CERCETARI INTERDISCIPLINARE IN ARHEOLOGIE

UNELE CARACTERISTICI ALE DEPOZITELOR TERIGENE DIN

STATIUNEA
. ARHEOLOGICA PODURI-DEALUL GHINDARU,
JUD. BACĂU
de GHEORGHE LUPAŞCU, ION DONISA, D"\N MOXAH

Staţiunea arheologică Poduri-Dealul Ghi ndaru ' este situată din punct
de vedere geografic în Delliesiunea subcarpatică Tazlău, pe valea Tazlău­
lui Sărat, la circa 3 km distanţă de oraşul Moineşti. Ea este amplasată pe
podul terasei de 30 m , în dreptul satulu i Rusăeşti, corn. Poduri, fiind în­
conjurată şi delimitată, în acelaşi timp, de fruntea terasei la N şi NE ş i de
vilceaua pîrîului Bisericii la sud. Această vîlcea s-a adîncit cu circa 20 m
la contactul dintre podul tera,sei de 30 m şi versantul deluvial sudic al
Dealului Făgădău (500 m alt.).
La ieşirea din zona montană, în aval de localitatea Moineşti, valea
Taziăului Sărat se lărgeşte mult, situaţie datorată în mare parte schim­
bării faciesului petrografic. In dreptul localităţii Poduri valea Tazlăului
Sărat are lăţimea de 2,5-3 km şi se caracterizează prin dezvoltarea
maximă a luncii şi a terasei de 30 m, atît în stînga cît şi pe dreapta riului_
Lunea Tazlăului Sărat are lăţimea de 1 ,5-2 km, fiind formată din albia
minoră despletită şi relativ meandrată a rîului şi din treapta de luncă de
3-4 m, foarte rar inundabilă în prezent.
Treapta de 3-4 m este constituită la partea superioară, pe o grosime
de 0,5--- 1 m, din depozite nisipoase şi nisipo-lutoase, care repauzează pe
depozitele grosiere din pietrişuri, cu grosimi de 5-6 m. La nivelul acestei
trepte sint prezente aluviuni recente şi soluri aluviale care sînt introduse'
în prezent în circuitul agricol. Unele observaţii ne determină să presu­
punem folosirea unor porţiuni din terasa de luncă în eneolitic �. Zona de
luncă este dominată de fruntea terasei de 30 m .
Terasa de 30 m altitudine relativă este, dealtfel, cea mai înaltă din
acest sector de vale şi are dezvoltarea maximă pe dreapta rîului, între

1 Dan Monah et al., Raport preliminar asupra cercetărilor arheologice din co­
muna Poduri, jud. Bacău, în Materiale, XIV, 1980, p. 86 şi urm. ; idem, Săpăturile
arheologice din tell-ul cucutenian Dealul Ghtndaru, com. poduri, jud. Bacău, in
CA, V. 1982, p. 9 şi urm., ; idem, Cercetările m·heologice de la Poduri-Dealul Ghin­
claru, in CA, VI, 1 983, p. 3 şi urm.
2 ln dreptul porţiunii de terasă numită "Silişte-Prohozeşti" unde se află o
altă staţiune din faza Cucuteni B (cf. D. Monah et al., op. cit., in Materiale, XIV,
"Silişte", jud. Bacău, în CA, VH, 1984, p. 65 şi urm.) au fost descoperite, pe terasa
1980, p. 99 ; D. Popovici şi G. Trohani, Şantierul arheologic Podu1·i-Prohozeşti�
de luncă, urmele unei construcţii cucuteniene. Prqbabil această treaptă era uneori
utilizată pentru construcţii şi poate pentru agricultură.

http://www.muzeu-neamt.ro / http://cimec.ro/
246 GH. LUPAŞCU, I. DONiSA1 D . MONAH

Moineşti şi Poduri, pe o lungime de circa 3 km şi o lăţime medie de

3-400 m. Podul terasei, in zona menţionată, este quasiorizontal cu ex­
cepţia tell-ului de pe Dealul Ghindaru. Grosimea depozitelor de terasă
(fig. 1) este de aproximativ 1 0 m, din care 4,5-5 m la partea inferioară
sînt constituite din pietrişuri. Depozitul de deasupra are textura luto-ni­
sipoasă (în jur de 20'Jf0 argilă) pe o grosime de 4,5-5 m. Pe podul terasei
s-a format învelişul solulu i reprezentat prin timpul cenuşiu argiloiluvial

cu următoarea morfologie : Amc-Amc/B-Bt-Cca-C. Solul are o grosime

de 2, 1 0 m şi prezintă diferenţieri texturale pe profil. Fruntea terasei este
abruptă, depăşind uneori 45° şi este afectată de procese geomorfologice
�
actuale reprezentate prin ravenări şi surpări.
Pe podul terasei de 30 m, spre satul Rusăeşti, este prezentă o înăl­
ţare a reliefului cu o pantă lină spre fruntea NE a terasei, detaşată înspre
SE şi de vîlceaua pîrîului Bisericii. Această ridicătură (movilă), de formă
aproximativ triunghiulară cu laturile rotunjite (fig. 2), este rezultatul acu­
mulării în timp îndelungat a depozitelor de �igine antropică şi este in­
terpretată din punct de vedere arheologic ca fiind un tell, caracerizat prin­
tr-o dezvoltare atît în suprafaţă (ocupînd 1,2 ha) cît şi în înălţime (circa
4,4 m) 3.
Depozitele antropice groase de 4,40 m repauzează pe vechiul pod al
terasei, respectiv pe depozitele Iuta-nisipoase. Imediat sub depunerea
antropică, pe o grosime de 90 cm, este prezent un orizont distinct consti­
tuit dintr-un sol relict. In cadrul profilului de sol se disting orizonturile
AlB, Bl A, B(A), Bv şi Cea. Solul este decarbonatat pînă la adîncimea
de 60 cm, iar în orizontul Cea nu se constată o acumulare a carbonaţilor.
faţă de depozitul luto-nisipos de terasă (8,50fo). Cantitatea de materie or­
ganică este în jur de 2'0/0 în orizontul A, coborînd brusc, pe profil, pînă la
0,5-0,7%. In orizontul B procentul de argilă (22-23%) este mai mare cu
2-3°/0 faţă de depozitul de terasă (20%), fapt care atestă un început de
diferenţiere texturală a solului înainte de a fi folosit ca aşezare umană.
Considerăm că acest sol , relict se încadrează la tranziţia dintre un brun
mezobazic spre brun luvic, format în Atlantic r.. Pentru a atinge acest
stadiu de evoluţie pedogenetică, considerăm că este util să menţionăm
faptul că podul terasei, în zona aşezării, nu mai era influenţat de regi­
mul hidrologic al Tazlăului Sărat, respectiv era ieşit de sub influenţa
inundaţiilor cu cel puţin cîteva milenii în urmă. Proprietăţile edafice alE
acestui sol erau favorabile luării în cultură, caracterizîndu-se printr-o
productivitate naturală bună pentru cereale.

3 Deoarece descoperi·rea in Moldova a unei staţiuni de tip tell este oarecurr.

ieşită din comun şi poate suscita discuţii recomandăm consultarea următoarelo:
lucrăd : S. Marinescu-Bîlcu, Cultura Precucuteni pe teritoriul României, Bucu­
re�ti, 1 974, p. 19 (pentru Vlădeni, jud. Iaşi) ; pentru Poduri - Dealul Ghindaru eL
supra 1 ; D. Monah, Şt. Cucoş, Aşezările culturii Cucuteni din România, Iaşi, 1985.
p . 43 şi 131, nr. 794 ; A. G. Sherratt, The Eneolithic Period in Bulgaria, Ed. A. G.
Poulter, Part I, Nottingham, 1983, p. 188-198.
4 Datele radiocarbon obţinute pentru nivelul arheologic Precucuteni Il-tirzit:
(5820±50 B.P.) care suprapune solul relict cit şi cele pentru nivelul Precucuten.
I I I-clasic (5880± 150 şi 5780± 50 B.P.) confirmă această interpretare.

http://www.muzeu-neamt.ro / http://cimec.ro/
 DEPOZITE TERIGENE LA PODURI 247
-------

In cadrul depozitelor antropice sînt prezente stratificări texturale

date, în principal, de nivelurile de locuire. Aceste niveluri sînt constituite
din vestigi ile locuinţelor arse, resturi de cărbuni, oase şi fragmente ce­
ramice. Vestig"iile locuinţelor însumate au, în zona profilului pedologic,
în jur de 80 cm grosime. Din punct de vedere textura! nivelurile de locu­
i nţe sînt constituite din fragmente de lutuiri arse cu matrice nisipoasă.
Cantitatea de carbonaţi este în general mică (2%) sau sînt spălaţi pe o
adîncime de circa 20 cm (locuinţa Precucuteni II tîrziu). Aceasta de­
monstrează că după întreruperea locuirii, în urma incendierii satului,
ruinele au rămas la zi o perioadă mai îndelungată (cîteva decenii), timp
în care carbonaţii au fost spălaţi 5. Aceştia s-au acumulat în concentraţii
mai mari la adîncimi de 30_.:._40 cm.
Celelalte depozite antropice groase de 3 , 6 m sînt constituite din de­
pozite nisipo-lutoase, luto-nisipoase şi chiar nisipoase în care sînt disemi­
nate resturi ele cărbuni, oase şi fragmente ceramice ca rezultat al activi­
tăţii umane. Din punct de vedere textura} se remarcă diferenţieri clare
faţă de depozitele de terasă, în principal, la fracţiunile nisipuri grosiere,
praf 1 şi argilă.
Fracţiunile de nisip grosier au valori între 5-1 O%, cea de praf 1
(0,02-0,01 mm) între 20-30%, iar cea de argilă între 4-20%. Deci
fracţiunile nisipoase grosiere şi praf 1 sînt în general în procent mai
mare decît în depozitele de terasă, iar fracţiunea argiloasă este mai mică.
Nisipul fin (0,2-0,02 mm) are în general aceleaşi valori în depozitele
antropice ca şi în cele de terasă. Această diferenţiere texturală între de­
pozitele in situ din terasă şi cele alohtone din tell, argumentează faptul
că ultimele au fost prelucrate antropogen (procentul mai mic de argilă),
iar provenienţa lor este din luturile de terasă (aceeaşi valoare a procen­
tului de nisip fin).
Carbonaţii de Ca au valori pînă la 1 2- 1 -1%, dar prezintă ,·ariaţii
apreciabile din punct de vedere cantitativ, demonstrînd prezenţa unor
perioade în care ei au putut fi levigaţi parţial pe verticală. Acolo unde
din punct de vedere arheologic depunerea a fost considerată nivelare, sub
·

platformele locuinţelor, cantitatea de carbonaţi este maximă.

Cantiatea de materie organică este în general cuprinsă între 1 ,5-2'Df0
şi se caracterizează prin uniformitate pe verticală cu excepţia nivelului
Precucuteni III - clasic. Aici cantitatea mai mică de materie organică ar
putea fi explicată prin distanţele mai mici dintre locuinţe şi prin incen­
diul violent care a distrus aşezarea.
La partea superioară a tell-ului s-a format un sol actual de tip cer­
noziom, caracterizat prin acumulare de materie organică (2,30/0) şi spă­
larea carbonaţilor pînă la adîncimea de 70 cm.
Concluzii
Din punct de vedere genetic pe Dealul Ghindaru sînt prezente două
depozite terigen e distincte : depozite de terasă şi depozite antropice.

5 Observaţia este deosebit de importantă din punct de vedere ai·heo!ogic. Ne

propunem să efectuăm noi profile pedo!ogice pentru a observa dacă fenomenul apare
şi in alte niveluri arheologice.

http://www.muzeu-neamt.ro / http://cimec.ro/
248 GH. LUPAŞCU, 1. DONISĂ., D. MONAH

Grosimea depozitelor antropice şi situarea lor pe un pod neted de

terasă justifică interpretarea existenţei unei staţiuni arheologice de tip
te11.
Considerăm că materialul terigen din depozitele an tropice provine
din depozitele de terasă deschise la zi pe versantul stîng al vîlcelei piriu­
lui Bisericii care prin prelucrare antropică şi-a schimbat parţial structura
texturală.

QUELQUES CARACTERISTIQUES DE..<; GiiSSEMENTS TERIQENE..<>

DE LA STATION ARCHEOLOGIQUE DE PODURI - DEALUL GHINDi\RU,
DEP. DE BACAU
Resume

La station archcologique de Poduri - Dealul Ghindaru est s ituec dans la

odepression subkarpatique de Tazlău, a une distance d'environ 3 k m de la VillP de
Moineşti. Elle est emplacce sur la terrasse de 30 m, pres de la village de Rusăeşti.
Dans Ia station et dans ses alentours, sur la terrasse 30 m, on a effectue des sonda­
ges pedologiques qui presentent, selon nous, une certaine pertinence archcologique.
Les conclusions des analyses pedologiques sont Ies suivantes : de point. de v'ue
genetique su1· Dealul Ghindaru il y a deux gissements terrigimes distinctes : a) gisse­
ments de terrasse et h) gissements anthropiques.
L'epaisseur des gissements anthropiques et leur situation sur un terrain Iisst:'
de tt:'rrasse justifie l'inte-rpretation de l'existence d 'une station archeologiquP de
typc tPll.
Nous considerons que le materiei terrigene des gissements anthropiques pro­
vi enent des gissements de terrasse ouverts ă jour sur le versant gauche du vallon
du ruisseau de Biserica (de l'Eglise), qui, par intervention anthropique, ont change
partiell.ement leur structure texturale.

http://www.muzeu-neamt.ro / http://cimec.ro/
 STA ŢI UNEA AR HEOLOGICA PODURI - GEOMORFOLOGI E
1/Yi r----

�10 P-�?l.iul !i"i/'.;�t

1
1

400

Scht {a geotno,�f'olog/cc9

� [3
LSJ IIllliii11
fJ;efr;sur, de terds.:i .llepo.z;te delu vtdle
Albtd m,no;ci rrul?te de tercY.sci
OIIJ �=z]
.

.Depoz,te !Jelve>(;en�
�
L u!un � ierc1sci
[!54 li'Ba,ofa de 3 -4-m Yer.s01nţi claluvt"a�·
00 IJepoz;t� Q'ntro,otce
�
1 i3o. TcNOI.Sa' de .50 m
E1 Culme interlluVt�id' 2.

tn
f.
o

2
Depoz1t lutos 2 Pt?poz;t lutos
de ter�s� de terc;sa
6
lJepoz;t r/;� 6
.. o
o
e .. o

.Oepoz;C d& pN?Ir(3vr;

..
o

o
o
pt&lrisur, t+ o o
o
o

de tera.sci
() o
o

RoctY 1n loc 10
�OCO' Ih loC

http://www.muzeu-neamt.ro / http://cimec.ro/
 VARIATIA ALCATUIRII GRANULOMETRICE, CaC03 ŞI MATERIEI ORGANICE
(HUMUS) iN DEPOZITELE DIN STAŢIUNEA ARHEOLOGICA PODURI (JUD. BACAU)
� li�
J?·rsfl si 1/p !1.!' cul/vrJ- t'o/7_1/nu!u/ r/l' t'.;t"fY
�� lkpori! 1/ Avrnu_,
\.)_ 2 � F 8 10 12 �� �

v�sl�qii de locuinle .;rse

- . ·_l '1 1---

)
t-----

1 1 1
1
'
1 1
1 1 - ---
'
"'
1 '

1 f----­
'
'
• 1 1 1 \

',�
f---
1---
1
D
1 1--­ .. ,<:>
o
'��
-
"____
l­ ..

�
....
I-- ....

.' :1 . 1
"\

l 1 1
\

·.]
/LI/ \

1
\

I.JIJ
- - - - -
.
1 \ 1

-=t
1--

a
IlO
n

1 ' ,_ ' : � ) -

: ��[-:-. �--- --...

...,
- - - -...

tro -
.---.---r ...J I
1 ! 1
'
1 -
-- - - - .... ....

--- ..... ....

....
'
1
1
1 1
1 1 . . .�
"

1
r- (

1 ..
. ··
'
IlO
.. _

1
.... ....

1 1 l -I== ..,
"

1 1 / 1 'l I-rr �
,

(
,

I l
- .....
-- - - - - -
")
_ , _

.--' _ _

., , �
_ _ ."

Nn'PI 1
---

�rl }�._@
--
".

1
:
' ....
\(J in/amea't�r Jl:!t!· J7tJIJiu.
....
....
l"rav.:v!Fni- )

1
1
ZTO &rvtmi /
/
--

.+';;."/
--
l
.1811 - -- - - - -
,-
,;.��JIU
1--
- - � �
-
1J f'rt'et:cvlmi!!! J/ltl/7-J?517ll'A. 1
110 - - - -- /ÎrZIU - - - _ .- - _ \
'
.... ....
/OO ... ---
"'\
1
4/0 brun 1
fOIJi' 3/ Mv.:-1 ) \
c.Jrl>uni) l"rt'CVt'VIMi !]
n ·· ,_

.... ....
'IJ
-/'.1
110 ... ...
duit'
JID
... ...
,,
\
....
·...-,
1
"'

"b;;;n-
JSlJ - - ,.,.,
- --
l'rt'l."vctdt'ni il! J85tJ- J800it'n.
(
-

re"v.s/V -. lJ
-

,,.j"..J?ntrll/ � rl.;sir -
]40 - - - - - -- -
.... ,,
"
JTO .!J l'lrcurvll'ni ii "'
"
1---
C/�s;(;
1- --
- - - - - _ _ _ _ .,.,..,..

JBO �o.tal n 4J
:.f?r,;q,::u_-_- � /t'f'tn"n/.;
l"rNvc;/ "�":L s91J/J·J8ft! ;· �· "
• • •

1!10 -J-'
. JJ.......,_."
r;;o�� ;.!_ .,. ___.
• •

-'Y'?D---- �
�00 �tl>� 'Z.- -1�
;·�nUftt/
410 trJL:�I,S f) -· ·
!J�c�t!':!'�r--- -
f--
./Jt'pl/nl'rt'
nqru _ .D l'ri't-vt-uleni !!. :19/Jtl- �IJ"Oi�./1.
..,26
�i'�e7z:::. . lir.rlv
r
f----

1
�10 rE'-7V!IV ./)

1 1
(rv c.Jr6vnl
1
'-
-- - - -- - - -
1
..

A/tJ
• ..

f.,to - - -- - -·- - 1

1 1
Ct'nf/.5/t/ 1

1
1

1 h
1 1
1
1
1 1
8v
' 1
J.,to .6run ....._ '�
" ")
490

fllO - - - - - f--
�---- - - - -,
5'17 lmm '
'
1 1
g.Pibu/ F------ '
'

1
�20
- ' -...

1 1="�
�. -�-......
� -- - '
'
· �
1
:fJO - '
1---
\
- - - -

r----
1
1-----
1
1
1 1
1

1
)
/
c 1
..... ,
,

1 \
1
1�
1
....

-1
.... ....
)
1 1

1 1 {
1

1 '
1 '
'
biJO 1 �1 1 1

1 � /
6/tl : (1 1 1
1
\

CJ>02;nm N;s'J:J q rostt'r � �01 - �Pt12 /'r.;/fi

c:Jt:2·tW2 rmn Nisip /;'n � < ll.tltlc Arp!.,-

1 1 , / 1 002- o_OI Pr.;/' Z http://www.muzeu-neamt.ro / http://cimec.ro/