /cm2

3.5. Date generale de proiectare

Din datele anterioare la capitolele anterioare şi după


dimensionarea profilelor alese pentru planul înclinat oriz. 300-250 şi
galeria de la oriz. 250 putem lua caracteristicile principale necesare la
proiectare din 'Albumul de lucrări miniere tipizate' la profilul GDM-
12.

Paraetrii lucrării Unitatea de măsură Valoarea pentru orce


valoare a lui 'f' '
Suprafaţa utilă m2 12,00
Suprafaţa între vatră m2 13,00
şi boltă
Suprafaţa totală m2 13,76
Suprafaţa de săpare a m2 0,43
canalului
Suprafaţa de betonare m2 0,21
a canalului
Suprafaţa de scurgere m2 0,22
a apelor în canal
ά∙10-4 11-13
3
Qaer m /min 5760-10800
Qapă m3/h 240

25
Susţinerea metalică cu profile SG-29 este o susţinere elastică din
4 elemente(2 stâlpi şi 2 grinzi).Partea inferioară a stâlpilor este
prevăzută cu saboţi pentru a micşora pe vatră a susţinerii.
Sub saboţii stâlpilor se introduce o talpă de lemn sau un bolţar
de beton.
Grinzile se ansambleaza cu stâlpi pe o porţiune de 400 mm prin
suprapunerea şi srângerea cu ajutorul şuruburilor.
Între două cadre vecine se vor monta strângători pe ambii pereţi
ai galeriei.Numărul acestora este în funcţie de caracterul solicitărilor
dinamice ale lucrării.

3.6.Aprecierea gradului de stabilitate a rocilor

Pentru calculul presiunii rocilor se pot aplica metode de calcul


bazate pe metodele elasto-lastice de interpretare a interactiunii dintre
roca si sustinere, respectiv ipoteza lui Protodiakonov, Labasse si P.M.
Timbarevici.

Ipoteza lui Protodiakonov


Valoarea presiunii rocilor de la tavan Pt, asupra sustinerii care
actioneaza pe unitatea de lunhgime a lucrarii este data de greutatea
masei de roci din interiorul boltei si se determina cu relatia:

4
Pt = 3
∙a∙b∙γ

Iar asupra unui cadru de sustinere:

4
Pt = 3 ∙ a ∙ b ∙ L ∙ γ
a– jumatatea lucrarii in sapare la tavan, m
b– inaltimea boltei de echilibru natural
2a 3,790
b= f
=
4
= 0,949

f-coeficientul de tarie al rocii dupa Protodiakonov


f=4
γ-greutatea volumetrica a rocilor
γ=2,69 104 N/m3

26
L-distanta intre cadrele sustinerii
L=0,6 m

4
Pt= 3 ∙ 2,389 ∙ 0,949 ∙ 0,6 ∙ 2,69 ∙ 104 = 4,86 ∙ 104 N/m2
Pt= 48daN/m2

Dupa Labasse presiunea se poate determina cu relatia :


 R  2 sin ϕ
P= γ ∙ H (1- sinφ) 
 Rp


1 −sin ϕ

H=500m – adancimea la care se executa lucrarea
 2,3  2 sin 48
P = 2,694 ∙ 104 ∙ 500(1-sin48)  3,4 1 − sin 48 = 4,3 ∙ 10 4 N / m 2

P=43daN/m2
R-raza de sapare
R=2,3m
R 2,3
Rp=R+ f = 2,3 + 4 = 3,4m

Dupa Timbarevici adancimea la care se extinde miscarea


particulelor de roci din vatra lucrarii se determina:
g0 − ϕ 90 − 48
H ∙ tg 4 ∙ 3,38 ∙ tg 4
2 = 2 = 0,075m
Xo=
4 go − ϕ 4 90 − 48
1 − tg 1 − tg
2 2
go − ϕ
sin
To= Do 2
cos ϕ
Do=Da-Dp
Da-presiunea activa
Dp-presiunea pasiva
ϑV ∙ Xo
Da= ( 2 H + Xo )tg 2 g 0 − ϕ =
2,69 ∙ 10 4 ∙ 0,075
∙ (2 ∙ 3,38 + 0,075)tg 2 90 − 48
2 2 2 2
Da=1016N
ϑV − Xo 2 2 90 + ϕ 2,69 ∙ 10 4 ∙ 0,075 90 + 48
Dp= tg = ∙ tg 2 = 513 N
2 2 2 2
Do=1016-513=503N
90 − 48
sin
To=503 2 = 269 N
cos 48
CAPITOLUL IV

27
STADIUL ACTUAL AL EXECUTARII LUCRARILOR
MINIERE ORIZONTALE SI INCLINATE IN STERIL

4.1.Studiul actual al mecanizării săpării galeriilor şi


planelor înclinate în steril
În perioada 1990 - 2000 s-au amplificat creşteri relativ mari ale
volumului de lucrări miniere de deschidere ce trebuiau executate în
cadrul perimetrelor vechi şi noi din Valea Jiului.
Astfel în perioada 1995 - 2000 s-a amplificat executarea a cca.15
km de lucrări, un volum cu aproape de trei ori mai mare faţă de
perioada 1990 - 1995.Din cauze diverse numai cca. 56% s-au realizat
restul fiind planificat în perioada 2000-2005 si 2005-2010.
Din volumul lucrărilor planificate cea mai mare parte revenea
ghaleriilor cu pondere 75-79% şi 4% planelor înclinate.
La săparea galeriilor în steril în steril din Valea Jiului se
foloseşte cu precădere metode prin perforare - puşcare şi în cazuri
singulare s-au folosit combinele cu tăiere integrală şi cu tăiere
punctiformă.
La săparea prin perforare - puşcare gradul de mecanizare al
principalelor operaţii de bază, perforare gauri, încărcare şi evacuare
rocă, variază foarte mult de la o mină la alta.
Perforarea găurilor se realizează în principal cu perforatoare
preumatice de tip P-90 montate pe coloane telescopic Unele mine cum
sunt Uricani , Valea de Brazi, Petroşani, Lupeni şi Lonea sunt dotate
şi cu cărucioare de perforat tip BUR-2 dotate cu două perforatoare
relativ percutante tip BU preumatice.
Experimentul la săparea unor galerii în steril de la minele
Bărbăteni şi Lonea - Pilier s-a utilizat în căruciorul IMP-2 (proiectat
de UTP - catedra de maşini miniere) cu acţionare hidraulică a
sistemului de deplasare şi al comenzilor dotat cu 2 perforatoare rotativ
percutante preumatice P152 (Independenţa Sibiu).

28
Perforarea cu perforatoare P-90 montate pe culoare telescopice
menţine viteza de perforare şi productivitatea muncii la valori scăzute
şi foarte scăzute din cauza performanţelor slabe ale perforatoarelor
datorate presiunii scazute ale aerului comprimat ce nu permit
perforarea concomitentă cu 3-4 perforatoare. De aici apare cu o
pondere mare nefolosirea timpului de muncă al oamenilor şi aşa
numeroşi din echipă.
Soluţia de utilizare a căruciorului de perforat BUR - 2 la
săparea în steril a galeriilor duble a condus în mare parte la reducerea
timpului de perforare (Uricani, Petroşani, Valea de Brazi) însă cu
înregistrarea a numeroase deficienţe ca :
-Sistemul de fixare manualal căruciorului necesită un timp de
pregătire relativ mare (25-30%) dacă se raportează la timpul efectiv de
perforare.
-Avand un numar mare de metode preumatice căruciorul BUR-2
se evidenţiază ca un mare consumator de energiece indică preţ de cost.
Totodată la presiuni reduse ale aerului comprimat nu se poate folosi al
doilea perforator iar vitezele de perforare sunt reduse.
-Poziţionarea perforatorului în locurile fixate pentru găuri se
face cu dificultate datorită vitezei mari de manevră a braţelor,
realizate de cilindrii hidraulici şi care nu poate fi micşorată de la
pupitrul de comandă.
-Amplasarea manevrelor de comandă în ambele parţi laterale ale
pupitrului impune doi operatori la comanda perforatoarelor.
Căruciorul de perforat IMP-2, proiectat şi construit de colectivul
de maşini miniere din UT Petroşani se evidenţează printr-o mare
precizie în manevrarea braţelor port-perforator precum şi prin
sistemul de calare cu patru suporţi la sol acţionaţi hidraulic care
asigură o mare rapiditate în pregătirea şi încheierea operaţiei de
perforare.
Actionarea electrohidraulică a sistemelor de comandă şi de
deplasarereduce consumul de energie faţă de căruciorul BUR-2 şi
asigură o funcţionare optimă a perforării, forţa de avans putând fi
reglată pe cale hidraulică în limitele ei optime.
Mecanizarea celei de a doua operaţii principale, încărcarea
rocilor s-a realizat în principal cu maşini de încărcat cu cupă de
construcţie indigenă MIC-2P şi MIC-3P şi cu maşini grele de import
MPM-HE şi PP-2N (Rusia).

29
Pe linia evacuării săa rămar la sistemel clasic cu vagonete de
1000 l manevrate manual şi care favorizează creşterea timpilor
reproductivi între 35-45% din timpul total al încărcării.

Fig. 6 Vagonete

Utilizarea vagoanelor-siloz construite la UTP de 8 şi de 10 m3


capacitate nu se pot folosi decăt în cazurile în care descărcarea rocilor
se face într-un suitor colector din apropierea frontului în săpare. În
concluzie mecanizarea evacuării rocilor în spatele maşini de încărcat
este deficitară la toate minele din V. Jiului.
De asemenea maşinile de încărcat MIC-2P, datorită capacitaţii
şi puterii mici realizează productivitaţi reduse în cazul rocilor tari şi
foarte tari.
La săparea galeriei de deschidere din Valea Jiului susţinerea se
realizaeză aproape în exclusivitate în metal. În prezent, montarea se
realizează manual din care cauză operaţia necesită un foarte mare
volum de muncă şi timp.
Din cele prezentate reiese că la execuăia cu explozivi a galeriei
de deschidere, mecanizarea principalelor operaţii se face într-o măsură
redusă ceea ce justifică oarecum vitezele mici de săpare realizate.
Din statisticile CNH Petroşani din ultimii 5-6 ani rezultă că
avansurile medii lunare variază între exploatărie miniere din Valea
Jiului.

30
Variaţiile foarte mari ale vitezelor de săpare care raportate la
cele obişnuite sunt mai mici cu de trei patru ori , iar productivităţile
înregistrate în anul 1990 şi 1991 cu de 5-8 ori şi mai mici (0,05m/post)
faţă de 0,3-0,45 m/post.
Cele mai mici viteze de săpare s-au obţinut în condiţiile trecerii
de la 3 sch/zi la 4 sch/zi, fără modificarea numărului de oameni pe
schimb, cu excepţia unor brigăzi de la Valea de Brazi care au reuşit să
realizeze 2-3 salturi pe zi, la celelalte mine majoritatea brigăzilor se
limitează la 1 salt de 1,2-1,5 m pe cele 4 schimburi, în fiecare schimb
realizându-se numai una din operaţiile de bază.
Făcând o sinteză a celor prezentate rezultă următoarele grupe de
cauze care au contribuit la vitezele reduse:
a)Dotarea tehnică a brigăzilor
b)Transportul sterilului la evacuare şi aprovizionarea cu
materiale şi piese de schimb
c)Organizarea procesului de săpare în front şi în spatele
frontului.
a)Dotarea tehnică a brigăzilor poate fi considerată principala
cauză a vitezelor reduse dacă s-ar ţine seama de productivitatea
utilajelor.
Deşi la perforare şi la încărcare se folosesc utilaje învechite
acestea au o productivitate redusă ca urmare a nefuncţionării lor la
parametrii optimi datorită presiunii aerului comprimat sub 4 atm., a
întreţinerii necorespunzătoare a utilajelor, a lipsei pieselor de schimb
în special a capetelor detaşabile la sfredele ş.a.Toate acestea sunt
conelate cu o proastă organizare a operaţiei.
b)Transportul rocilor la evacuare şi aprovizionarea - constituie
unul din principalele puncte din sectorul de investiţie al minelor.
Manevra manuală în spatele maşini de încărcat şi distanţele mari
de manevră face ca productivitatea maşinilor să scadă de 3-5 ori faţă
de cele teoretice, iar efortul oamenilor să fie foarte ridicat.La aceasta
se mai adaugă frecvenţa lipsa a vagonetelor goale.
Legat de aprovizionarea cu materiale (cadre metalice, bandaje,
cale ferată, traverse, coloane de aeraj, ş.a.), aceasta se realizează de
catre brigadă de la distanţe foarte mari şi fără a avea mijloace
mecanizate de transport.

31
4.2. Mecanizarea complexă la săparea galeriilor de
deschidere din Valea Jiului
Săparea galeriilor cu ajutorul combinelor de înaintare s-a
materializat în Valea Jiului prin achiziţionarea în ultimi 20 de ani a
multor tipuri de combine atât de greutate mică cât şi medie.
Aceste combine s-au folosit atât în pregătiri executate în
cărbune, cât şi în galerii executate în roci tari C 550 daN/cm3.
Dintre combinele străine achiziţionate: PK-7,CPK şi PK-9R,
Alpine AM-50 (Austria), Dosca MK-2A (Anglia) şi Pouret ARCL-1
(Germania) de CI-2 la UM Timişoara.
Dintre combinele utilizate în steril:AM-50 şi MK 2A.
Performanţele mai mari şi simplitatea constructivă a combinei Alpine
a condus la cumpărarea licenţei şi fabricarea ei la UM Timişoara sub
denumirea de CI-2.
Cuexcepţia seriei zero şi a cătorva exemplare di următoarele
serii, combinele CI-2 nu s-au dovedit eficiente la săparea galeriilor în
steril, vitezele de săpare rareori depăşind 2m/zi. La acestea au
contribuit atât deficienţele de ordin constructiv cât şi de ordin tehnico-
organizatoric la beneficiar.
Pentru tăierea în roci sterilele cu duritate mare f= 3÷6 s-au
achiziţionat combine cu tăiere integrală DemagTVN 4-5 din Germabia
care poate realiza galerii de formă circulară cu raza de săpare
2,3÷2,4m.Introdusă la săparea unei galerii principale de la orizontul
400 EM Uricani s-a reuşit realizarea unor avansări ce au variat de la
17 la 18 m pe zi. Neomogenitatea rocilor şi prezenţa unor falii
secundare pe traseul de săpare a condus la surpări frecvente ale rocilor
din tavan care a redus la minim eficienţa de săpare cu această
combină.

Fig.7 Detaliu al combinei de inaintare

32
La vitezele reduse înregistrate au contribuit şi timpul foarte mare
înregistrat la montarea susţinerii inelare a aprovizionării defectuase cu
materiale şi piese de schimb, deficienţe în realizarea evacuării în
spatele combinei etc.
Astfel de combine sunt rentabile numai la săparea galeriilor cu o
lungime mai mare de 6 km în condiţile în care rocile îşi păstrează
stabilitatea pe o distanţă de minim 150m de front pentru a se asigura
rigiditatea necesară la montarea susţinerii metalice inelare.
Asemenea cerinţe se întălnesc în Valea Jiului numai în
perimetrul minier Valea de Brazi la nivelul oriz. 300. Şi aici vor
apărea unele dificultăţi atăt de ordin geologic cât şi economic.
Făcănd o sinteză a cercetărilor efectuate asupra combinelor de
înaintare aplicate pănă în prezent la săparea galeriilor din Valea Jiului,
rezultă următoarele aspecte:
-combinele cu tăiere integrală îşi vor găsi o utilizare datorită
lungimii reduse a galeriilor, precum si a rocilor din anumite zone de
pe traseu care impun o susţinere imediată a lucrării.
-combinele cu atac parţial vor asigura cea mai mare eficienţă la
săparea galeriilor în condiţiile în care caracteristicile rocilor
intersectate sunt cunoscute cu precizie iar tăria acestora nu depăşeşte
domeniul de aplicare al combinei alese.
-în spatele combinei se asigură o evacuare permanentă a rocilor ,
fără întrerupere şi la capacitatea maximă de tăiere a coombinei.
-dacă la montarea susţinerii se vor folosi instalaţii de ridicat prin
care se vor reduce la minim timpul de realizare a operaţiei fără a fi
discordanţa actuală faţă de timpul de tăiere.
-oamenii din brigadă să aibă o calificare diversificată, a.î. să
rezolve pe loc dificultăţile întălnite.
-aprovizionarea cu materiale, cu piese de schimb să se facă în
permanenţă şi în calităţile necesare.
-săptămânal să fie efectuate provizii generale ale combinei şi a
celorlante utilaje din dotare .
La săparea planelor înclinate se practică în exclusivitate metoda
de perforare-împuşcare.

33
4.3. .Alegerea unor soluţii tehnice pentru mecanizarea
săpării planului inclinat
La baza alegerii soluţiilor tehnice de săpare a galeriei şi planului
înclinat au stat următoarele:
1.Caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor intersectate (σ c =
250 - 450daN/cm3 )
2.Profilele tipizate ale galeriilor generalizate pănă în prezent
PLDM-12, GDM-12 .
3.Dotarea tehnică existentă a mijloacelor mecanizate , de
perforare, încărcare a rocilor, şi de montare a susţinerii fabricate atât
în tară cât şi importate.
4.Maşinile şi utilajele pentru care C.N.H. Petroşani este în curs
de negociere a importului de la diverse firme occidentale.
5.Combinele de săpare din dotare care şi-au dovedit eficienţa la
executarea galeriilor în steril precum şi cele propuse a fi importate.
6.Deficienţele de natură tehnică şi organizatorică.
7.Implementarea muncii mecanizării în scopul reducerii la
minim a eforturilor oamenilor.
8.Diversificarea pregătirii profesionale a oamenilor din brigade
cu accentuarea pregătirii lor cu caracter electromecanic şi economic.
Având în vedere cele prezentate şi tratate pe larg în capitolele
precedente pentru săparea galeriilor de deschidere din Valea Jiului se
iau în studiu următoarele variante tehnologice de mecanizare:
La săparea prin perforare-puşcare
A. Săparea planului înclinat în dotarea cu perforatoare
percurtante P-90 şi încărcarea manuală pe TR-3.
B. Săparea galeriei cu căruciorul de perforat IMP-2, maşina de
încărcat MIC3P.
În ambele variante transportul materialelor se face instalaţie
ITM-32 de construcţie românească iar evacuarea rocilor cu vagonete
de 1000 l pe cale ferat cu econtamentul de 630 mm.
C.Săparea cu combina cu taiere selectivă GPK-S. Mijloacele de
transport vor fi identice celor de la perforare-puşcare.

34
CAPITOLUL V

PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE EXECUTIE A


PLANULUI INCLINAT PRIN PERFORARE
IMPUSCARE

Înbunătăţirea tehnologiilor de execuţie a lucrărilor miniere prin


procesul perforare-puşcare, în vederea obţinerii unor viteze mari de
săpare, presupune înbunătăţirea parametrilor tehnologici. Lungimea
de gaură, nr. găurilor, schema de amplasare a găurilor, folosirea
utilajelor din front la capacitatea maximă , mărirea coeficientului de a
acestora peschimb, operaţiile din cadrul unui ciclu pentru ca în final să
rezulte un preţ de cost pe metru linear de galerie sau plan înclinat cât
mai mic.

5.1.Alegerea parametrilor de perforare-impuscare


Alegerea explozivului şi a mijloacelor de iniţiere

După criteriul geominier se face în funcţie de :


-existenţa emanaţiilor de gaze şi pulberi explozive
-temperatura rocii
-prezenţa apei
-proprietăţile rocilor, în mod deosebit de rezistenţa acestora faţă de
acţiunea de dislocare
-necesităţile tehnologice sub aspectul volumului de rocă de dislocat
impusă
Deoarece lucrarea minieră este executată în mixt şi avem
emanaţii de gaze şi praf de cărbune, combinaţiile ce prezintă pericol
iminent de explozie, folosim explozivi admişi în minele grizutoase în
mixt. Vom alege pentru dislocarea rocilor explozivul AGP care are
următoarele caracteristici termodinamice şi balistice:
-căldura de explozie 2737 KJ/kg
-energie specifică 573 KJ/kg
-volumul de gaze emanate 860 dm3/kg
-temperatura de explozie 2463 0C
-presiunea de explozie 571 MPa
-brizanţa 9,5
35
-potenţialul 200cm3
-viteza de detonaţie 2150 m/s
-sensibilitatea la şoc 0,7 kg/m
-bilanţul de O2 0,4 %
-încăcătura limitată 800g/gaură
Cu mijloace de iniţiere pentru explozivul AGP putem folosi
capse detonante electrice la care aprinderea se asigură cu curent
electric instantaneu tip CEM şi capse cu microîntârziere care asigură
siguranţa faţă de matan şi randamente superioare.
Calculul consumului specific de explozivi
Consumul specific de explozivi este cantitatea necesară
dislocării unui m3 de rocă din masiv şi depinde de factorii:
-tăria rocii - cu creştertea tariei rocilor, creşte consumul de explozivi
-secţiunea lucrării miniere - consumul specific scade odată cu
creşterea secţiunii
-lungimea găurii de mină - creşterea lungimii gaurii peste o anumită
valoare este însoţită de creşterea consumului specific de exploziv
datorită rezistenţei sporită a masivului de rocă faţă de acţiunea de
dislocare prin puşcare
-capacitatea de dislocare a explozivului - cu cât concentrarea
volumetrică energiei explozivului este mai mare, cu aât scade
consumul specific de exploziv
-diametrul cartuşelor de exploziv - odată cu creşterea diametrelor
cartuşelor până la valori de 40-45 mm, scade scade corespunzător
consumul de exploziv.
Pentru determinarea consumului specific se utilizează relaţiile:
După Protodiakonov:
f
q=e s
[ kh / m3 ]

După Ibraev:
f −a S
q= b
[ kg / m 3
]
c
e= p
unde: f=4
q-consum specific de exploziv
S=13,3 m2-secţiunea în săpare a lucrării miniere
e=460m2-coeficientul capacităţii de lucru
a-coeficient
a=0,25

36
b-coeficient al explozivului AGP
b=0,8
c=460 cm3
460
e= 200 = 2,3
4
q= 2,3 13 ,3
=1,2kg / m 3

4 −0,25 13 ,3
q= 0,8
=1,3kg / m3

Adoptămun consum specific de 1,25 kg/m3


Determinarea numărului de găuri

q ⋅ S ⋅η ⋅ l c 1,25 ⋅13,4 ⋅ 0,88 ⋅120


n= K ⋅G
=
0,5 ⋅100
= 36 gauri i
q=1,25 kg/m3
q- încărcătura specifică a explozivului
μ=0,88 ÷ 0,92 - coeficient de utilizare a lungimii găurii
K=0,5 - coeficient de umplere a găurilor cu exploziv
lc-lungimea cartuşului
G-greutatea cartuşului
G=100gr.
q ⋅s 1,25 ⋅13 ,4
n= γ + S = 0,5 + 13 ,4
n=36 găuri
Ţinând seama de nr. găurilor din practică se adoptă N=36
găuri/PLDM-12,0
Repartizarea nr. total de găuri pe grupe de găuri se face în
funcţie de raportul ce există între găurile găurile de sâmbure (ns), de
lărgime (nl) şi profilare (np).
ns:nl:np=1:b:c
În producţie 1:b:c = 1:1,5 : 2 pentru secţiuni mari ale lucrărilor
miniere.
N 36
1 + b + c 1 +1,5 + 2 8 găuri
n =
s = =

N ⋅B
nl =
1+b +c
= 12 găuri
N ⋅c
np = = 1 7,9 ≅ 16 găuri
1+ b + c
n=ns+nl+np=8+12+16=36 găuri

Determinarea lungimii găurilor

37
Lungimea găurilor influenţează direct viteza de săpare şi
productivitatea muncii. Ea este funcţie de o serie de factorii:
-proprietăţile rocilor
-secţiunea lucrării
-parametrii utilajului de perforat
-amplasarea găurilor
-tipul explozivilor
Tipul perforatotului ales în concordanţă cu proprietăţile fizico-
mecanice ale rocilor este P-90.
Perforatorul manual P-90 are proprietăţile:
-greutatea 28,4kg
-lungimea 750mm
-diametrul furtunului de aer comprimat 25mm
-diametrul furtunului de apă 13mm
-diametrul pistolului 90mm
-numărul de rotaţii180rot/min.
-cursa pistonului 57mm
-numărul de lovituri 2330 lov/min.
-energia de lovire 7,22kgf/m
-consum de aer 3,11m3/mm
-sistemul de curăţire al găurii axial cu apă
Din punct de vedere economic, factorul hotărâtor în
determinarea lungimii găurilor îl constituie durataq unui ciclu. În
funcţie de timpul unui ciclu se recomandă folosirea relaţiilor:
 N ⋅ tg 
Tc −  + ta 
n
lg = N S ⋅η ⋅ ϕ η ⋅ t
+ + s

mv P L

Tc=6 ore-timpul unui ciclu


tg=0,05 ore-timpul de încărcare a unei găuri
n=2-nr. de oameni
N=36 -nr. de găuri
P= 14m3/h -productivitatea maşini de perforat
φ=1,4 -coeficient de afănare
L=0,6m -pasul de armare
ts=1,5 ore -timpul de montare a unui cadru
m=2 -nr, perforatoarelor din front
η=0,8 -randamentul de rupere al găurilor

38
ta=0,25 -timp de împuşcare şi aeraj
v=18m/h -productivitatea la perforare
lg = 2,13m
După Guslin se determină cu relaţia:
lg=(0,5÷0,8)B=0,5∙4,7=2,32m
Se alege lungimea degaură lg=2,20m
La un coeficient de 0,8 de rupere a găurilor se realizează un salt
de Px=2,20∙0,8 =1,8m corespunzător cu 3 câmpuri de armare la 0,6m,
care corespunde din punct de vedere al normelor de protecţie a muncii
cu privire la distanţa de galerie care poate să rămâna nesusţinută în
roci de tărie medie.Px=1,5-2,5m pentru f=4-8.

Alegerea tipului de sâmbure şi întocmirea schemei de


amplasare a găurilor

Stabilirea schemei de amlasare a găurilor este în funcţie de :


-structura şi proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor
-stratificaţia rocilor
-secţiunea lucrărilor miniere
-numărul suprafeţelor libere
-tipul utilajului de pertforat
-tipul explozivului şi al mijloacelor de iniţiere
Pentru condiţiile geologico-miniere de la EM Livezeni se alege o
schemă de amplasare în care sâmburele este de tip pană convergentă,
care are concentrarea explozivului în adâncimea sâmburelui.
Acest tip de sâmbure este foasrte des utilizat pentru că prezintă
avantajul executării cu uşurinţă a găurilor convergente în plan
orizontal.
Direcţia de înclinare a găurilor de sâmbure pană este în funcţie
de secţiunea lucrării şi unghiul planului de stratificaţie în găurile dwe
mină încărcătura de exploziv are forma alungită sau de cilindru.
În unele cazuri se pot încărca şi cu încărcătură concentrată. În
acest scop se încarcă o cantitate redusă de exploziv care se plasează în
fundul găurii în aşa fel încăt în explozie să se formeze datorită zonei
de compresie un spaţiu lărgit în această parte. Acest spaţiu lărgit se
umple apoi cu exploziv formând o încărcătură concentrată.

39
Fig.8 Perforarea si puscarea gaurilor de mina
41
Fig.9 Schema de amplasare a gaurilor de mina (sectiunea A-A)

41
Fig.10 Schema de amplasare a gaurilor de mina (sectiunea B-B)

42
Încărcătura găurilor este pusă numai de artificieri care verifică
dacă este efectuată susţinerea lucrării conform monografiei de armare.
-verifică amplasarea găurilor conform schemei de amplasare a găurilor
şi dacă sunt curăţite de praf
- dacă la locul de muncă s-au luat măsurile stabilite pentru combaterea
prafului
-să verifice dacă instalaţia de aeraj este corespunzătoare
-să evacueze muncitorii de la locul de muncă

5.2. Tehnologia de lucru la saparea planului inclinat

Planul înclinat între orizontul 130-187 va intersectaun pachet de


roci constituit din gresii argiloase cu un coeficient de tărie f =4.
Cercetările existente pun în evidenţă faptul că emanaţiile de gaze
la fel ca pentru săparea galeriei transversale la orizontul 130 , si totuşi
luarea unor măsuri de siguranţă, fapt pentru care vom utiliza tot
exploziv AGP, acelaş rofil PLDM-12,0 la care am calculat în
paragrafele precedente parametrii de perforare-puşcare.

Încărcarea şi împuşcarea găurilor

La încărcarea şi împuşcarea găurilor artificierul împreună cu


conducătorul formaţiei de lucru, care îl ajută pe artificier, trebuie să
timă seama de comstrucţia încărcături de exploziv. Fiecărei găuri de
mină îi revine un nr. întreg de cartuşe iar cartuşul amorsat va fi
introdus primul în gaura de mină. Apoi, găurile vor fi burate cu
galuşte din argilă şi nisip. Un buraj eficace trebuie să fie etanş şi ca să
împiedice ielirea gazelor în atmosferă înainte de a produce un lucru
mecanic, să fie uşor de executat, economic, şi să nu conducă la
deteriorarea reoforilor capsei.
Nu se încarcă un număr mai mare de găuri decât al celor care se
aprind sau se iniţiază dintr-o dată, sau mai mare dacât capacitatea
maximă de iniţiere a explozoanelor.
Caracteristicile capselor electrice milisecundă DeM-z6 sunt:
-tub capsă cupru
-număr trepte iniţiere 11
-întârziere între 2 trepte 23ms
-rezistenţa pubţii 1÷2,8Ω
-curent sigur de aprindere 0,8A
43
-impuls de aprindere 3mW/ Ω
-impuls de neaprindere 0,8mWs/ Ω
-rezistenţe la presiune
hidrostatică 4h la 1m supapă
-rezistenţa la zdruncinare la H=150mm 5ts-1
-autigrizutantă <4%
Pentru detonarea capselor vom folosi un detonator de tipul
M514K/1VOPIL cu caracteristicile:
-mod de alimentare de la generator propriu acţionat
manual
-rezistenţa max. a circuitului R=510 UΩ
-tensiunea de încărcare U=1000V
-intensitatea curentului la momentul
iniţial I0=1,8A
-capacitatea condensatorului C=8μF
-mod de legare a circuitului serie
-nr. max. de capse n=100
-Domeniul de utilizare în mine grizutoase

Reţeaua de puşcare

Modul în care se poate realiza reţeaua de puşcare, legarea capselor


detonate electrice se numeşte schemă de conectare, legarea capselor
trebuind să se facă numai în serie. Conectarea în paralel sau mixt se
admite numai în cazul utilizării explozivilor special construiţi în
acest scop, respectându-se instrucţiunile sau monogramele proprii
explozivilor.
Calculul circuitului de împuşcare constă în determinarea
rezistenţei circuitului respectiv, care pentru a se asigura impulsul de
aprindere necesar nu trebuie să depăşeascărezistenţa limită adusă
inscripţionată pe aparatul de puşcare.
Icirc. = Idebit
Rezistenţa totală a reţelei de puşcare este egală cu suma
rezistenţelor capselor, a cablurilor de împuţcare şi a conductorilor de
prelungire.
Rreţea = Re1 + Re2+.........+Rcn + Rcablu + Rprelungire
Rreţea = ns ∙ rc + Rcablu + Rprelungire
ns -nr. de capse
rc =5Ω (100m cablu)

44
Rprelung = 0,5 Ω/m
Rreţea ≤ Rlim.adm
Rreţea = ns∙rc + Rcablu
Rreţea = 190 Ω
Rlim.adm. = 510 Ω
Rreţea = 190 Ω≤Rlim.adm.=510 Ω
U
Is= n ≥ Ia
s ⋅ rc + Rcp
1000
Is = 36 ⋅ 5 +10
=5,2A
Is=5,2A≥Ia=1,8A
Deci curentul de aprindere este suficient
Consumul de exploziv pe salt
Q=q∙S∙lg∙η [kg/ciclu]
q=1,25 kg/m3 -consum specific
S=13,4m2 -secţiunea lucrării
lg=2,20 m -lungimea găurii
Q= 1,25∙13,4∙2,2∙0,8 = 29,48 kg/ciclu

Consumul mediu pe o gaură


Q
qgmed = N [kg/gaura]
Q-cantitatea de exploziv
N -nr. de găuri
29 ,5
qgmed= 36 =0,81 kg/gaură
Consum pe gaura de sâmbure
qs=1,1 ∙ qgmed =1,1∙0,81 =0,89 kg/gaură
Consum pe gaura de lărgire şi profilare
Q − ns ⋅ qs
qe,p= N − ns kg/gaură
n-nr.găurilor de sâmbure
qs-consum pe gaura de sâmbure
N-nr. de găuri
29 ,5 − 8 ⋅ 0,81
qe,p= 36 − 8 =0,82 kg/gaură
Calculul productivităţilor la perforarea găurilor
Productivitatea la perforare depinde de tipul perforatorului ales
în concordanţă cu proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor şi de
organizarea procesului de perforare.

45
-viteza de perforare în gresii conform datelor experimentale cu P-90
este:
Vp=30÷40 cm/min
-productivitatea anonă a perforatorului
60 ⋅ T ⋅ n
Ph= T 0 + Ta
m/h
T-timpul de perforare în ore
n-coeficient în funcţie de timpul de pregătire şi încheiere a operaţiei
de perforare n=0,8
Ta - timpul necesar operaţiilor ajutătoare
T0 - timpul efectiv de perforare a unui metru de gaură
t 2,5
T0 = K1 + K 2 + K 3 + K 4 = 1 + 0,94 +1,15 + 0,9 =2,560min/m
t-timpul necesar pentru perforarea unui metru de gaură
K1-coeficient în fucţie de timpul perforatorului
K1=1
K2-coeficient funcţie de presiunea aerului comprimat
K2 =0,9
K3- coeficientul productivităţii relative
K3=1,15
K4-coeficient funcţie de lungimea găurii de mină
K4= 0,9
1 1
t= Vp = 0,4 = 2,5 min
60 ⋅1 ⋅ 0,8
Ph = 2,56 + 0,51
=15 ,63 m / h

60 ⋅ 6 ⋅ 0,8
Psch= 2,56 + 0,51
= 93 ,8 m/sch

După perforarea găurilor artificierul va avea grijă ca muncitorii


să părăsească locul de muncă cu excepţia celor ce rămân la burarea
găurilor.Locurile de aer să fie în curent de aer proaspăt la cel puţin
100m.
Muncitorii din locurile vecine amplasate la o distanţă mai mică
de 20 m de frontul care se puţcă sau de lucrarea în contrafront să fie
evacuaţi.
Locul de declanşare a exploziei se face la minim 100m.

46
CAPITOLUL VI

PRINCIPALELE PROCESE TEHNOLOGICE LA


EXECUTAREA PLANULUI INCLINAT

6.1. Încărcarea şi evacuarea rocii puşcate


Pentru încărcarea rocii puşcate putem folosi maşina de încărcat
cu cupă şi leagăn MIC-3P, vagonete fixe şi platforme pentru materile
care au caracteristicile:
-Uzina constructoare "Unio" S.A
-debit 0,2m3/min
-volumul cupei 0,32m3
-lăţimea frontului de încărcare 2,2m
-felul organului de tracţiune roţi cale ferată
-nr. motoare 2
-puterea totală instalată 2X6CP
-lungimea 2,25m
-lăţimea 1,135m
-înălţimea de transport 1,155m
-înălţimea de lucru 1,95m
-înălţimea la care descarcă 1,155m
-greutatea 2340kg

Vagonet de mină de 1m3 cutie fixă


-lungimea după tampoane 1,71m
-lungimea cutei 1,634m
-lăţimea cutiei 0,809m
-înălţimea 1,225m
-distanţa între osii 0,476m
-ecantament 630m
-greutatea 595m

Productivitatea maşinii de încărcat depinde în principal de


următorii parametrii:
-volumul cupei
-coeficientul de umplere a cupei
-volumul vagonetului

47
-coeficientul de unplere a vagonetului
-volumul de rocă puşcată
-mobilitatea maşinii de încărcat
-timpul de manevră şi distanţa de manevră

P= tef + t [m / min ]
60 ⋅ Q 3

Q-volumul de rocă puşcată


Q=S∙l∙η∙Ka
S-secţiunea lucrării miniere 13,4m2
l-lungimea de gaură 2,2m
η-coeficient de umplere a găurii 0,80
Ka-coeficient de afânare 1,4
t1- timp de încărcare a rocii
t1= tef + tpi
tef-timp efectiv de încărcare

Q  qv ⋅ Kv ⋅ to 2 L 
tef =  + + tp1 
Kv ⋅ qv  qu ⋅ Ku m 
qv-volumul vagonetului
Kv-coef.de umplere a vagonetului
Kv=0,8÷0,95
Ku-coef. de umplere a cupei
Ku=0,5÷0,7
qn-volumul cupei 0,23m3
L-distanţa de manevră
L=10÷60m
tc-durata unui ciclu
tc=10÷15 sec
m-viteza de deplasare a vagonetului
m=1÷1,5m/s
m=60÷90m/min
tm-timp de manevră
tm =1÷2min
tp1-timp de pregătire-încheiere a operaţiei de încărcare
tp1=5÷10min
Q=13,4∙2,2∙0,8∙1,4=33m3
60
P=
1  1 ⋅ 0,8 ⋅ 0,25 240  40
 + + 2 +
1 ⋅ 0,8  0,32 ⋅ 0,5 60  13,4 ⋅ 2 ⋅ 0,8 ⋅ 1,4

48
P=0,8m3/h pentru L=40

Productivitatea maşinii de încărcat:


-productivitatea teoretică
Pteo=Vc∙Ku∙Ka∙nc=0,32∙0,8∙1,4∙2=0,71m3/min
Ka-coeficient de tasare
nc-nr.ciclu pe minut
-productivitatea tehnică
Pteh=Pt∙Ku=0,71∙0,8=0,56m3/min
-productivitatea de exploatare
60 Q 60 ⋅ 33
Pexpl= = = 14 ,6m3 / h
TG 135

TG=T1+T2+T3+T4=20+20+59+36=135min
T3-timpul efectiv de încărcare
Q 33
T3= Pteh =
0,488
= 59 min

Q ⋅t 29,75 ⋅ 1
T4= Vv ⋅ Ku
m
= = 36 min
1 ⋅ 0,9

Q 33
Tîncărcare= Pen =
14 ,6
= 2,2ore

Având în vedere dotarea actuală a minelor din Valea Jiului cu


maşini de încărcat ce se deplasează numai pe cale ferată, la săparea
planului înclinat încărcarea se va face manual prin lopătarea rocilor pe
un transport cu raclete TR-3 .
Normativele de muncă pentru Valea Jiului prevăd o normă de
lucru la încărcarea pe transportor în planele înclinate, de 8m3/post.

Norma simplă compusă este:


t 6
m încărcare= Pîncăîncăr
schimb
= = 0,75ore / m3
8

49
m încărcare=45 ore/m3

Fig. 11 Masina de incarcat

6.2. Aerajul parţial la săparea planului inclinat

Scopul aerajului parţial în mină îl constituie verificarea tuturor


lucrărilor miniere care nu pot fi străbătute de curenţi de aer sub
depresiunea minei.
Aerajul parţial trebuie să asigure diluarea gazelor inflamabile
sau toxice produse în subteran reducerea prafului atmosferic la un
nivel acceptabil precum şi menţinerea în frontul de lecru a unui climat
corespunzător.

50
Procesul aspirant constă în aspirarea aerului viciat, prin coloana
de tuburi în timp ce alimentarea cu aer proaspăt se face prin galerie.
Pentru dimensionarea parametrilor funcţionali debit-presiune pe
care instalaţia de aeraj trebuie să-i realizeze este nevoie să se
stabilească debitul de aer necesar în front şi caracteristicile coloanei de
aeraj.
Pentru evaluarea debitului de aer necesar în front trebuie să se
ţină seama de datele iniţiale:
-timpul lucrării PLDM-12,0
-lungimea finală a lucrărilor 1320m
-calitatea de exploziv 29,5 kg/salt
-nr de oameni şi utilaje cu construcţie internă
-debitul absolut de CH4 sau CO2 m3/ min

C
Qf= A ⋅ A ⋅ S ⋅ L m3/min
1

Qf -debitul necesar în front


c=23,5 -pentru minele de cărbune
t=20min -timp de aerisire
A=29,5 kg/ciclu -consum de exploziv
S=13,4 m2 -suprafaţa în săpare
L1-lungimea de împrăştiere a gazelor după puşcare
L1-2,4∙A+10 =80,8m
23,5
Qf = 20 29 ,5 ⋅13,4 ⋅ 80 ,8 = 210 m / min = 3,5M / s
3 3

Debitul de aer necesar pentru respiraţia oamenilor :


Qf =n2∙q2 m3/min
n2-puterea totală a utilajului
q2-norma aferentă 1CP 3m3/min
Qf =45∙3 =135m3/min

Debitul necesar pentru asigurarea vitezei minime de


circulaţie a aerului:
Q=60∙ vmin ∙S∙K m3/min
vmin =0,2m/s
K-coeficient a vitezei aerului
K=0,6
Q=60∙0,2∙13,4∙0,6 =96 m3/min

51
Coloanele de aeraj parţial se execută frecvent din construcţii
rigide şi în construcţii flexibile (mase plastice, pânză cauciucată).

Principalele însuşiri
-calităţi aero-dinamice
-adaptare la condiţii de mină
-comoditatea de transport şi depozitare
-neinflamabile

Diametrul coloanei de aeraj


4Qf
d= 60 ⋅ π ⋅ v med
Vmed =12m/s
Luam în calcul debitul cel mai mare obţinut în urma calculelor
Qfp= 210 m2/min
4 ⋅ 210
d= 60 ⋅ 3,14 ⋅12 =0,609m =609mm
Se adoptă ventilatorului care să satisfacă cerinţele de debit din
front vom face calculul depresiunii. Ptr. aceasta avem nevoie de
următoarele date de proiectare:
-debitul de aer necesar în front 3,5m3/s
-lungimea finalî a coloanei L=1320m
-diametrul col. de aeraj d=800mm

Rezistenţa aerodinamică a coloanei de aeraj

-reprezintă mărimea fizică, care determină pierderile de presiune


caracteristice ptr. un anumit debit de aer vehiculat pe o lungime dată.
Rc=R0∙L [Kμ]
R0-rezistenţa aerodinamică unitară
6,48 ⋅ α 6,48 ⋅ 0,3 ⋅10 −3
R0= d 5 = 0,8 5
= 0,0065 Kµ / m

ά-coeficient de rezistenţă la frecarea aerului cu pereţii coloanei


ά =0,30 10-3
Rc=R0∙L=8,58Kμ
Pirderile de aer prin neetanşeităţi:
K0-coeficient unitar de pierderi
K0=0,0008la mm H20
Kc=K0∙L=0,0008∙1320=1,05m/s/m la 1 mm H2O
Kc=K0∙L=0,0008∙1320=1,05m3/sla 1mmH20
52
Raportul debitelor de aer:
Qv
QR = Qfp
QR=1,02+0,585∙ 8,58 +0,15(1,05)28,58=4,22
Qv=QR ∙ Qfp=4,22∙3,5=14,77 m3/s
2Qv + 3Qfp
Qm= 5
=8m3/s
Desprinderea necesară la ventilator:
hv=Rc∙Qm2 =549 mm col H2O
Lungimea L aferentă primului ventilator se alege cu ajutorul
monogramei din 'Ghidul practic de proiectare a instalaţiilor de aeraj
parţial' atfel V469/1 ventilator centrifugal.
Qfpv1=3,5m2/s
L1=850m
Kc1=0,68 m2/s
Rc15,5Kμ
QR1=2,3Kμ
Qfpv2=QR∙Qfpv1=8,05
Din monogramă vom determina lungime eferentă celei de al II-
lea ventilator
Qfpv2=0,05 m2/s
L2=480m
L1+L2=850+480=1330 ml
Caracteristicile tehnice pentru V 496/1:
Debit-min 250 m3/min
-max 2330 m3/min
Depresiunea -min 330 mmH2O
-max 550 mm H2O
-acţionare electrică
-puterea 300 KW
-turaţie 970 rot/min
Schema de amplasare a ventilatoarelor:
În conformitate cu normele de protecţia muncii aerajul lucrărilor
miniere în săpare va fi realizat pe bază de proiect ce se întocmeşte de
şeful de schimb, se avizează de şeful sectorului aeraj, şi se aprobă de
conducătorul unităţii.

Acest proiect trebuie să cuprindă:


-debitul de aer necesar în front
-viteza de aeraj
53
-viteza de desprăfuire
-lungimea finală a lucrării
-diametrul coloanei
-tipul ventilatorului
-schema de montare a ventilatorului
În sistemul de aeraj parţial asigurat la capătul de amplasare
înaintea ultimului tub se va monta un pulverizator de apă pentru
combaterea prafului vehiculat de curentul de aer.
Coloana de aeraj din lucrarea de alimentare cu aer proaspăt să
aibă cel puţin 6m.
Trecerea aerului viciat cu conţinut mai mare de 2% CH4 peste
motorul electric al ventilatorului în funcţie este interzisă

6.3. Organizarea procesului de săpare prin perforare-


puşcare

Proiectarea formei de organizare a lucrărilor de abataj se face în


funcţie de normele tehnice de muncă necesar executării tuturor
operaţiilor din cadrul unui ciclu, a nr. de muncitori din echipă şi în
stabilirea ciclogramei de organizare şi a principalilor indicatori
tehnico- economici
Date de proiectare
-secţiunea în săpare S=13,4 m2
-lungimea găurii l=2,2 m
-coeficientul de rupere Kr=η=0,8
-număr de găuri n=36
-saltul pe ciclu W=l∙η=1,8m
-volum de rocă pe salt VR =S∙W∙Kaf=33m3
-coeficientul de afânare Kaf=1,4
-Moi - consum de muncă pe operaţii om min/ciclu
-M'oi - norma compusă de muncă
-toi - timp necesar operaţiilor auxiliare
- n - nr. de oameni pe schimb şi ciclu
Moi=n(Tc-∑toi)
M= n ∙ Tc = (∑Moi + n∑toi)

Calculul consumului de muncă pe operaţii la săparea


planului:

54
01.Perforarea găurilor
W 36 ⋅ 8
Mo1=N∙lg∙mo1= N ⋅ η ⋅ m o1 =
0,8
W = 360 W

02. Încărcare şi împuşcarea găurilor


W 36 ⋅ 0,5
Mo2= N ⋅ η ⋅ m = 0,8 W = 158W
o2

03.Încărcarea şi evacuarea roci


Mo3=13,4∙1,4∙40∙W=750W

04.Realizarea susţinerii
W 200
M 04 = ⋅ m04 = W = 333W
d cadru 0,6

05.Operaţii auxiliare
M05=W∙m05=90W

06.Aprovizionare cu materiale
M06=W∙m06=80W

07.Aeraj
t07=30min

08.Control front
t08=30min
m01=8om min/m pentru roci cu f=4
m02=3,5 om min/m
m03=40 om min/m3
m04=200 om min/cadru
m05=90 om min/m
m06=80 om min/m
∑Moi =W(360+158+750+333+90+80)=1771W
∑Moi=1771W
∑taux=t07+t08=60 min

6.4 Alegerea solutiilor de organizare:

Folosind relaţia balanţei consumului de muncă şi timp:

55
nTc=∑Moi+n∑tj
Înlocuind valorile rezultă:
nTc=1771W+60
n(Tc −60 )
W= 1771

Dând diverse valori lui Tc şi n conform tabelului rezultă pasul pe


ciclu:

SOLUŢIA Tc [min] n W[m/ciclu] P[m/post]


1 360 3 0,50 0,16
2 360 4 0,677 0,16
3 720 3 1,11 0,18
4 720 4 1,49 0,18

Având în vedere salturile mici obţinute la Tc =360min se alege


soluţia 4 cu Tc=720 min, W=1,5m/ciclu, P0,18 m/post, Vzi=3m/zi.
Distribuţia consumului de muncă pe oameni de echipă este
prezentată în tabelul următor:

COD Moi SCH I SCH II


operaţii Moj Mc5 Mc4 Mc3 Mc3 Mc5 Mc4 Mc3 Mc3

01 540 200 200 70 70 - - - -


02 237 59 59 59 59 - - - -
03 1125 56 56 56 56 221 221 221 221
04 499 - - - - 124 124 124 124
05 135 - - 67,5 67,5 - - - -
06 120 - - 60 60 - - - -
07 4X30 30 30 30 30 - - - -
08 4X30 15 15 15 15 15 15 15 15
TOTAL 360 360 360 360 360 360 360 360

6.5 Tehnologia de lucru la săparea galeriilor prin


perforare-împuşcare cu dotare cărucior IMP-2 şi
încărcare cu MIC-3P

56
Consideraţiuni asupra variantei tehnologiei proiectate.
Domeniul de aplicare:

Prezentul subcapitol prezintă tehnologia de lucru la săparea


galeriilor dotate cu instalaţie mobilă de perforat de tip IMP-2 , maşină
de încărcat MIC-3P.
Tehnologia de lucru va fi prezentată pe complexe de operaţii ,
începând cu perforarea găurilor , încărcarea şi evacuarea rocilor,
susţinerea frontului şi operaţiile conexece se vor finaliza prin
calculele de organizare a muncii aferente execuţiei unei galerii
principale de profil tipizat GDM -12,0 în roci cu f= 4.
Parametrii de proiectare:
Profil tipizat al galeriei GDM -12
Secţiunea în lumină 12cm2
Secţiunea în săpare 13,4m2
Lăţimea de săpare 4762mm
Înălţimea în lumină 3400mm
Mod de susţinere: cadre metalice TH din profile SG-29 în
construcţie elastică , deschise la vatră, aşezate în câmpuri de
0,6÷0,8m. Bandajarea se va realiza din grătare sudate de tip IUNP.
Mijloacele de transport în spatele frontului :cale ferată dublă,
vagonete VF-1, instalaţie ITM-32 (KSP-30).

Dotarea tehnică a locului de muncă cu maşini, utilaje şi


unelte:

Cu această tehnologie s-a planificat executarea a 3,6-4 m/zi cu


următoarea dotare a locului de muncă:
-Cărucior de perforare de tip IMP-2 1buc
-Perforatoare rotativ-percutante P-125 4buc
-Tije sfedel de 2,0-2,5m 10 buc
-Capete detaşabile armate 8 buc/zi
-Ciocane de abataj CA-14 4 buc
-Maşină de încărcat MIC-3p 1buc
-Cupă maşină 2 buc
-Instalaţie montat armături metalice IMA750 1buc
-Instalaţie KSP-32 (ITM-32) 1 buc
-Tnolii manevră vagonete (5,5 KW) 2buc
57
-Panouri c.f provizorie cu L=3m 2buc
-Furtun armat aer comprimat 5buc a 25m
-Furtun pentru apă 5buc a 25m
-Lămpi electopneumatice pt. iluminat front 3buc
-Chei fixe 2buc
-Maşini pneumatice de înşurubat piuliţe 3buc
-Macara pneumatică de 3-6tone 2buc
-alte scule:lopeţi, t'rnăcoape , ciocane , răngi, sape.

1. Construcţia şi funcţionarea instalaţiei mobile de perforat


tip IMP-2:

Căruciorul IMP-2 a fost proiectat şi executat de catedra de


maşini miniere din cadrul U.T.Petroşani.
Instalaşia se compune din următoarele părţi componente:
-echipamentul de perforat, braţul de perforare cu dispozitivul de rotire
li traverse glisare, platforma instalaţiei, sistemele de calare şi
instalaţiile hidraulice, pneumatice de apă şi de alimentare cu energie
electrică.
Echipamentul de perforare este format din mai multe mecanisme
care permit poziţionarea perforatorului la cală pe direcţia de perforare
dorită:sania perforatorului care se fixează la front cu un dispozitiv de
fixare , cu ajutorul cilindrului hidraulic, mecanismul de rotire a saniei
în plan orizontal format dintr-un cilindru hidraulic, care se articulează
cu un capăt la suportul saniei şi cu celălalt capăt la suportul de
pivotare, mecanismul de avans al perforatorului este format dintr-un
motor, pneumatic cu pistoane radiale, un reductor, un cilindru melcat
şi un lanţ.
Braţul de perforare susţine echipamentul de perforare şi asigură
manevrarea acestuia pe suprafaţa frontului fiind alcătuit din braţul
propriu-zis, cilindru hidraulic de ridicare în plan vertical a
echipamentului şi cilindru hidraulic care realizează bascularea faţă de
orizontală a echipamentului de perforare.
Sistemul de calare este format din 2 suporţi de calare rabatabili
şi 2 suporţi de calare ficşi şi înclinaţi.
Instalaţia hidraulică cuprinde cilindrii hidraulici, pupitrul
principal, pupitrul lateral, grupul hidraulic de alimentare cu ulei sub
presiune, filtre de aspiraţie şi o pompă hidraulică manuală.

58
Caracteristicile tehnice ale instalaţiei de perforat IMP-2
neproiectată:

-Nr braţelor de perforat-2


-secţiunea profilului galeriilor în care pot lucra 5÷26
-înălţimea maximă a galeriei la vatră [mm] 3700
-lăţimea maximă a galeriei de la coroana şinei (mm) 5900
-curba perforatorului [mm] 27800
-lungimea găurii de mină [mm] 2000-2600
-viteza tehnică de perforare în rocă cu tăria f=10÷14 la m
diametrul al coroanei de 36÷46mm 0,6÷0,8 m/min

Dimensiuni de gabarit ale instalaţiei în poziţia de transport,


mm:

-lungime, mm 6750
-lăţime, mm 1180
-înălţime, mm 1800
-masa instalaţiei, kg 5500

Tipul şi caracteristicile perforatorului:

-tipul perforatorului P-125


-consum de aer comprimat 10
-presiunea aerului comprimat MPa 0,4÷0,6
-diametrul pistonului, mm 125
-energie de lovire J 50÷70
-momentul de rotaţie 250
-frecvenţa loviturilor Hz 43
-forţa necesară de avans 7
-lungime, mm 750
-masa, kg 975
-sistemul de avans al perforatorului cu lanţ
-motorul sistemului de avans MP-3 pneumatic cu pistoane
-forţa sistemului de avans, a perforatorului,KN 0÷8
-dacă permite reglarea forţei de avans a perforatorului Da
-revenirea automată a perforatorului la cap de cursă Da
-menţinerea automat5ă a perforatorului la manevrarea braţului Da
-sistemul de anulare c.f

59
-ecantementul,mm 600,630, 750
-schimbarea ecantametrului reglabil
-viteza de autodeplasare km/h 2,2
-felul alimentării cu energie prin cablu electric
-lungimea cablului electric , mm 80
-tensiunea de alimentare, V 380/50Hz
-tipul pompei hidraulice
QH=18,8l/min cu pistoane
P=300 bar axiale

2. Caracteristicile tehnice ale maşinii de încărcat MIC-3P:

Derivată dinMIC-2P,maşina se caracterizează printrăo putere şi


capacitate a cupei sporită care o fac compatibilă în roci tari şi foarte
tari.
-capacitatea cupei este 3,2m3
-puterea motoarelor pneumatice 2X6CP
-presiune aer comprimat 3,5-6bar
-consum aer comprimat 4,7-7Nm3/min
-greutate 2700Kg
-productivitate 30÷40m3/h
-mod de amplasare pe cale ferată
Productivitatea teoretică
3600 3600
Pt = qc Kc = 0,32 ⋅ 0,8 = 30 m 2 / h
Tc 30
În exploatare productivitatea scade la 10÷12 m3/h în funcţie de
rapiditatea manevrei vagonetelor.

Deschiderea tehnologiei de lucru

La intrarea în schimbul I , minerul şef controlează frontul şi


susţinerea, iar ceilalţi aduc căruciorul în front, îl fixează pe poziţia de
perforare şi îl fac controlul funcţional de rutină.
După poziţionarea găurilor de front , se începe perforarea de
minerul şef de schimb şi cu ajutor.Ceilalţi 2 muncitori execută lucrări
de curăţire a vatrei.
Timpul aferent al acestei operaţii este de 48,6 min.
Operaţia de încărcare a găurilor este realizată de artificier cu 2
mincitori din formaţie în timp de 71min.
Ceilalţi muncitori asigură paza frontului.
60
După aerajul parţial de 30 min. se efectuează coptunirea
tavanului şi a pereţilor de doi oameni.Ceilalţi doi aduc maşina de
încărcat şi o pregătesc pentru lucru.
Operaţia de încărcare se realizează de minerul şef de schimb sau
ajutor de miner.Ceilalţi 3 oameni efectuează manevra vagonetelor în
spatele maşinii. După puşcare rezultă un volum de rocă:
VR=S∙lg∙Kr∙Kaf=13,4∙2,2∙0,8∙1,4=33m3 afânat
Pentru evacuarea ricilor va fi nevoie de 37 vagonete
nv=VR:Qv∙Kv= 33:10∙0,9= 37vagoneţi
După încărcarea rocilor cumaşina se efectuează curăţirea rocilor
de la margini , din creţuri prin lopătare în cupa maşinii, după care se
retrage la cca. 30m de front.
Manevra vagoneţilor se face manual , până la macaz, iar în
continuare se vor folosi troliile de 5,5 KW.
Durata operaţiei de încărcare-evacuare.Susţinerea galeriei se
realizează în cadre TH de deschidere la vatră compuse din 4 elemente
SG-29 şi cuprinde operaţiile :prelungirea liniei , ridicarea grinzii la
tavan, bandajarea cu grătare sudate la tavan şi umplerea cu rocă a
spaţiilor libere, aducerea şi montarea stâlpilor, bandajarea cu grătare a
pereţilpo, pretensionarea grinzii cu braţul maşinii şi strângerea la
cuplu a brăţărilor.
După ce frontul a avansat 10 cm, cu ajutorul maşinii de încărcat,
se trage placa mobilă de manevră spre front.
Dipă fiecare ciclu se va efectua prelungirea coloanei de aeraj şi
prelungirea căii ferate provizorii. Prelungirea conductelor de apă şi aer
comprimat se va efectua după ce frontul a avansat 16-18m.

Aprovizionarea cu materiale a frontului de lucru:

-reprezintă una din condiţiile care asigură nitricitatea săpărăă şi viteza


planificată în vederea realizării unei avansări de 3,6 m/zi. Este necesar
ca frontul de lucru sa fie aprovizionat cu următoarele materiale ce o
rezervă de 1 zi.
-cadre metalice 1 buc
-brăţări complete 7X9buc
-distanţieri metalici 45buc
-grătare sudate 81buc
-şină c.f de 3 m ¤ buc
-tuburi de aeraj 2 buc

61
-traverse 16 buc
-conductă aer 1buc/2zile
-conductă apă1 buc/2 zile
Material mărunt de cale
-plăcuţe 2X8 buc
-eclise 2X4 buc
-şuruburi eclise 2X8 buc
-crampoane 4X16buc
-tampoane din lemn L=400 9X2 buc
Existenţa transportului de vagonete se va simplifica transportul
materialelor , acesta realizându-se în cea mai mare pe cale ferată.

Proiectarea organizării procesului de săpare

a) Informaţii care reprezintă date de intrare în proiectarea organizării


1.Secţiunea în săpare S=13,4m2
2.Nr. găurilor N=38
3.Lungimea găurilor lg=2,0m
4.Randamentul de rupere η=0,8
5.Coeficient de afânare Kaf=1,4
6.Câmp cadre susţinere l=0,8m
7.V01 volum specific de lucrări pe mi de galerie şi complex de operaţii
8.m01 norma elementară pe operaţii reparabile
9. P=lg ∙η, pas pe ciclu , P=1,8m
10.Moi consumul de muncă pe complex de operaţii
11.Ms consumul de muncă pe operaţii reparabile
12.ms norma elementară
13. ts durata operaţiilor nereparabile
14. tr durata operaţiilor reparabile
15.Tciclu=720min
16. n=4,5 oameni pe schimb

b) Analiza procesului simplu de săpare , alegerea şi dezvoltarea


soluţiei de organizare
În tabelul 1 sunt prezentate complexele de operaţii pe un ciclu,
consumul de muncă şi timp şi normele de muncă.
Pentru stabilirea consumuloui de muncă, complexele de operaţii
sunt împărţite în operaţii reparabile şi nereparabile, pentru care s-au

62
folosit caietele de normative ale C.N.H. În baza calculelor efectuate au
rezultat datele necesare înlocuirii ciclogramei.
Funcţia pasului de înaintare rezultă din balanţa consumului
(tab.1)
nTc=4∙720 =2880 min/ciclu
tr= 60 min/ciclu
tR=40 min/ciclu
∑Moi = 1377,7
Tc=720 min
n= 4 oammeni/sch
4(720 −120 )
P= 1377 ,7 = 1,81m / ciclu
După recalcularea consumurilor de muncă pe complexe de
operaţii s-a efectuat repartiţia pe oameni (tab.2)
c) Indicii tehnico-economici
1.timpul unui ciclu 12 ore
2.pas pe ciclu 1,8 m
3.viteza zilnică 79,2m/lună
5.brigada de lucru 16+1 oameni/zi
6.productivitate 0,21m2/post, 2,86m2/post
7.volum de rocă excavat pe ciclu 24,5m3/salt
8.durata de săpare efectivă a 1000m de galerie 12,6 luni
9.consum de aer comprimat 2843m3/m,energie electrică 453KW/m

Calculul consumurilor de muncă şi timp

Complexul Moi Voi m Ms ts.. tr..


de operaţii Relaţia de UP/m om . .
calcul min/U

63
P
perforare M01=NPm01+n1t N=45m/m 4 180 -
găuri s1 P 20
încărcare şi M02=NPm02+n2t N=45m/m 3 135 10 -
puşcare s2 P
încărcare şi M03=0,9KafSm0 Kaf=19,58m3/ 20 391 20 -
evacuare 3+ m P
+n3ts3
curăţire M04=0,15Kafm0 0,18Kaf=2,17 50 108 - -
vatră 4P 6 P
susţinere M05=1/2Pm05+ ½=1,00cadre/ 186 186 20 -
TH +n5ts6 m P
prelungirea M06=Pm06+ 1m/m 150 150 10 -
căii ferate +n6ts6 P
coloana de
aeraj
aproviziona M07=Pm07 1m/m 180 180 - -
re preparare P
buraj
aeraj M08=nt08 - - - - 20
intrare M09=nt09 - - - - 20
control
front
pregătire

Pentru n=4 şi Tc=720min


4(720 − 80 − 40 )
P= 1333
= 1,799 = 1,8m

64
OPERAŢIA Moi SCHEMA I SCHEMA II
oameni m5 m4 m3 m3 m5 m4 m3 m3
/
ciclu
perforare 324+8 16 16 - - - - - -
0 2 2 20 20
20 20
încărcare şi 243+4 61 61 61 61 - - - -
puşcare 0 + + + +
10 10 10 10
încărcare şi 703,8+ 67 67 67 67 118, 118, 118, 118,
evac. rocă +80 + + + + 9 9 9 9
10 10 10 10
curăţire 194,4 - - - - 48,6 48,6 48,6 48,6
vatră
susţinere 374,4+ - - - - 93,6 93,6 93,6 93,6
+80 10 10 10 10
operaţii 270+4 - - - - 67,5 67,5 67,5 67,5
conexe 0 + + + +
10 10 10 10
aproviziona 324 - - 16 16 - - - -
re 2 2
aeraj 4x20 20 20 20 20 - - - -
intrare 8X10 10 10 10 10 10 10 10 10
control front
total 36 36 36 36 360 360 360 360
0 0 0 0

65
CAPITOLUL VII

PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE SAPARE CU


COMBINA

Prezentul capitol prezintă tehnologia de exeuţie a galeriilor cu


combina GPK-S, desfăşurată pe faze de lucru, începând cu tăierea
susţinerea ţi organizarea muncii în condiţiile de executare a unei
galerii şi a planului înclinat cu profil PLDM-12. Alegerea acestui tip
de combină se justifică astfel:
La săparea mecanizată a galeriilor de pregătire şi deschidere din
Valea Jiului s-au utilizat în ultimii 30 ani mai multe tipuri de combine
de inport pentru galerii în cărbune şi steril.Eficienţa superioară pe care
a avut-o combina AM-50 la executarea galeriilor în steril a condus la
cumpărarea licenţei de fabricare în ţara noastră. Dacă seria "0" a
combinelor C5-2 la săparea galeriilor în steril în Valea Jiului,
combinele fabricate ulterior cu subansamble şi cuţite de producţie
românească s-au dovedit inferioare atât din punct de vedere al
fabricaţiei unor piese atât cuţite , cât şi a vitezelor de săpare mult
inferioare. Ca urmare după anul 1985, s-au importat din Rusia
combina tip GPK-S care s-a utilizat la E.M Bărbăteni şi la E.M
Vulcan şi GPK-S la E.M.Livezeni şi E.M.Iscroni.
Pe perioada săpării galeriilor în steril combinele s-au evidenţiat
prin nobleîe şi o mare elasticitate în funcţionare atât în roci tari cât şi
în roci semitari ce a permis realizarea unor viteze de 5-7 m/zi.
Această superioritate faţă de combina CI-2, s-a datorat atât
frecvenţei rotaţiilor reglabile funcţie de tăria rocii cât şi a momentului
de rotire a coroanei tăietoare superioare.
Pornind de la aceste constatări se recomandă ca această combină
să se folosească în zona E a bazinului , unde rocile sterile au o
rezistenţă mai redusă în comparaţie cu cele din V.
Pentru zona de V în care domină rocile cu 500daN/cm2, se
recomandă folosirea combinei Paurat E134 (Germania) propusă spre
achiziţionarea de C.N.H- Petroşani.

66
Costul foarte mare a acestei combine face ca achiziţionarea ei să
fie în viitorii 3-5 ani.
În această situaţie combina GPK-S va rămâne şi în continuare
utilajul ce va putea fi folosit la săparea galeriilor în steril din Valea
Jiului.

Dotarea tehnică a locului de muncă cu utilaje şi materiale


necesare

Pentru obţinerea unei avansări de 6 m/zi la execiţia galeriei, este


necesară dotarea corespunzătoare a locului de muncă cu utilaje şi
materiale după cum urmează:
-combină GPK-S este dotată cu instalaţie hidraulică de sprijin pentru a
putea săpa în plane înclinate
-transportoare extensibile aferentăe combinei
-instalaţie de desprăfuire
-tuburi metalice pliabile din plastic pentru aeraj Ф600
-conducte de aer comprimat
-conducte de apă

Mijloace de mică mecanizare:

-trolii pentru efectuarea manevrelor 2buc


-macaz pt manevrarea vagonetelor
-chei dinamometrice
-maşină preumatică pt. înşurubat
-macara Yale şi preumatică de 3-6tf.

Descrierea şi caracteristicile tehnice ale combinei de


înaintare GPK-S:
Combina GPK-S este destinată mecanizării, înbunătăţirii
timpilor de lucru şi productivităţii muncii, la executarea lucrărilor
miniere în cărbune şi steril, cu duritate maximă a rocii f=7 pe scara
Protodiaconov, cu abrazivitatea maximă 15mg, înclinarea lucrărilor
până la ±160, în mine grizutoase şi cu praf. Asigură extracţia selectivă
a cărbunelui şi sterilului la o grosime a stratului de cărbune de cel
puţin 1,1m.

67
Părţi componente ale combinei

-organul de tăiere- destinat tăierii, formării profilului lucrării la


secţiunea dată. El reprezintă un bloc care cuprinde reductorul
organului de tăiere cu coroana şi motorul electric montat pe o ramă
care prin proprii acşi face legătura cu rama rotativă superioară.
-încărcătorul- destinat pt. încărcarea meterialului derocat pe TR,
şi reprezintă o masă rotativă cu braţe încărcătoare perechi. Rotirea şi
ridicarea încărcătorului se realizează cu ajutorul cilindrilor hidraulică.
-corpul combinei- este elementul de legătură dintre părţile
componente ale combinei. El este format dintr-o ramură în construcţie
sudată- turnată. Pe ramură se află montate rotative sup. şi rotire a org.
de tăiere şi a încărcătorului.
-transportul- destinat transportului materialului derocat
-sistemul hidraulic asigură:
-ridicarea, coborârea, rotirea la dreapta şi la stânga a încărcătorului
-tensionarea şi detensionarea reazemelor din faţă şi din spate

68
Fig. 12 Parti componente ale combinei de taiere

-rotirea transportorului
-degajarea frânei
-pornirea şi oprirea frânei
-pornirea şi oprirea cursei
-sistemul de neutralizare al prafului propriu al combinei- este format
din complexul de desprăfuire de tip KOV cu organe de desprăfuire
APV-265, sistemul de stropi este montat pe organul de tăiere.
-instalaţia cărucioarelor de rulare- este destinată pt. deplasarea şi
manevrarea combinei în galerie
-dispozitivele de reazăm
-transportul călăreţ- transportă materilul derocat la transportor
sau în vagoneţi, suspensia articulată a transportorului călăreţ pe rama
transp. cu rachete permite manevrarea combinei în galerie, fără
deplasarea transportorului.

Fig. 13 Transportor

Caracteristici tehnice

1. Randamentul combinei 0,5mc/min pentru o duritate de 6 pe scara


Protodiaconov

69
2.Forma galeriei : trapezoidală
3. Dimensiunile aprox. ale secţiunii
-suprafaţa 9,25 m2
-înălţimea 2,6-4,5 m
-lăţimea 3,6-6,2 m
-amplitudinea braţului-înălţime 4500mm
- lăţime 6500mm
-înălţimea de la sol 200mm
4.Organ tăietor: cuţite tăietoare aşezate în coroane pe un braţ
telescopic mobil
5.Viteza de rotaţie a organului tăietor la o duritate a rocii 6 -
29rot/min, la o duritate de 40 - 46rot/min.
6. Extinderea cadrului telescopic 600mm
7.Nr de oscilaţii ale braţelor pe min 35
8.Lăţimea de degajare 4900mm
9. Lăţimea plăcii alimentatoare 1800-3200mm
10.Viteza lanţului cu raclete 0,9m/s
11. Mecanism de acţionare tip autohton pe şenile, de comandă
electrice individuale
-viteza de mers 2m/min
-lăţimea şeniloei 450mm
-presiunea specifică pe sol 0,1
12.Sistemul hidraulic
-presiunea nominală de lucru în sistem MPa 10
-presiunea în circuit de comandă MPa 5
-fluid hidraulic:ulei industrial I401GOST 20799
13.Sistemul de combatere a prafului
-absorţia prafului ventilator V-2MIS, debit ventilator 180mc/min
-captări de praf P1>M1
-stropire HUMS
14.Instalaţii de pompare
-debitul instalaţiei l/mm 100
-presiunea dispoz. de stropire MPa 1,5
15.Echipament electric în construcţie antideflagantă
-tensiune de alimentare 600V
-frecvenţă curent 50Hz
-putere totală a motoarelor el.instalată 230KW
-puterea motorului organului tăietor 105KW
16.Greutatea combinei

70
-cu încărcătorul 49t
-fără încărcător 40t.

Calculul productivităţii combinei GPK-S


Productivitatea teoretică:

mBVm
P= 3600 ⋅ S [ m / h]
unde:m-grosimea fâşiei de rocă tăiată la deplasarea organului de lucru,
m=0,5-0,1m
B-pas de tăiere
B=350mm
Vm-viteza maximă de deplasare a organului de lucru
Vm=0,08-0,1m/s
S-secţiunea în săpare a lucrării miniere
S=13,4m2
0,1 ⋅ 0,35 ⋅ 0,1
P= 3600 = 0,92 [ m / h ]
13 ,4
Productivitatea tehnică:

PT=P∙Kv
1
Kv= 1
+
60TsV M
Kb LT
Ks=0,8 -coeficient de siguranţă
Ts=Ts'+Ts"+Ts'"
0,7 0,7
Ts"= V = =0,35min -retragerea combinei
1 2
Ts'"=nc∙tc=9min
tc=3min -timp pentru schimbarea cuţitelor
S 13 ,6
LT= d = = 17 m -drumul parcurs de coroană
c 0,8
1
Kv= 1
+
60 ⋅ 0,5 ⋅ 0,1 =0,25
0,8 17
PT=0,23m/h
71
Productivitatea în exploatare:

PE=P∙Ko m/h
1 1
= = 0,56
Ko= 1
+ 60
Tc + To
VM
1
+ 60
95 + 10
0,1
Ks Lt 0,8 17
PE=0,56∙0,92=0,51m/h
Norma la săpare cu combina:

PEV=PES=7m3/h
60
mT= P n0 = 25 ,7om min/ m3
EV

mT=25,7 om min/m3
n0 - numîrul oamenilor la operaţia de tîiere - evacuare
Desfăşurarea tehnologiei de execuţie pe faze de lucru:

a)Tăierea rocilor
Se va realiza cu combina la profil de săpare 15,6m3 în condiţiile
prezenţei în frontul de lucru a rocilor cu rezistenţa la compresiune ce
nu depăşeşte 600 daN/cm2. Pentru roci mai dure se recomandă tăierea
prin perforare-puşcare, utilizând instalaţia de perforare montată pe
combină.
În timpul operaţiei de împuşcare combina se va retrage cu 15 m
de la front şi va fi protejată cu schema optimă de tăiere a frontului:
tăierea în fâşii orizontale de la acoperiş la culcuş, ridicându-se la
minim în funcţie de condiţiile geologice miniere, surparea rocilor şi
gradul de prăfuire a frontului.
Tăierea frontului se face astfel:
-se lasă jos încărcătorul la vatră, se ridică dispozitivele de reazăm, se
cuplează acţionările cursei pe şnile, se coboară dispozitivul de reazăm
pe vatră, până la extensie maximă.
Tăierea masivului se face prin avansarea coroanei de tăiere cu
ajutorul cil. hidraulici şi organului de tăiere cu extensie maximă. Apoi
se retrag tijele cil. hidraulici, se cuplează din nou acţionările rulării pe
şenile, avansând cu combina înspre front, proporţional cu mărimea
extensiei cil. hidraulici.Se repetă ciclul de operaţii necesare tăierii
frontului pentru o avansare de 0,6m.
b)Evacuarea materialului dislocat

72
Se realizează concomitent cu tăierea materialului, acestă fiind
preluat de încărcător. Prin intermediul TR şi TB, materialul derocat
este deversat în vagonete şi evacuat la suprafaţă.
În cazul tăierii prin perforare - împuşcare, încărcarea
materialului se realizează cu combina.
c)Susţinerea lucrării miniere
Pentru susţinerea provizorie se vor uitiliza armături metalice SG-
29. Pentru rigidizarea acestora se vor utiliza strângători din lemn sau
metalici. Pentru bandajarea pereţilor galeriei se utilizează panouri
metalice.Pentru reducerea consumului de muncă a timpului de
montare a susţinerii ţi implicit pentru creşterea vitezei se recomandă
ca transportul materialelor de susţinere să se facă paletizat, începând
de la suprafaţă şi până la locul de muncă.
Armăturile metalice vor fi poletizate în funcţie de raza de
curbură.
De la suprafaţă şi până în subteran la locul de muncă paletele cu
armături şi pachetele cu bandaje se vor transporta în cărucioare.
De aici sunt preluate şi transportate până la frontul de lucru.
În faze de montare grinda se ridică la tavan cu dispozitivul
montat pe braţul combinei.
d)Aprovizionarea cu materiale
Aprovizionarea cu materiale se face prin introducerea acetora de
la suprafaţă prin puţurile auxiliare, la nivelul orizonturilor în săpare.
e)Aerajul la săparea cu combina
Conform NPM, la săparea galeriilor cu combina de înaintare,
aerajul se va realiza combinat, toate combinele fiind dotate cu un
deprăfuitor ce lucrează prin aspirarea aerului şi a prafului din front pe
care îl captează într-un filtru demare capacitate.
Aerul proaspăt este adus în circuitul de aeraj general al minei pe
coloane metalice şi refulat în frontul de lucru de unde este preluat de
desprăfuitoare. Combina GPK-S este dotată cu o instalaţie
deprăfuitoare ce poate realiza un debit aspirant de 180m3/min.
Pentru a se asigura un aeraj normal şi al zonei de suprapunere a
coloanelor (10-15m)
QR>1,2 Qa
QR=1,2∙180 = 216m3/min
Lucrările de săpare vor fi demanate prin executarea planului
înclinat până la interceptarea str. 3, după care se va realiza legătura cu
orizontul 240 în conformitate cu NPM.

73
Date iniţiale de calcul ale aerajului:
-Secţiunea lucrării miniere în săpare 13,4m2
-Profil liber 12m2
-Lungimea lucrării 1320m
-Nr. de oameni 7 oameni
-Nr locomotive 1
-Debit absolut 2a=0,2 m3/min

Criteriile după care se realizează calculul aerajului sunt:

1. În funcţie de necesarul de aer pentru diluarea gazelor emanate de


zăcământ:
qa ⋅100
Qfp= C − Co
unde qa =0,2m3/min-debit absolut de gaz specific lucrării miniere
C-concentraţia de gaze admise în curentul de evacuare a aerului
Co-Concentraţia de gaz din curentul de alimentare cu aer a lucrării :
0,2 ⋅100
Qfp= 1 − 0,5 = 40 m / min
3

2.În funcţie de numărul de oameni şi locomotive :


Q=n1q1 m3/min
Q=28 m3/min
n1-nr de oameni
q1-4 mc/min norma de aer pentru un om

3.În funcţie de gazele eşapate de la motoarele cu ardere internă


Q=n2q2 m3/min
n2- putere totală a loc. Diesel
q2-4m3/min - pt. fiecare CP când conţinutul de CO în conducta de
săpare este cuprins între 0,06 ţi 0,08%
Q=45∙4=180m3/min

4. Verificarea în funcţie de viteza minimă admisă unde:


Q=60 K S Vmin
unde:K=0,5 -coeficient ce ţine seama de mărimea vitezei de circulaţie
Vmin=0,2m/s -viteza minimă de circulaţie a aerului pe lucrarea
minieră
S=12m3 -secţiunea liberă a lucrării miniere
Q=60∙0,5∙12∙0,2=72m3/min
74
Din compararea datelor rezultă ă cel mai solicitat de instalaţia de
dsprăfuire este cel mai mare. În acest caz se alege:
Qa=180m3/min
QR=1,2Qa=1,2∙180 =216m3/min = 3,6m3/s

Datele instalaţiei de aeraj parţial :


∫=V [m ]
Q 2

unde: Q- debit de aer ce se transportă pe coloană


V=12m/s -viteza medie a aerului pe conductă
3,6
S= 12 = 0,3m 2

Calculul diametrului coloanei de aeraj:


4Q 4 ⋅ 3,6
d= v ⋅ π = 12 ⋅ 3,14 =0,618m
Se adoptă D=0,8m

Calculul parametrilor instalaţiei de aeraj parţial:


-debit de aer adoptat în front 3,6m3/s
-lungimea finală a coloanei 1320m

Reziatenţa aerodinamică a coloanei:


Rc=Ro L
6,48 ⋅ α
Ro= 5 [ Kµ / m]
d
L-lungimea coloanei
ά-coeficientul de rezistenţă la frecarea aerului cu pereţii coloanei
d-diametrul coloanei
ά=0,0003 Kgs2/m2
6,48 ⋅ 0,0003
Ro= = 0,006 Kµ / m
( 0,8) 5
Rc=Ro L=0,006∙1320=7,9Kμ

Pierderi de aer prin neetanşeităţi:


Kc=Ko∙L [m3/s la 1mm col H2O]
Ko-coeficient unitar alpierderilor [m3/s/m la 1mm col H2O]
Ko=0,0006
Kc=0,0006∙1320=0,79 m3/s la 1mm H2O

Raportul debitelor de aer:

75
Qv
QR= Qfp
QR=1,02+0,585Kc Rc +0,15Kc2∙Rc=
=1,02+0,585∙0,79 7,9 +0,15(0,79)27,9=3,05
Qfp=3,6m3/s
Qv=QR∙Qfp=3,05∙0,6=11m3/s
Deci:
Qfp =3,6 m3/s
Qv=11 m3/s
Qm=6,65 m3/s

Depresiunea necesară la ventilator:


hv=Rc∙Qm2=7,9(6,56)2=340mmH2O
Lungimea L1 aferentă pentru primul ventilator se alege cu
ajutorul monorgamei
Vom alege V-496/5-centrifugal
L1=Rc∙L=4,8m
Rc1=Rc∙L=4,8 Kμ
Kc1=Kc∙L=0,48m3/s la 1mmH2O
Qv 1
QR1= Qfp 1
QR=1,02+0,585Kc Rc 1 +0,15(Kc1)2Rc1=1,8
Qfpv2=1,8∙3,6=6,4m3/s

Din monogramă vom alege:


Qfpv1=6,4m3/s L2=540m

V1 V2

800m 540m

Fig. 14 Amplasarea ventilatoarelor

Organizarea muncii şi indicatorii tehnico-economici


76
Pentru stabilirea avansării zilnice la tăierea u combina GPK-S s-
au analizat factorii care influienţează această operaţie , respectiv
natura rocilor, modul în care această combină efectuează tăierea
frontului.
De asemenea s-au avut în vedere atât normele complexe
prevăzute prin normative pentru toate operaţiile pe care le cuprinde un
ciclu de săpare, cât şi rezultatele obţinute până în prezent , privind
posibilitatea tăierii în steril a combinelor existente la minele noastre.
Astfel pentru înlocuirea ciclogramei de execuţie s-au luat în
considerare:
-secţiuneade săpare a lucrării 12,6m2
-timpul de tăiere al rocii
-natura rocilor-steril tare reprezentat prodominant prin gresii a căror
rezistenţă la compresiune variază până la 600daN/cm2
-susţinerea provizorie a lucrării-armături metalice SG-29 din 4
elemente.

Organizarea procesului de săpare cu combina GPK-S


Din datele CNH Petroşani reiese că la EM Bărbăteni timpul
necesar tăierii a 1m3, revenind pe formaţia de lucru 30-35 om min /m3.
La susţinerea în TH- SG-23, timpul de montare a unei armături
este de 70min cu o formaţie de 4 oameni.
Prelungirea căii ferate şi a coloanei de aeraj se face în 90-120
min pe un traseu de 2 m.
Pentru proiectarea organizării va fi necesar să se calculeze ,
,consumurile de muncă pe complexele de operaţii repetabile şi
nerepetabile folosind datele:
S=13,4, secţiunea de săpare
Tsch=360min, timpul unui schimb
n=4 oameni pe schimb
Moi =Voi moi P , om min/ schimb, consumul de muncă pe operaţii
nerepetabile
Voi-volumul specific de lucrări pe unitatea de produs
moi-norma compusă de timp pe complexe de operaţii
toj-timp auxiliar pentru operaţiile de aeraj, control front , intrare şi
ieşire
W-pas pe schimb

77
Calculul consumurilor de muncă:
01.Tăiere. încărcare, evacuare
Moi=S∙mo1∙W=25 W 13,4=335 ommin/ciclu
mo1=25 om min/m3
02.Susţinerea definitivă:
Mo2=1/Lmo2W=150W om min/ciclu
mo2=120 om min/ciclu

03. Operaţii conexe :


Mo3=Wmo3=120W om min/ciclu
mo3=120 om min/m3
04.Aprovizionarea cu materiale :
Mo4=m04W=60 W om min/min
05.Control front, pregătirea combinei pentru lucru:
Mo5=nto5=10n om min/ciclu
t05=10min
Alegerea soluţiei de organizare funcţie de numărul oamenilor pe
schimb:
M=nTech = ∑Moi + n∑t oj

∑Moi=665W
∑toj=10 min
665W=n(Tc-10)
4( 360 −10 )
W= 665 =2,1 m/schimb
M01=335W=335 2,12=704
M02=318
M03=252
M04=126
M05=40
Total 1440

Nr.crt OPERAŢII TIMP MUNCITORII


1 2 3 4
01 Tăiere,încărcare 704 176 176 176 176
evacuare
02 Susţinere 316 79 79 79 79
03 Operaţii conexe 252 63 63 63 63
04 Aprovizionare 128 32 32 32 32
cu materiale

78
05 Control front 40 10 10 10 10
Pregătire
combină
TOTAL 1440 360 360 360 360

CAPITOLUL VIII

AMENAJAREA LUCRARILOR MINIERE

8.1Descrierea modului de amenajare

Amenajarea lucrărilor miniere cuprinde o serie de operaţii


referitoare la montarea căii ferate definitive, montarea
transportoarelor, a cablurilor electrice, a conductelor de aer
comprimat, a conductelor de apă şi amenajarea canalelor pentru
scurgerea apelor.
Aceste operaţii,sunt executate după săparea şi montarea
susţinerii lucrărilor miniere.

Montarea liniei de cale ferată

La săparea galeriilor şi planurilor înclinate , cu înclinare mică,


accesul instalaţiei de perforat sau a maşinii de încărcat până la front se
asigură prin utilizarea unor segmente de cale ferată provizorie care,
pe măsura avansării frontului sunt înlocuite cu şină de cale ferată
definitivă care servesc ulterior întregul proces de transport al
producţiei.
Amenajarea definitivă a căii ferate, se realizează pe trasee de 8-
12m.
Elementele componente ale unei căi ferate definitive sunt şinele ,
traversele şi patul de pietriş sau balast care formează suprastructura, în
timp ce roca de pe vatră se numeşte infrastructură.

79
Amenajarea galeriei se face cu traverse din fag. Fixarea şinelor
se realizează cu crampoane şi sunt astfel fixate încât distanţa dintre
marginile lor interioare, numită ecartament să corespundă valorilor
cuprinse în proiectul de execuţie 630m.
Pe direcţie, şinele sunt fixate cu ajutorul ecliselor. Pe direcţii
transversale sunt montate la diferite distanţe a.î. unui metru de galerie
să-i revină 1,5-3 bucăţi. Linia de cale ferată trebuie montată cu o
anumită înclinare spre sensul de transport al vagoanelor pline.
Panta caii ferate, ca şi panta canalului de scurgere se execută
după valorile prevăzute în proiect şi se verifică prin măsurători
topografice.

Fig.15 Galerie amenajata

În planul înclinat şi pe galeria transversală orizontul 200 unde


sunt prevăzute şi transportoare cu benzi, amenajarea lor este adoptată
şi acestui scop, deci evacuarea construcţiilor pentru montarea benzilor.
La transportul cu locomotive elecrice trebuie avut în vedere şi
fixarea firelor electrice de pereţii galeriei.
Apele care rezultă din lucrările miniere de exploatare sunt
colectate prin intermediul canalului de scurgere a apelor şi conducte
înspre bazinele staţiilor de pompe. Forma şi dimensiunile transversale
ale canalelor se aleg , funcţie de debitul apelor, timpul susţinerii,
durata de serviciu, proprietăţile rocilor.
Amplasarea canalelor de scurgere se face la una din extremităţile
vetrei galeriei. Dimensiunile se stabilesc astfel încât să asigure un

80
debit de apă minim 100m3/h la o pantă de 5%. Canalele sunt acoperite
cu plăci prefabricat din beton armat.

Montarea conductelor şi cablurilor

Montarea lor se face a.î. să nu fie deteriorate de locomotive,


vagonete în timpul deplasării.Trebuie avut în vedere că la o eventuală
răsturnare a locomotivei sau vagonetului, să nu se sprijine pe ele.
Locul care prezintă cea mai mare securitate pentru amplasare
sunt zonele dintre părţile superioare ale galeriei ţi planul înclinat.
În marea majoritate conductele sunt montate în culoarul destinat
transportului de personal.Cablurile sunt fixate pe unul din pereţii
galeriei la 1,5-1,8 m faţă de vatră. Cablurile telefonice, de iluminat şi
de semnalizare de control se montează pe peretele opus celui care se
montează cablurile electrice de forţă.
În situaţia când în profilul galeriei, pe unul din pereţi este
montată reţeaua de conducte, atunci cablurile electrice de forţă
trebuiesc montate pe peretele opus, iar celelalte cabluri la cel puţin
300m faţă de conducte.

8.2. Dimensionarea suprastructurii căii ferate şi a


canalului de scurgere a apelor

Suprastructura căii ferate este formată din balast, traverse, şine şi


material mărunt de cale ferată.
Rolul balastului este de a distribui presiunea pe vatra lucrării,
formează o pernă elastică sub traverse şi d posibilitatea scurgerii
apelor.
Lăţimea stratului de balast trebuie să iasă în afara capetelor
traverselor din lemn cu cel puţin 10 cm.
Grosimea stratului de balast trebuie să asigure o îngropare a
traverselor din 2/3 din grosimea lor iar sub traverse grosimea stratului
să fie de cel puţin 10 cm pentru traverse de lemn.
Traversele din lemn se execută din esenţă tare şi au avantaje că
sunt elastice, au stabilitate mare în balast, se prelucrează şi se
mânuiesc uşor.
Şinele au un profil care asigură pt. o secţiune minimă o
rezistenţă mare la solicitările la care e supusă şina. Se laminează din
oţel- crom.
81
Calculul de rezistenţă al şinei se face ca în cazul unei bare
elastice aşezate pe un mediu elastic.
-modulul de rezistenţă la încovoiere
ni F ⋅l ⋅c
W= σ =
105
-pentru calculul masei miniere necesare
P=25 10-5 F kg/m
Se va folosi:
-şină de cale ferată 25 kg/m X2 buc
-traverse de gorun 1,5 buc/m gal
-pietriş
Dimensiunile traversei ,sunt funcţie de ecartament. La
ecartament de 630 mm corespund dimensiunile : 120X160X1200
Valoarea pantei liniei:
L=h/l %
Normele de protecţie a mincii admit pante de 3-50

Dimensionarea canalului de scurgere al apelor:

Se alege astfel încât să asigure un minim de 100 m3/h la o pantă


de 5 %o.
Debitele de apă ce curg în canal:
Q=SV
S=0,22m2
Canalul se face din B-200
v=c R − L m/s
R=S/P =0,23
Q-debitul =240m3/h
P-perimetrul canalului
S-secţiunea spălată 0,22m2

240
Q=240m3/h = 3600 =0,067 m3/s

82
CAPITOLUL IX

NORME DE PROTECTIA MUNCII

La eliberarea proiectului s-au avut în vedere prevederile


următoarelor normative :
-Norme de protecţia mincii pentru industria minieră ed. 1991
-Instrucţiuni tehnice la norme de protecţia muncii pentru industria
minieră, ed 1991
-Album de profile miniere tipizate ed. 1993
-Cataloage de preţuri unitare pe articole de deviz ed.1982
Stabilirea dimensiunilor lucrărilor miniere s-a făcut în funcţie de
necesitatea de aeraj, gabaritul utilajelor şi a materialului rulant, a
instalaţiilor de transport şi a spaţiului pentru circulaţia personalului.
Debitul de aer necesar s-a calculat conform instrucţiunilor
tehnice la NDPM ed .1981 şi redat în capitolul de aeraj.
Debitul de aer va asigura un climat corespunzător.
Pentu combaterea prafului la perforarea găurilor este necesar să
se utilizeze conducte de apă necesare folosirii perforajului umed şi
aplicarea la lucrările de împuşcare şi a perdelelor de ceaţă.
La utilizarea explozivilor de siguranţă şi a capselor detonante
electrice concentraţia trebuie să fie sub 1% metan măsurat în profil
şi de până la 2 % metan măsurat în cuiburi cu ventilatorul în
funcţiune.
Când planul înclinat sau galeriile traversează falii se vor respecta
următoarele măsuri:
-frontul de lucru se va oprii la 10 m de falia cunoscută sau presupusă,
considerat perpendicular pe direcţia faliei care va fi continuată în
83
spatele acesteia încă 5m. În prealabil acesta va fi etanşată cu lapte de
ciment pe lungime de 6 m. În cazul în care direcţia faliei este
perpendiculară pe cea a lucrrii, gaura de sondă se va forma dintr-o uşă
amplasată în apropierea frontului de lucru.
În cazul în care lucrarea miniere se execută paralel cu o falie se
iau măsurile:
-lucrarea minieră se va amplasa a.î. distanţa dintre aceasta şi falie să
nu fie mai mică de 10 m.
-după atacarea lucrării miiere se va executa o gaură de sondă spre falia
învecinată, orientată înclinat, gaura de sondă va continua cu ăncă 10 m
după înţeparea faliei, pentru asigurarea existenţei faliei şi canalizării
unei eventuale acumulări de metan.
-găurile de sondă ,vor fi amplasate la distanţe de max. 50. una de alta
pe toată durata de execuţie pentru a evita acumulări de metan pe falii
şi intrarea intempesivă a lucrării miniere ăn falie.
-fiecare lucrare de sondă va fi tubată şi etanşată cu lapte de ciment pe
min. 6 m şi va fi amenajată cu dispozitivele necesare în vederea legării
la reţeaua de drenare din zonă în situaţia în care falia va reprezenta
înmaganizări de metan.

84
CAPITOLUL X

CALCULUL ECONOMIC

A. Săparea planului înclinat şi a galeriei transversale la profil


GDM-12 PLDM-12, în varianta utilizării procesului de
perforare- puşcare

SPECIFICARE U/M Preţ unitar GDM-12


lei/UM Cantitate Valoare
lei/m
M Conductori m 3,20 2,5 8,0
A electrici prin
T puşcare
E Explozivi AGP kg 4,55 14,0 63,7
R Tub cauciuc pt. m 3,11 0,2 0,622
I aer comprimat
A Tub cauciuc pt. m 2,27 0,2 0,454
L apă
E Ţevi oţel fără m 4,43 0,08 0,3544
sudură zinc
Ţevi oţel fără m 4,66 0,08 0,3738
sudură negre
Tub de aeraj m 18,9 0,2 3,78
tablă
Oţel pt. sfredele kg 125,05 0,3 37,515
şi cuţite
Capse elecrtice buc 34,9 40,0 19,6
cu întârziere
Cap. detaşabil buc 45,2 0,134 16,057
D=40-42mm
Şină C.F.rec. kg 0,245 3,52 0,862

85
Total material 154,9330

154,9330 x cheltuieli indirecte( 5,4) = 836,63

SPECIFICARE U/ K Preţ Cantitat Valoare


M 1 unitar ea a
lei Lei/m
M Echipa Nivel de M1 P 1,1 54,49 - 66,5463

A de acond salarizar M2 O 1,1 49,6 16 - 59,0431

N e M3 S 1,1 4,2616 - 5 9,0431

O M4 T 1,1 39,5 621 - 5 7,8443


P Artificie Mn 46,5 710 5 2 32,8 550
E r pos
R t
Ă M5 52,9480 0,46 13,5 608

TOTAL 246,4158

SPECIFICARE UM Cantitate Preţ Amontisment Valoare


unitar % an lei/m
lei/UM
U LDM-45-A buc 1 1000 00 6 1 666,6666

T Transportor buc 4 3100 00 4 775,0000

I TR-3
L Vagonete buc 30 300 4 750,0000

A VF-1
J Perforator buc 2 1900 4 475,0000
E P-90
Ventilator buc 2 13000 4 3 250,0000

V 496/1
MIC-3P buc 1 31000 6 516,6666

TOTAL 45 01,0000

86
CA = Can/Vlună = 4 501,0000/88 = 51,1363 lei/an.

SPECIFICA U Pr Pute Timp de Energ. Valoa


RE M eţ re funcţion consum re
kw are ată lei/m
ENERGIE Energie kw 0,37 22 6 132 48,84

electrică
pt. aeraj
Energie m3 800 - 2,5 34,43 6,8

pneumati
că pt.
perforato
r şi
maşina
de
încărcat
Consum l 2,2 - - 20 44

combusti
bil
TOTAL 99,64

Costul la 1 m de galerie săpată :


836,63 + 246,4158+ 51,1363 + 99,64 = 1233,8211 lei

87
B.Săparea cu combina 4PP-2M

SPECIFICAŢIE UM Preţ Cantitate Valoare


unitar lei/m
lei/UM
MATERI Cuţite pt. buc 21,5 2 43
ALE combine
Ţevi oţel m 4,43 0,13 0,5759
fără
sudură
zinc
Tub m 3,11 0,15 0,4665
cauciuc pt
aer
comprimat
Tub de m 27,6 0,1 2,76
aeraj
flexibil
Cablu m 10,2 0,05 0,51
CMBP
Cablu de Kg 15,663 0,08 0,13
oţel sârmă
Ulei Kg 3,71 1,52 5,6392
mineral
neaditivat
TOTAL 53,0816

530 816lei X 5,4(coeficientul de majorare)=286,6406

88
SPECIFICAŢIE Um Preţ K1 Cantitate Valoare
unitar Lei/m
MANO Echipa M1 P 46,571 1,0 2,06 95,9362
PERĂ de M2 O
acond M3
M4
Echipa electrician S 39,48 1,0 0,3 1,144
regie lăcătuş T 39,562 0,79 31,2539
TOTAL 139,0341

SPECIFICAŢIE U Preţ
Cantitat Amontisme Valoare
M e unitar nt lei/m
%an
UTIL Combina buc 24000 1 6 40000
A 4PP-2M 0
JE Locomotiv buc 70000 1 6 11666,6
a LDM-
45-A
Transporto buc 13000 4 6 86666,666
r TR-3 0 6
Vagoneţi buc 3000 30 6 1500
Ventilator buc 30000 2 10 6000
V496/5
TOTAL 145 700

Cam 145700
Ca = = = 1138 ,281lei / m
Vluna 128

89
SPECIFICAŢIE U Preţ Puter Timp de Energie Valoar
M unita e funcţionar consumat e
r e ă Lei/m
ENE Energie K 0,37 >75 6 200 74
R electrică W
GIE pt. aeraj
şi
transpor
t
Energie K 0,37
el. pt. W
tăiere
Motorin l 2,7 - - 20 54
ă
TOTAL 128

Costul total la 1 m săpat cu combina:


286,6+139,0814+1138,2710+128=1691,9524

90
C.Susţinerea la PLDM-12

SPECIFICAŢIE UM Preţ Cantitate Valoare


unitar lei/m

MATE Cadre Kg 3 295,8 885


RIALE metalice
SG-29
Tălpi de Kg 0,828 8,19 3,6
reazăme
detaşabile
Bride pt. buc 6,5 6 39
fixare
Strângători buc 2,9111 4 11,6
din ţeavă
neagră
Bride mici buc 3,9 4 15,6
pt.
strângători
TOTALbuc 958

958X 41,4(coeficientul de majorare) = 1341,2

SPECIFICAŢIE UM Ki Preţ Cantitate Valoare


unitar lei/m
MANO Echipa Nivel M1 P 1,1 46,57 1,47 68,4463
PERĂ de de M2 O 1
acond salari- M3 S
zare M4 T
TOTAL 68,4463

Cost total la susţinere


91
68,4463+1341,2 =140,9663lei/min

D.Amenajare

SPECIFICAŢIE UM Preţ Cantitate Valoare


unitar
MATE Şină de Kg 34 860 35,3 123,0558
RIALE cale ferată
Travense buc 310 000 1,5 46,5
Pietri m3 1 500 000 0,72 108
spălat în
râu
Dulapi m3 5 360 000 0,038 2,0362
răşinoase
Grinzi m3 4 603 000 0,006 2,7618
stejar
Material kg 40 000 2,36 9,44
mărunt de
şine
TOTAL 291,7944

291,7944 X 1,4(coeficient de majorare ) = 408,5121

SPECIFICAŢIE UM Preţ Cantitate Valoare


unitar lei/m
MANO Echipa Nivel de M1 P 46,571 0,369 17,1846
PERĂ de salarizare M2 O
acond M3 S
M4 T
TOTAL 17,1846

Cost total la amenjare


408,5121+17,1846=425,6967
92
TABEL CENTRALIZATOR

Perf. împuşcare Combină


SĂPARE 1374,9031 1737,9151
SUSŢINERE 1409,6663 1409,6663
AMENAJARE 425,6964 425,6964
TOTAL 3183,2658 3573,2778

Se alege varianta prin perforare împuşcare.

93
CAPITOLUL XI

CONCLUZII

Ca urmare a exploziei de la inceputul anului 2004 in timpul


exploatarii stratului 13 la E.M. Livezeni s-au inchis toate abatajele
situate in sectorul Iscroni din zona putului orb numarul 6.
In aceasta situatie s-au impus inceperea lucrarilor de deschidere
si pregatire a str. 13 intre orizontul 187-130. Tinand seama de aceasta
situatie pentru deschiderea str. 13 bl. IX trebuie neconditionat sa se
faca finalizarea planului inclinat pentru transport steril, materiale si
aeraj.
Planul inclinat in raport cu documentatia minei va avea o
lungime de 200 m si o inclinare de 130-140 . El va fi destinat in
principal transportului de materiale, de steril, precum si de carbune in
cazul defectarii planului inclinat colector.
Prin documentatia geologica rezulta ca atat galeria de atac cat si
planul inclinat va intersecta o alternanta de roci constituita din gresii
argiloase, marne si argile grezoase cu rezistenta la compresiune σc
=450daN/m2 respectiv argile grezoase cu σc =336daN/m2 deci rocu cu
f=3-5,5. Pentru calcule s-a adoptat un f (coeficient de tarie) = 4 adica
mediu.
Avand in vedere taria rocilor precum si durata de serviciu a
galeriei si a planului inclinat de cca 10 ani, pentru construirea galeriei
si a planului inclinat s-a ales in baza dimensionarii sectiunii utile in
functie de gabaritul mijloacelor de transport si debitul necesar de aer
profile tipizate GDM-12 si PLDM-12, profile alese din « Albumul de
lucrari miniere tipizate ».

94
S-a adoptat pentru sustinerea metalica, deoarece o sustinere in
beton ar fi condus la cresterea sectiunii in sapare pentru aceasi
sectiune la 20 m2 , cu implicatii negative atat a costului saparii cat si a
stabilitatii rocilor.
Avand in vedere atat taria rocilor cat si lungimea galeriei si a
planului inclinat pentru saparea acestor lucrari s-au proiectat
urmatoarele variante tehnologice :
-cu folosirea metodei de perforare-puscare in care se folosesc
perforatore P-90 si incarcare manuala pe transportor atat pe galeria de
atac cat si la planul inclinat . Saparea galeriei de atac si a planului
inclinat se face prin dotarea frontului cu carucior de perforare IMP-2
si masina de incarcat 2P.
-saparea galeriei si a planului inclinat cu combina de taiere GPK-S din
dotarea minei.
In prima varianta tehnologica se vor perforatoare P-90 iar
incarcarea se va face manual pe transportor cu raclete TR-3. In
frontul de lucru se va perfora un numar de 36 de gauri cu sambure
pana verticala de 8 gauri cu o lungime de 2-2,33 m adoptandu-se
lungimea finala de 2,2m.
Dupa perforarea gaurilor se va efectua operatiunea de incarcare-
impuscare a acestora.
Cantitatea de exploziv pe salt a rezultat ca fiind de 2,5 kg de
exploziv A.G.P. si o incarcatura medie pe gaura de 0,7-0,8 kg/gaura.
Initierea se va face cu capse detonante electrice milisecunda tip
DEM-ZB.
Burajul se va efectua cu galuste de nusip si argila iar legarea
capselor se va face in serie.
Impuscarea se va face la o distanta minima de 100m dintr-o
ninsa cu ajutorul unui exploziv antigrijutos M-514K Vopil.
Datorita lungimii foarte mari de galerie ce trebuie aerisita
ventilatoarele fiind montate la baza planului inclinat s-a alez aerajul
aspirant si coloana de aeraj va avea 800mm diametru ea trebuind sa
asigure un debit de 3,5m3/sec sau 210m3/min.
Pentru asigurarea aerajului se va folosi un ventilator centrifugal
V496/1 sau 4 ventilatoare VE-700 de 17KW.
Dupa aerisirea frontului se va efectua incarcarea si evacuarea
rocilor.

95
In acest caz in galeria de atac se va folosi masina MIC-2P iar la
saparea planului inclinat incarcarea se va face manual pe transportorul
cu raclete TR-3.
Dupa incarcarea rocii se va efectua sustinerea definitiva. Prima
data se vor monta cele doua cintre de la tavan dupa care se vor monta
stalpii si se vor strange bridele. Bandajarea se va face cu gratare
metalice la pereti iar la tavan cu jumatati de lemn.
Dupa sustinere se realizeaza prelungirea sinei, a coloanei de
aeraj si a retelei electrice, de aer comprimat si de apa.
In varianta prin care se foloseste saparea galeriei si a planului
inclinat cu combina GPK-S din dotarea minei se poate mentiona
faptul ca acest tip de combina PK a fost proiectata si pentru a xecuta
plane inclinate cu inclinare pana la 180.
Combina de taiere GPK-S este prevazuta cu brat in consola, cu
taiere axiala ce poate detasa roci ce au un coeficient de tarie pana la
f=7 (700daN/m2).
Fazele tehnologice de taiere constau in urmatoarele :
-se va taia un fagas la vatra dupa care prin deplasare de sus in jos se
va detasa intreaga sectiune a frontului dupa care se v relua un ciclu
pana la un avans de 1,8m/schimb.
-in continuare se va realiza sustinerea care va consta din trei cadre
montate la distante de 0,6m.
-din prelungirea transportorului si a caii ferate se va realiza un avans
de cca. 5m.
Viteza zilnica va fi in cadrul acestei metode de taiere cu combina
de 3,6m/zi.
Dupa saparea planului inclinat se va realiza amenajarea acestuia
cu cale ferata simpla si transportor cu banda TBS-800.
Pentru saparea planului inclinat si a galeriei de atac catre
orizontul 300-250 pentru deschiderea str. 3, bl.I se va folosi metoda
prin perforare – impuscare, ce utilizeaza perforatorul P-90 si incarcare
manuala deoarece utilizarea combinei GPK-S poate conduce la riscul
intersectarii unor roci cu tarie mai mare precum si a alunecarii
acestora pe rocile argiloase de pe vatra galeriei.
In urma calculuilui economic a rezultat deasemenea un cost mai
mic prin folosirea metodei de perforare – impuscare decat costul
folosirii combinei de taiere.

96
BIBLIOGRAFIE

1. x x x Album de lucrări miniere tipizate


1992
2. x x x Documentaţie P.E. şi geologică
E.M. Livezeni
3. x x x Manualul inginerului de mine
Vol. III, IV şi V, Ed. Tehnică
Bucureşti
4 Tat Sabih Explozivi şi tehnice împuşcări în
industrie
5. R. Amărescu Tehnologi moderne de săpare şi
susţinere a lucrărilor subterane
Ed. Tehnică 1973
6 .Popescu V. Săparea lucrărilor subterane
Ed. Tehnică 1980
7 .Simionescu ş.a. Organizarea şi conducerea
inteprinderilor miniere
Ed. did. 1984
8 .Leţu N. ş.a Construcţii miniere subterane
vol. II, IV, V, 1984-1986
Ed. UT Petroşani
9 .Kovacs St.,Bădulescu D. Exemple de calcul (Exploatări
miniere) Ed. Tehnică 1982
10. x x x Norme de protecţia muncii
în industria minieră 1981
11. Bancila Proprietatile Rocilor
Vol. II
Ed. Tehnica 1983
97
13. A Teodorescu Reologia Rocilor
Ed. Tehnica 1986
14. A. Teodorescu Proprietatile rocilor
Ed. Tehnica 1984
15. www.companianationalaahuilei.ro
16. www.muzeulmineritului.ro

98