Studiu de analiza a reliefului

Muntele Cozia

I.
Alegerea traseului a fost influentata intr-un mod subiectiv de faptul ca ambii studenti
ai acestei echipe sunt originari din tinuturile vrancene si au dorit ca, prin abordarea acestui
subiect, sa prezinte locurile ce definesc aceasta zona. (Poza: introducere)
In ceea ce priveste localizarea, Muntii Vrancei se incadreaza laturii externe a grupei
de Curbura, apartinand Carpatilor Orientali. (poza: harta 1). Acestia, impreuna cu muntii
Bretcului si muntii Buzaului, alcatuiesc sectorul estic. (poza: harta 2).
Spre est, teritoriul montan vine in contact cu depresiunea Vrancei, de-a lungul unei
limite transante marcata de localitatile Soveja, la nord, pe valea Susitei, Tulnici-pe Putna,
Nereju-pe Zabala, si Vintileasca, la sud, pe RamnicuSarat. La nord-vest sunt marginiti de
marea depresiune a Brasovului, reprezentata in acest sector prin compartimentul sau nord-
estic, Targu Secuiesc. (poza: 1)
Sub raport administrativ-teritorial, zona apartine judetelor Vrancea-cea mai mare
parte, Bacau-sectorul nordic, (poza: 1.2.) Buzau-marginea de sud-vest si Covasna-latura
nord-vestica, avand o suprafata de aproximativ 1500 kmp. (poza: 1.3.)
II.
Rețeaua hidrografică are o distribuție radiară, încrustîndu-se deopotrivă pe ambele
flancuri montane. Astfel, văile dirijate către răsărit aparțin bazinului hidrografic Siret, iar cele
orientate spre apus revin bazinului Olt.(poza1)
Văile orientate spre est sunt mult mai lungi și mai numeroase, acest lucru făcând ca
Siretul să fie colectorul principal al apelor din Munții Vrancei. Cei cinci afluenți importanți ai
săi care colectează apele din Munții Vrancei sunt : Oituzul, Șușița, Putna, Râmnicul Sărat și
Buzăul. Bazinul hidrografic al Oltului primște foarte puține ape din Munții Vrancei, acestea
prin intermediul Râului Negru care primește din Munții Vrancei apele pârâurilor Ojdula și
Ghelința.
Muntii Vrancei au inaltimi mai mari de 1100 m, culminand la 1785 m in vf.Goru.
Acest nivel este dominat de numeroase varfuri care se apropie sau depasesc cu putin 1600 m,
cele mai inaltetrecand de 1700 m altitudine: vf.Lacauti-1777 m, Arisoara-1725 m, Giurgiu-
1721 m.(poza 2)
Relieful Munților Vrancei apare deosebit de complicat, prin numărul mare de culmi și
văi, aparent fără o orientare clară. Se disting două compartimente diferite ca aspect al
reliefului : cel nordic-central și cel de nord, vest și sud.
Compatrimentul central-nordic se caracterizează prin fragmentare puternică, creste
înguste și versanți scurți și prăpăstioși. Acest compartiment cuprinde o serie de înălțimi ce
cuprind începând de la nord, vârfurile : Tisaru Mic (1263m), Tisaru Mare (1285m), Condratu
(1455m), Zburătura (1590m), Păișele, Pietrosu (1676m), muntele Coza, culmile Dealu Negru
și Tichertu, Culmea Munțișoarele.
 Compartimentul nordic-vestic-sudic înconjoară primul compartiment pe o înșiruire lungă
de culmi și vârfuri, care spre deosebire de celălalt acesta din urmă, sunt largi și prelungi, cu
masive individualizate, precum vârful Goru. Șirul de culmi pornește din nord cu muntele
Zboina Neagră (1350m), Clăbuc (136m), Mușat (1503m), Stogu Mare (1527m), Baba
(1544m), Lujeru (1517m), Lăcăuți (1777m), Goru (1785m), Giurgiu (1721m), Mușa
(1497m), Pietrele Înșirate (1468m). Tot în acest compartiment sunt cuprinse culmile Zboina
Frumoasă-Lapoșu, Dealul Secăturii, culmea Pietrele Albe-Frumoasele.(pana aici ramane poza
2?)
(poza3+poza4)Data fiind apartenența la Carpații Orientali, caracteristicile dominante
ale structurilor geologice și complexelor litologice sedimentare - proprii Munților Vrancei -
se înscriu unității de fliș. Aceasta s-a realizat în două perioade deosebite din punct de vedere
cronologic, astfel: s-a individualizat subunitatea flișului cretacic  și subunitatea flișului
paleogen.
Considerate laolaltă, formațiunile cretacice și paleogene din alcătuirea Munților
Vrancei se remarcă prin eterogenitate petrografică, o mare diversitate de structuri și o
tectonică “vie”, actuală - elemente reflectate din plin în aspectele generale sau de detaliu ale
reliefului. Substratul abundă în așa-zise faciesuri litologice, purtînd amprenta rocilor
preponderente din alcătuirea depozitului geologic respectiv.
(poza5+poza6+poza7)Răspîndirea cea mai largă o au gresiile precum cele
calcaroase,micacee, sau gresii cu cromatică verzuie și albă. Acestea suntin alternanță sau
intercalate cu marnocalcare, marne,diferite tipuri de șisturi: marnoase, calcaroase, bituminoase,
grezoase albe, roşii sau verzi.. Pe lîngă aceste aspecte, formațiunile geologice sunt afectate de
deformări tectonice cum sunt faliile sau decroșările. Unele linii de fracturi se evidențiază în
peisaj prin povîrnișuri ori abrupturi, care mărginesc creste propriu-zise. (poza 8)Tot de
tectonică sunt legate și mișcările seismice actuale, deosebit de frecvente în zona Vrancei.
Acestea își au originea în marile energii degajate de dinamica unor microplăcilitosferice ce se
conjugă în fundamentul Carpaților Curburii.
(poza9)De fapt, activitatea tectonică a întregului edificiu muntos vrîncean se face
remarcată și prin mișcări actuale lente, pozitive,. Ridicarea este “răspunzătoare" de adîncirea
tuturor văilor de formarea sistemelor de chei, de ,,încătușarea" meandrelor, impulsionînd
totodată eroziunea fluviatilă, care a “selecționat" rocile după duritatea lor, creînd serii de
cataracte, repezișuri, “săritori" și cascade.
III.
In ceea ce priveste itinerariul, zona acestuia va fi restransa in limitele muntelui Coza.
Muntele Coza se extinde la nord de Zboina Frumoasă şi este delimitat de râurile Putna (la
nord), Zăbala (la sud-vest) şi Năruja (la sud-est). (poza 3) Corespunde din punct de vedere
geologic „semiferestrei de Vrancea” în constituţia căreia sunt incluse gresii, argile nisipoase,
marno-calcare etc. Reţeaua hidrografică, în principal afluenţii Putnei, a generat fragmentarea
Muntelui Coza şi individualizarea în cadrul acestuia a mai multor culmi şi înălţimi separate.
(film raul Putna)
Inainte de a realiza traseul propriu-zis, a fost necesara centralizarea elementelor de
relief cu functie de obiectiv turistic. In urma studiului, s-a constatat ca acestea au functie
consacrata de obiective turistice, unele dintre acestea fiind deja incluse in trasee, dupa cum se
poate observa in harta turistica, insa luand in calcul slaba informare cu privire la existenta
acestora, am considerat ca este necesara includerea lor si in traseul dorit de noi. (trasee
turistice)
Infrastructura este una permisiva, Drumul National 2D trecand prin comuna Tulnici,
respectiv, satul Coza, punctul de start al traseului ales. (DN2D)
IV
(Poza 10)De asemenea, cea mai apropiata unitate de cazare se gaseste in comuna Tulnici, dar
majoritatea turistilor care aleg drept destinatie aceasta zona a Vrancei, prefera unitatile de
cazare din Lepsa, situata la 12 km de Tulnici. Aici, se poate alege dintr-un numar de 53 de
unitati de cazare, predominandunitatile de tip pensiune sau vila. Preturile variaza intre 40 lei
si 80 lei de persoana, astfel, in grupul tintaputand fi incluse si persoanele cu venituri scazute.
(poza11)Daca turistii fac parte din alt grup tinta, al iubitorilor de natura, exista si zone
amenajate pentru instalarea corturilor. Turistii care aleg ca destinatie aceasta zona, tin cont in
primul rand, de fundalul peisagistic oferit de formele de relief.
(poza12)Astfel, Muntele Coza este descris ca fiind ‚, un munte cu păduri umbroase şi pajişti
verzi, cu izvoare  puternice şi râuri repezi, cu chei de o frumuseţe aparte şi turnuri de piatră,
cu o cascadă minunată a cărei cădere depăşeşte 20 de metri.,,
(Poza 13)In ceea ce priveste promovarea turistica interna, sunt amenajate placute indicatoare
precum si indicatoare ce marcheaza traseul montan existent pe muntele Coza, traseu de tip
banda rosie.(poza14+poza15)Acestea sunt prezente datorita acţiunii de remarcare a Munţilor
Vrancei, acţiune organizată de PN Putna-Vrancea şiAsociaţia Montană Carpati.

V
Oferta turistica propusa se adreseaza persoanelor peste 20 de ani, cu experienta si conditie
fizica pentru parcurgerea traseelor montane. Durata traseului este de 2 zile. Din punct de
vedere financiar, suma trebuie sa cuprinda deplasarea pana in satul Cozia, comuna Tulnici,
judetul Vrancea si mesele pentru cele doua zile. Innoptarea se va face la cort. Este un traseu
montan care combina trasee de tip „banda rosie” sau „linie rosie”, triunghi rosu si punct
galben. (poza itinerariu)
Prima zi are drept scop urcarea pana la punctul maxim, 1496 m – Saua Geamana. (poza: ziua
1)
Asadar, startul se va da de la capatul satului Coza, ora 08:00. Primul obiectiv turistic al
traseului: La Stramtura sau Stramtura Cozei, o forma de relief cu aspectul unor chei sapate in
flis, roca sedimentara friabila caracteristica muntilor Vrancei. Traseul continua pe interfluviul
intre raul Coza si paraul Dumbravanu. Acesta din urma, prin saparea in roca moale a dus la
formarea unor mici cascade.
Ora 10:00 - Turistii vor intalni un indicator care anunta ca mai sunt 2 ore pana la stana
Carnituri si 5 ore jumatate pana la Saua Golici – locul unde vor fi instalate corturile. Primul
popas! (filmulet: ziua 1 primul popas, la stramtura – stramtura 1, stramtura 2, stramtura 3,4)
Ora 12:00 – Stana Carnituri, 1300 m altitudine. Fenomenul „Mare de nori”. (filmulet ziua 1 –
stana carnituri, stana carnituri 1,2,3, mare de nori)
Urmatorul obiectiv: Turnurile Cozei – zona cu stanci verticale, asemanatoare unor turnuri –
motivul numirii acestora. (filmulet turnurile cozei, turnurile cozei 1,2,3) Urmeaza Saua
Geamana, 1496 m altitudine, scopul traseului. (filmulet saua geamana, saua geamana 1,2,3,4)
si „La Uluce” – locul unde sunt regasite 4 izvoare, singura sursa de apa, mic popas pentru
refacerea rezervelor de apa (filmulet la uluce, la uluce 1)
Ora 18:00 – Punctul terminus al primei zile: poiana din Saua Golici. Masa si Innoptare
(filmulet saua golici , saua golici 1,2,3)

Traseul pentru a doua zi: (ziua 2)

08:00 – Plecarea. Primul obiectiv: La uluce – refacerea rezervelor de apa, mic popas (ziua 2 –
la uluce)
Pentru a ajunge la urmatorul obiectiv, turistii vor parcurge o portiune intinsa, plata, numita
Golul Cozei. Cascada din Horn sau Cascada Mioarele, cu o inaltime de aproximativ 25 de m.
(filmulet ziua 2 cascada din horn, poze, plus youtube) Turistii vor continua traseul pe drumul
forestier Alunu, pana la cantonul silvic Alunu. Popas. De aici vor urma drumul forestier
Dalhautas pana la intalnirea indicatorului cu banda rosie. (ziua 2 – cantonul silvic, poza
canton silvic, picnic)
Urmeaza coborarea, respectiv paraul Dumbraveanu, Stramtura Cozei, satul Coza. Incheierea
traseului. (filmulet, finish)

Motivul pentru care am ales acest traseu se bazeaza pe complexitate si diversitate. Am

demonstrat prezenta unor forme de relief spectaculoase, care pot fi intalnite facand un traseu
cu un grad de dificultate mediu spre ridicat si pe o durata de 2 zile si parcurgand 15 km in
prima zi, respectiv 25 km in a doua zi. Suntem subiectivi atunci cand spunem ca am aflat de
aceste obiective turistice in urma studiului pentru realizarea acestui proiect si speram ca am
reusit sa atragem interesul asupra acestei zone de care suntem atasati.
Va multumim pentru atentie!
Au prezentat Elena Duna si Eugen Grama.