Proiect Geomorfo

Subcarpații Vrancei reprezintă unitatea de legatură dintre Subcarpații Moldovei și

Subcarpații Getici, având ca limite Valea Trotușului sau interfluviul Șușita Zăbrăuți în nord și
Valea Dâmboviței în vest. Aceștia sunt cu 250–450 metri mai coborâți față de Carpații
Curburii. Delimitarea față de Carpați este suficient de clară, aceasta fiind bine pusă în
evidență de modificările elementelor peisajului geografic cu excepția sectorului de la vest de
Valea Slănicului Buzăului, în cadrul căreia începe să apară o zonă de interferență Carpați–
Subcarpați, prin pătrunderea spre sud a unor pinteni de munte paleogeni (Homoraciu și
Văleni), constituiți din gresii. La contactul cu Câmpia Română prin zona sa de subsidență
Titu–Gherghița, Sărata și cu Siretul Inferior, limita Subcarpaților este foarte clară, aceasta
realizându-se printr-un glacis cuaternar.

Limita dinspre munte urmează linia localităților Mănăstirea Casin, Soveja,

Vintileasca, Bisoca și Lopatari, iar cea dinspre câmpie trece prin zona localităților Păunești,
Panciu, Odobești, Cândești, Slobozia Bradului, Râmnicu Sărat și Poșta Câlnău.

Relieful se caracterizează printr-o largă diversitate, astfel încât, între Trotuș și

Slănicul Buzăului, se evidențiază existența a două șiruri de depresiuni și a altor două de
dealuri. Spre deosebire de această situație, în sectorul dintre Slănicul Buzăului și Dâmbovița,
se înregistrează o mai slabă conturare a depresiunilor, ele formând o adevarată rețea
dispersată între masivele deluroase.

Cu privire la văi, acestea au un caracter transversal, în concordanță cu orientarea

inițială pe cuvertura piemontană, conducând la formarea unor sectoare de îngustare în zona
de anticlinal și de lărgire în cele de sinclinal, iar în condițiile de adaptare la structură, o serie
de văi urmăresc sinclinalele, unde prezintă o direcție longitudinală.

Ei cuprind depresiuni interne (submontane):

 Depresiunea Vrancei:

-          are aspectul unui culoar, cu altitudini de 700 m;

-          se axează pe o structură cutată complexă în care predomină mai multe sinclinale;
-          în cadrul ei există mai multe bazinete depresionare (Soveja, Tulnici, Năruja, Paltin,
Nereju, Jitia) care au vatra la 400 – 450 m;
-          este închisă la est de un şir de dealuri;

 Şirul dealurilor subcarpatice interne:

o Dl. Ouşoru (753 m): la nord de Şuşiţa;
o Dl. Răchitaş (927 m): între Şuşiţa şi Putna;
o Dl. Răiuţu (957 m): între Putna şi Milcov;
o Dl. Gârbova (974 m): între Milcov şi Râmnicul Sărat;
o Dl. Bisoca (943 m): la sud de valea Râmnicului Sărat;

-          Versanţii acestora sunt afectaţi de alunecări de teren şi ravene;

-          Eroziunea a creat pe Milcov, între Andreiaşu şi Mera, un peisaj ruiniform (pe stratele
alcătuite din gresii în alternanţă cu marne şi argile cu poziţie verticală): „zidurile de la
Reghiu” (rezervaţie naturală);
-          În localitatea Andreiaşu, pe versantul drept al Milcovului, pe tereasa de 20 – 25 m se
manifestă fenomenul natural „Focurile vii” (datorat autoaprinderii la suprafaţă a gazelor
naturale care se strecoară de la adâncimi mari, printre crăpăturile stratelor de gresii);

 Şirul depresiunilor intracolinare este reprezentat de bazinete depresionare, a căror

vatră este situată la 350 – 400 m:
o Răcoasa pe Şuşiţa;
o Vizantea pe Vizăuţi;
o Vidra pe Putna;
o Mera pe Milcov;
o Dumitreşti pe Râmnicu Sărat;
 Dealurile subcarpatice externe:
o Dl. Zăbrăuţiului (Şuşiţei): la nord de Şuşiţa, datorită altitudinilor mai joase se
mai numeşte „Platforma Zăbrăuţi”;
o Dl. Momâia (630 m): între Şuşiţa şi Putna;
o Măgura Odobeşti (996 m): între Putna şi Milcov; este cel mai înalt deal din
Subcarpaţii Curburii;
o Dl. Deleanu (693 m): între Milcov şi Râmna;
o Dl. Blăjani (483 m): între Câlnău şi Slănicul de Buzău;
o Dl. Căpăţâna (592 m): între Râmna şi Râmnicul Sărat;

Ielenicz, M., Pătru Ileana, Clius Mioara, 2005, Subcarpaţii României, Editura Universitară,
Bucureşti.

Subcarpatii Vrancei au dincolo de prima impresie de peisaj plictisitor un relief variat, cu petrografie,
geomorfologie si vegetatie remarcabile.

În Subcarpaţii Vrancei, la aproximativ 50 kilometri nord-vest de oraşul Buzău, între localităţile

Mânzăleşti şi Lopătari se află Platoul Meledic, capătul superior al unui munte de sare, pe care s-a
dezvoltat un relief spectaculos, de multe ori foarte denivelat. Câteva zile cu soare sunt suficiente
pentru ca sarea de la suprafaţă să se usuce şi să strălucească. Aici, echipele Clubului de speologie
"Emil Racoviţă" Bucureşti au descoperit multe peşteri, printre ele fiind şi cea mai lungă cavitate în
sare din lume, Pestera 6S

```` Pe „Platoul” Meledic (Subcarpatii Vrancei) - acolo unde se afla pestera in sare
detinatoare de doua ori a recordului mondial la lungime - lapiezurile de sare sunt spectaculoase si
periculoase pe timpul verii (foto 1); in sezonul rece aspectul lor este si mai putin prietenos (foto 2),
iar adevarata lor amploare de abia acum se dezvaluie.
Pentru cine doreste si alte zone de catarare, Valea Gradinii ne ofera de exemplu versantii ei modelati
in gresii si sare (foto 3). `````-asta ramane doar daca te ajuta

Sursa foto: https://sites.google.com/site/romanianatura52/home/carpatii-rasariteni/subcarpatii-

vrancei/pestera-6s-de-la-manzalesti-cea-mai-mare-din-lume-analiza-cantitativa-a-cristalelor-de-sare-
subcarpatii-vrancei

http://imagini.romania-natura.ro/v/subcarpatii_vrancei/meledic_011.jpg.html

Aici gasim despre izvorul intineririi de la bustea :

https://sites.google.com/site/romanianatura22/home/carpatii-rasariteni/subcarpatii-vrancei/
izvorul-intineririi-de-la-bustea
Rezervatia Naturala Tisita

 situata la aproximativ 5 km de localitatea Lepsa, in bazinul hidrografic mijlociu si

inferior al paraurilor Tisita Mica si Tisita Mare;
 inglobeaza un imens tezaur de elemente fito si zoogeografice, geologice si ansambluri
peisagistice, unite intr-un sistem de mare valoare stiintifica;
 vaile sculptate sunt inguste si adanci de 500-600 m, avand un aspect de canion.

Cascada Misina

Relieful este dominat de puternicele procese tectonice din trecut, datorita carora, intr-o zona
marcata de o panza de sariaj si o falie inversa, s-a format si Cascada Misina cu o rupere de
panta de peste 12 m.

Peisajul este dominat de culmi care converg spre zona cascadei si confera reliefului un
caracter framantat, accentuat de reteaua hidrografica bogata, ale carei vai inguste au versantii
abrupti, foarte greu accesibili.

Cascada Putnei

 situata in apropierea localitatii Lepsa, judetul Vrancea;

 are o suprafata de 10 ha, o lungime de 76 de m, iar lacul in care se strange apa
acesteia are o adancime de aproximativ 12 m;
 la iesirea din spatiul montan, raul Putna traverseaza faciesuri structurale diferite
(gresii de Kliwa compacte sau in formatiuni cu duritate mai mica), sculptand un sector
de defileu, o cascada pe care a parasit-o ca urmare a miscarilor tectonice si o albie
actuala caracterizata de o succesiune de trepte si marmite.

Rezervatia naturala Focul Viu

 situata pe versantul drept al Milcovului, in spatiul localitatii Andreiasu de Jos,

ocupand un sector al versantului nordic al Culmii Titila;
 declarata rezervatie naturala inca din 1967;
 structura geologica este reprezentata de falia Casin - Bisoca, prin ale carei fracturi
profunde hidrocarburile gazoase ies la suprafata si se aprind spontan, cu flacari inalte
de pana la 30 cm.

Rezervatia naturala Lepsa-Zboina

 situata pe un sector al versantului stang din bazinul superior al Paraului Lepsa, judetul
Vrancea;
 este rezervatie forestiera;
 in cadrul rezervatiei se gasesc arboreturi forestiere de tip fundamental, cu varste
cuprinse intre 100 si 200 ani si o flora bogata in specii endemice;
 relieful este format din creste secundare, sei si vai adanci, cu povarnisuri abrupte.

Rezervatia naturala Rapa Rosie

  este situata pe un sector al versantului drept al Putnei in aval de confluenta cu Paraul
Coza;
 adaposteste microforme efemere de tipul ogaselor, microcanioanelor, turnurilor,
palniilor si avenelor sufozionale, care dau peisajului un caracter spectaculos de
pseudocarst.

Rezervatia naturala Groapa cu Pini

 este situata pe un sector al versantului stang, in cursul superior al Paraului Coza;

 conserva elemente de paleontologie si de peisaj;
 de o frumusete deosebita sunt si structurile geologice, prin jocul de culori galben -
cenusii - roscate, legate genetic de straturile de Tisaru inferioare si superioare,
Burdigalian si Badenian, prezentand numeroase si variate urme de fauna fosila.

Rezervatia naturala Stramtura Coza

 situata in apropierea satului Coza, comuna Tulnici, judetul Vrancea;

 este rezervatie de tip geomorfologic si peisagistic;
 structura geologica complexa, falierea stratelor si eroziunea de suprafata pun in
evidenta succesiuni litologice divers colorate, de o mare frumusete peisagistica.

Rezervatia naturala Caldarile Zabalei

 situata in sectorul cursului superior al Zabalei, in zona de confluenta cu Paraul Zarna;

 conserva peisajul complex definit de Zabala, aspectele geomorfologice deosebite ale
albiei Zabalei sculptate in pachete compacte de gresii si asociatiile floristice si
faunistice de valoare stiintifica ale zonei;
 zona este remarcabila datorita hidrogeomorfologiei deosebite a albiei Parului Zabala,
cu renumitele marmite de evorsiune de fund suspendate, sculptate in pachete de gresii
masive, cunoscute sub denumirea de "Caldari", pentru padurile deosebite de aici si nu
in ultimul rand pentru asociatiile floristice si faunistice intalnite in acest perimetru;

Rezervatia naturala Lacul Negru

 situata pe versantul sud-estic al Dealului Negru, ocupand sectorul superior al

bazinului hidrografic al paraului Lacului Negru;
 lacul este amplasat la o altitudine de peste 1.200 m si este cunoscut si sub numele
"lacul cu plamana", plamana fiind o frunza de 10-12 cm lungime si 5-6 cm latime,
care nu creste inalta si acopera in palcuri suprafata stratului de muschi, cunoscuta de
localnici ca fiind benefica pentru tratarea bolilor pulmonare;
 se remarca prin turbaria activa care-i acopera jumatate din luciul de apa;

Rezervatia naturala Alghena

 situata in arealul localitatii Vrancioaia, judetul Vrancea;

 are forma literei U;
 in versantul stang al vaii apare la zi un masiv de sare, modelat de agentii meteorici,
dand nastere unui relief specific;
  peisajul este definit de microrelieful cu lapiezuri al masivului de sare si de valea
Paraului Algheanu.

Rezervatia naturala Paraul Bozu

 situata in zona localitatii Prisaca, judetul Vrancea;

 are caracter paleontologic;
 figureaza cu o importanta stiintifica deosebita data de abundenta de mecanoglife
(urme de picaturi de ploaie, de valuri si ale curentilor turbizi de suprafata) si
ichnoglife (amprente ale pasilor vietuitoarelor), apartinand unor specii de vertebrate si
de nevertebrate, dintre care cele mai importante sunt urmele de pasi de pasari acvatice
si mamifere.

Rezervatia naturala Muntele Goru

 situata in zona Varfului Goru, ocupand versantul vestic al masivului, respectiv

bazinele hidrografice Paraul Rozelor, Paraul Cotit si Paraul Afinisu;
 ocupa o mare parte din etajul padurilor boreale si aproape tot etajul subalpin al
Muntelui Goru;
 este o rezervatie de tip geomorfologic, forestier, floristic, faunistic si de peisaj;
 obiectivul central ocrotit de aceasta arie protejata este vegetatia caracteristica etajului
subalpin, componenta principala fiind unicul jnepenis din Muntii Vrancei, precum si
alte numeroase specii de plante si animale endemice sau rare.

Rezervatia naturala Poiana Muntioru

 situata in sectorul sudic al Muntilor Vrancei, judetul Vrancea;

 ocupa o suprafata de 22 ha in extravilanul comunei Vintileasca, intr-un areal folosit de
localnici ca faneata si pasune; se suprapune peste o faneata impadurita bogata in
specii de orhidee;
 vegetatia ierboasa abundenta si caracteristicile arboretului din vecinatate fac din acest
sit un areal intens frecventat de specii de ungulate si carnivore mari;
 face parte din Reteaua Ecologica Locala pentru Protectia Carnivorelor.

Rezervatia naturala Lunca Siretului

 include doua areale distincte individualizate in trupuri de padure de lunca-Padurea

Neagra si Padurea Dumbravita;
 Padurea Neagra este situata la nordul localitatii Radulesti, fiind inconjurata de terenuri
arabile;se caracterizeaza printr-un microrelief format din terase aluvionare joase
grinduri si conuri de dejectie laterala, microdepresiuni cu apa stagnata, dintre care
unele sunt brate parasite ale Siretului, rezultate prin deplasarea albiei minore a
acestuia spre est;
 Padurea Dumbravita este strabatut in nord de Putna, iar in zona mediana de DN 23
Focsani - Braila;
 ambele paduri reprezinta un important areal de refugiu al pasarilor pe parcursul
intregului an si in timpul pasajelor de migratii.
Rezervatia naturala Reghiu-Scruntar

 se afla situata pe ambele maluri ale raului Milcov;

 arie protejata de tip mixt (geologica, paleontologica, botanica, peisaj);
 peisajul reflecta un relief ruiniform, a carui valoare stiintifica se amplifica prin
existenta resturilor fosile de nevertebrate din Miocen si de mamifere de varsta
sarmato-pliocena.

Rezervatia naturala Padurea Cenaru

 este situata in zona varfurilor Cenaru, Garbova, pe un sector al versantului drept al

Paraului Milcov;
 in areal se remarca asociatii fitogeografice deosebite, peste 370 de specii de plante,
980 exemplare de tisa, element atlantic central european, monument al naturii;
 adaposteste si exemplare care inregistreaza pana la 18 m inaltime si varste de pana la
200 ani.

Rezervatia naturala Padurea Dalhauti

 situata in vecinatatea schitului Dalhauti, judetul Vrancea;

 este considerata a fi la limita de tranzitie dintre silvostepa si subzona stejarului, in
care patrunde subzona fagului, aria protejata prezerva asociatii vegetale deosebite;
 din punct de vedere floristic apartine regiunii euro - siberiene precum si provinciei
balcano - moesicsa si ponto - sarmatica, intalnindu-se un adevarat mozaic vegetal in
care se regasesc peste 400 de specii de plante superioare

Parcul natural Putna din Vrancea

 se suprapune sectorului central-nord-vestic al Muntilor Vrancei;

 adaposteste, pe langa cele 14 tipuri de habitate de interes comunitar, populatii
reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx;
 lista floristica cuprinde 636 de specii fanerogame;
 peisajul este dominat de elementele eurasiatice, circumpolare si alpine;

http://www.skytrip.ro/obiective-naturale-in-judetul-vrancea.html?offset=15

Link cu locuri de cazare : http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-focul-viu-din-judetul-

vrancea-ob-1782.html

aici e un traseu: http://antenasatelor.ro/stiri/58-social/14309-vrancea-%C3%AE%C5%9Fi-dezv

%C4%83luie-atrac%C5%A3iile-turisticee.html

http://www.traveleuropa.ro/informatii-de-calatorie-vrancea/

https://ro.scribd.com/doc/77783718/Potentialul-Turistic-Al-Jud-Vrancea

in josul site-ului o sa gasesti niste trasee turistice: cred ca o sa ne ajute

http://www.scritub.com/geografie/turism/Valorificarea-potentialului-tu61828.php