Munteanu Alexandra Catalina GRUPA 20180

Cuprins:
CAPITOLUL I - GEOLOGIA STRUCTURII
1.1 Situarea geografica
Zăcămintele se află la aproximativ 18 Km spre nord de municipiul Ploiești , 7 Km nord-

vest de Boldești și sunt în raza de activitate a Sucursalei Petrom Ploiești- S.P. Boldești. Acest
aliniament structural, se încadrează în subzona mio-pliocenă a Depresiunii din fata Carpatiilor
Orientali.
Formațiunile geologice întâlnite în zona studiată au fost descrise pe larg în lucrările
interioare.
Sondele săpate pe acest aliniament au deschis seria depozitelor miocenului , reprezentat
prin helvețian, tortorian, sarmațian-buglovian, pliocen..
Pe structura Păcureți- Măgurele-Mălăiești au fost puse în evidență, până în prezent
urmatoarele acumulări de hidrocarburi:
- Complexul helvețian – cu țiței, gaze dizolvate și gaze de cupolă.
- Complexul meotian – cu țiței, gaze dizolvate, gaze de cupolă, gaze libere și
condensat (acumulări neindustriale).
- Complexul pontian –cu țiței, gaze dizolvate, gaze de cupolă și gaze libere
- Complexul dacian – cu țiței, gaze dizolvate și gaze de cupolă .
1.2 Stratigrafia si tectonica
În baza datelor din tema de proiectare se estimează că sonda va traversa următoarele

formaţiuni geologice:helvețian, meoțian ( pachete Me II, Me Intermediar, Me I ‘b’ , și Me I
‘a’ ), ponțian ( complexele P2 inferior și P2 superior. Complexul P1), dacian ( pachetele
c.b.a ), divizate astfel, pe baza înregistrărilor diagrafiilor electrice standard.
Helvețianul constituit din marme nisipoase și argiloase, gresii marnoase cu rare diaclaze
de calcită și gresii calcaroase bine cimentate, a fost intalnita pe toată structura..
În zona centrală a structurii, la Măgurele, sondele au interceptat până la adâncimea de
2390 m o serie de pachete ale helvețianului cu înclinări destul de mici ( 14 ⁰-20 ⁰) față de restul
structurii. După diagrafiile electrice standard s-a încercat corelarea a 4 pachete denumite de
jos în sus : He4. He3, He2, He1. Dintre aceste pachete , numai He3, He2, He1 s-au dovedit
saturate cu țiței și gaze în această zonă. Grosimea acestora variază de la 15-20 m (He4,He2) la
30 m ( He3 și He1).
Meoțianul, depus discordant peste helvețian este construit, în general, din nisipuri și
gresii marnoase și calcaroase în alternanță cu marne nisipoase și argiloase. Grosimea medie
este de 100 m în zona Mălăiești-Măgurele și 220 m la Păcureți.
Depoziltele acestuia prezintă variații de grosime pe direcția nord-sud și de la vest catre
est. Aceste variatii de grosime se datoreaza caracterului transgresiv, fapt care a avut drept
consecință dispariția ntreptată spre sud a sedimentelor din bază ( complexele Me II și pațial
Me intermediar).
În cadrul meoțianului pe structura Păcureți – Măgurele-Mălăiești au fost separate trei
complexe distincte : Me II, Me Intermediar și Me I. Pentru complexul Me I s-a incercat
împarțirea într-o serie de strate denumite de jos în sus Me I ‘b’, Me I ‘a’ și Me I ( nedivizat la
partea superioara)
- Complexul MeII – este dezvoltat pe o arie mai redusă,- alcătuit din gresii
calcaroase, oolitice, cenușii, cu bobul fin până la grosier, nisipuri calcaroase și
marnoase intercalate cu marne nisipoase și marne argiloase –grezoase.
Grosimea complexului Me II variază între 0 și 44 ca o consecință a fenomenului de
transgresiune ( zona Mălăiești – Măgurele) și aproximativ 60 120 la Păcureți.
- Complexul Me intermediar – are o arie de dezvoltare mult mai mare decat
complexul Me II – are grosimi cuprinse între 6 m și 14 m în zona Mălăiesti –
Măgurele și 40 -170 m la Păcureți. Prezintă în componență sa intercalații de
nisipuri marnoase și calcaroase, gresii calcaroase și marnoase cu bobul fin mediu,
marne nisipoase și argile.
- Complexul Me I, dezvoltat pe întreaga structură are o grosime cuprinsă între 18 m
și 55 m în zona Mălăiești- Măgurele și 100- 160 m la Păcureți. În alcătuirea sa sunt
cuprinse nisipuri marnoase și calcaroase , gresii calcaroase și marnoase, marne și
argile. În baza acestui complex au fost separate trei strate denumite de jos în sus
Me I ‘b’, Me I ‘a’ și Me I ‘nedivizat ’.
Primele două constituie colectoare saturate cu hidrocarburi, iar cel superior s-a dovedit
până în prezent saturat numai cu apă. Grosimea stratului Me I ‘b’ variază de la 2–6 m în vest
până la 10-15 m în est. Grosimea stratului Me I ‘a’ este mai mare și este cuprinsă între 25-35
m la Mălăiești – Măgurele și 80 100 m în zona Păcureți, deoarece în componența sa sunt
cuprinse 3-8 nisipuri marnoase, calcaroase, slab cimentate și intercalatii de marne argiloase.
M I ‘nedivizat ’situat deasupra celor doua, constituie ‘capacul ’ meotianului având o grosime
între 13-55 m.
Ponțianul, dispus în continuitate de sedimentare peste meoțian , es te dezvoltat în facies
predominant marnos, depozitele sale fiind alcătuite din marne nisipoase și slab nisipoase,
compacte, marne argiloase.
Grosimea ponțianului variază între 300-700 m și în cuprinsul său au fost separate două
complexe, alcătuite predominant din marne nisipoase și nisipuri calcaroase- marnoase
numeroatate de jos în sus P2 și P1.
În cadrul complexului P 2 se constată o accentuată variație de facies cu deosebire
laterală conducând la separarea în cadrul acestui complex a doua subcomplexe, denumite de
jos în sus P2- inferior și P2 – superior. Grosimea acestor doua complexe productive variază
între 35 m și 115 m ( P 1), iar pentru complexul P2 între 55m si 215 m. de menționat că din
punct de vedere economic complexul P2 are o importață mult mai mare decât complexul P 1.
Dacianul este alcătuit din nisipuri marnoase cu bob grosier , nisipuri calcaroase
intercalate cu marne nisipoase și slab nisispoase, marne argiloase și intercalații foarte subtiri
de carbine și resturi vegetale incarbonizate.
Pe structura Păcureți- Măgurele- Mălăiești, în urma informațiilor obținute prin sondele

noi săpate, precum și a recorelărilor complexelor și pachetelor productive, s-a considerat
necesar efectuarea de hărți structurale la nivelul de referință a tuturor pachetelor și stratelor
productive, precum și la limitele ponțian- meoțian, respectiv la discordanța între meoțian –
helvețian.
Structura se prezintă sub forma unui anticlinal ușor boltiti, orientat pe direcția VSV-
ENE, cu o înclinare a axului structural de la est la vest ( zona Mălăiești – Măgurele) și sub
forma unui anticlinal orientat pe direcția sud, sud – vest, nord-est la Păcureti.
Flancul Nordic din zona Mălăiești – Măgurele este mai liniștit din punct de vedere
tectonic, cu înclinări ale stratelor cuprinse între 4 ⁰ -15 ⁰, în timp ce flancul sudic mai intens
tectonizat prin intermediul unei suite de falii longitudinale, coboara în trepte cu înclinări care
variază intre 30⁰- 80⁰. Pentru zona de la Păcureți , structura se afundă treptatspre nord și sud –
vest.
Datele geologice pun în evidență în această zonă continuarea ansamblului de falii
longitudinale ( F1 , F2 și F3 ) evidențiate în cadrul zonei Mălăiești – Măgurele.
Structura are o lungime de aproximativ 15 km și o lățime cuprinsă între 1.5 km și 2.5
km. Adâncimea la care se găsesc zăcămintele de hidrocarburi variază în limite destul de largi,
de la Mălăiești (foarte jos), la Măgurele (în urcare) și Păcureți (destul de sus) . Astfel la
Mălăiești zăcămintele se situează între 3115 m s.n.m și 2000 m s.n.m. , la Măgurele între
2000 m s.n.m. și 1600 m s.n.m, iar în zona Păcureți de la 1943 m s.n.m la 590 s.n.m
Harta structurală
Secțiunea geologică
1.3 Dificultăți în foraj
Analiza litologică facută pentru a parcurge sonda 88 Păcureți s-a realizat in general cu
dificultaţi majore care au condus la creşterea semnificativă a duratei de săpare şi de multe ori
au generat complicaţii şi accidente tehnice ce au implicat îndelungi operaţii de instrumentaţie.
Corectările repetate ale găurii de sondă, ţinerile pe gaură la extragerea garniturii,
tendinţele de prindere a garniturii în Dacian, Ponţian si Meoţian, pierderile de fluid de foraj în
Dacian și Meoţian, gazeificările fluidului in Dacian, brecia sării în Meoţian sunt principalele
dificultaţi de foraj întâmpinate la săparea sondelor pe structura Păcureți.
Pentru evitarea sau atenuarea pierderilor de fluid se recomandă menţinerea
proprietăţilor fluidelor la valorile recomandate şi a densităţii acestuia la valori reduse.
Creşterea densităţii se va realiza treptat doar atunci când este nevoie (instabilitatea găurii sau
apariţia gazelor in fluid). Trebuie avut în vedere că eventualele creşteri necontrolate ale
densitătii fluidului, pot conduce la apariţia pierderilor de fluid, pierderi care în cazul când
devin masive şi nu sunt rezolvate în timp util, pot favoriza apariţia unor manifestări eruptive
violente, cu consecinţe foarte grave aupra siguranţei sondei. Se va asigura la sondă cel puţin
un volum de puţ de fluid de foraj de rezervă şi materialele necesare preparării a înca unui
volum de puţ de fluid de foraj.
Reducerea duratei de realizare a forajului sondei este un factor important pentru
finalizarea acestuia fără complicaţii sau accidente.
Pentru obţinerea unor performanţe superioare şi implicit atenuarea implicaţiilor
dificultăţilor de foraj, în proiect se recomandă utilizarea sapelor performante din import şi un
regim de foraj intensiv, asigurat printr-un tronson mărit de prajini grele şi un debit de
circulaţie ridicat, care să asigure o viteză ascensională superioară, necesară evacuării eficiente
a detritusului.
În cazul apariţiei unor pierderi masive de fluid, ce nu vor putea fi oprite prin
menţinerea densitaţii fluidului de foraj la valori reduse se vor efectua tratamente cu materiale
de podire (carbonat de calciu).
Traversarea zonelor cu posibile acumulări de gaze se va face cu circulaţii intermediare
pentru eliminarea acestora din fluid, utilizarea unor debite şi viteze mecanice reduse şi
urmărirea atentă a comportării puţului la extragerea garniturii de foraj pentru evitarea
fenomenului de pistonare.
Pentru menţinerea proprietaţilor fluidelor de foraj prin împiedicarea contaminării lor
cu solide străine este obligatorie funcţionarea permanentă a sistemului de curăţire mecanica a
acestora.
1.4 Variația gradienților de presiune din pori, de noroi și de fisurare
Analizele şi interpretă rile complexului primite de la sondele forate anterior au permis o evaluare
a presiunii din pori şi a gradienţilor de fisurare .
Dacianul, încă în curs de compactare, este saturat cu apa dulce sau uşor să rată , iar gradienţii de
presiune din pori sunt în limitele normale în partea superioară (1-1.02 bar/10m), pe câ nd în partea
inferioară gradienţii au valori mai mari (1.02-1.03 bar/10m), iar gradientul de fisurare este de 1.4 pâ nă la
1.75 bar/10m.
Ponţianul (predominant formaţiuni pelitice) are gradienţi de presiune din pori cuprinşi între 1.04
pâ nă la 1.11 bar/10m şi gradienţi de fisurare de 1.8 pâ nă la 2.08 bar/10m.
Mă suratorile gradienţilor geotermici au indicat valori cuprinse între 2.75-2.8 grade C / 100m.
CAPITOLUL II
PROGRAMUL DE CONSTRUCȚIE AL SONDEI PROIECTATE
2.1. Stabilirea diametrului coloanelor și a sapelor
Se pleacă de la alegerea diametrului interior al coloanei de exploatare. Acest diametru

determină diametrul celorlalte coloane dar și cel al sapelor de foraj.
Alegerea diametrului coloanei de exploatare se face în funcție de debitele maxime pe
care le va produce sonda ulterior, metoda de exploatare, diametrul echipamentului de extracție
și a celui de intervenție. În același timp, trebuie să se asigure folosirea optimă a energiei
stratelor productive pentru ridicarea fluidelor la suprafață și transportul acestora pâna la
rezervoare sau la stația de compresoare, în cazul gazelor, și să permită realizarea regimului de
exploatare dorit a zacamântului și a sondei.
În Romînia, pentru coloanele de exploatare se utilizează de obicei urmatoarele diametre
de burlane standardizate:
-pentru exploatarea titeiului: 51/2, 65/8 si 7 in,
-pentru exploatarea gazelor: 41/2, 5, 51/2, 65/8 in
Pentru alcatuirea succesiunii sapă-coloană se urmaresc doua condiții.
O primă condiție ,impune ca în exteriorul coloanelor de burlane să existe un joc
suficient de mare pentru introducerea lor fără dificultăți și pentru realizarea unei cimentări
eficiente a spațiului inelar. Mărimea acestui joc este determinată de rigiditatea burlanelor,
tipul îmbinărilor, prezența unor dispozitive cum sunt centrorii și scarificatorii, lungimea și
rectilinitatea intervalului deschis sub șiul coloanei precedente, existența unor zone ce pot
provoca dificultăți la tubare (strângeri sau surpări ale pereților, pirderi de circulatie), viteza de
introducere. Burlanele cu diametrul mai mare sunt mai rigide și se înscriu mai dificil de-a
lungul sondei, de accea necesită jocuri mai largi. Asemenea jocuri sunt necesare și când
intervalele deschise sunt lungi , cu dese schimbări de direcție, cu tendințe de strângere a
pereților sau de fisurare a formațiunilor, ca urmare a suprapresiunilor create la introducere și
în timpul circulației. Însă, diametrele prea mari ‘lărgesc’și scumpesc întreaga construcție,
sporesc volumele de noroi și ciment și reduc viteza de avansare a sapelor. Burlanele cu
diametrul mufei mai apropiat de cel al corpului, cele cu mufă din corp fără praguri drepte și
cele calibrate permit jocuri mai mici.
În spațiile inelare prea înguste sau prea largi, pasta de ciment ocolește noroiul și
dezlocuirea este nesatisfăcătoare.
Cea de-a doua condiție implică posibilitatea de trecere a sapelor prin coloanele tubate
anterior.
2.2 Proiectarea coloanei de exploatare (liner).
Modul de stabilire a diametrului sapelor (a) și a diametrului coloanelor de burlane (b).
Pentru determinarea diametrelor coloanelor și a sapelor folosite în programul de construcție

al sondei 88 Păcureți se impune diametrul interior al coloanei de exploatare de 4 1/2 in, care are
următoarele caracteristici:
Diametrul coloanei de exploatare: De =4½ in = 114,8mm

Diametrul peste mufa al coloanei de exploatare: Dm =115 , 8mm
e
Jocul radial dintre mufa si peretele gaurii de sonda: δ e =10 mm

Diametrul sapei pentru coloana de exploatare: Dse=127+2·9.6=146.2 mm
Diametrul sapei pentru coloana de exploatare din catalog: Ds catalog = 152,4mm = 6 in

e
δ e Ds −Dm 135 ,8−115 , 8
Ratia de tubare: Re = = = = 0.055 ϵ [0.05 … 1]
e e
Ds 2 ∙ Ds
e
2 ∙ 135 , 8 e
2.3 Coloana intermediară:
Diametrul coloanei intermediară: Di=7 in=177,8 mm

Diametrul peste mufa al coloanei intermediară: Dmi=187 ,7 mm
Jocul radial dintre mufa si peretele gaurii de sonda: δ i=20 mm
Diametrul sapei pentru coloana intermediară: Dsi =D mi+2 ∙ δ e = 187,7 + 2 · 20 = 227,7mm
Diametrul sapei pentru coloana intermediară din catalog: Dsicatalog = 215,9 mm = 81 /2 in
δ i Ds −Dm 227 ,7−187 , 7
Ratia de tubare: Ri= = = = 0.069ϵ [0.005 … 1]
i i
Ds i
2∙ Ds 2∙ 187 , 7
i
2.4 Coloana ancoraj :
Diametrul coloanei ancoraj: Da =95 /8in=244,5mm

Diametrul peste mufa al coloanei ancoraj: Dm =269 , 9mm a
Jocul radial dintre mufa si peretele gaurii de sonda: δ i=25 mm

Diametrul sapei pentru coloana ancoraj: Dsa=D ma+ 2∙ δ a = 269,9+ 2 ·25 = 319,9mm
Diametrul sapei pentru coloana ancoraj din catalog: Ds catalog=¿311,2mm = 121 /4 in
i
δ i Ds −Dm 311, 2−269 , 9

Ratia de tubare: Ri= = = = 0.066 ϵ [0.005 … 1]
i i
Ds i
2∙ Ds 2∙ 311, 2
i
Diametrul interior al coloanei de ancoraj: Di = Dsacatalog +2 ∙ a=311 ,2+2 ∙ 2=315 , 2 mm

a
Programul de construcție al sondei 88 Păcureți este:

Tipul Diametrul Interval tubal Dm Ds catalog
R
exterior
coloanei
al coloanei
in mm m-m mm in mm -
1 /4
Ancoraj 9 5/8 244,5 0-570 269,9 12 311,2 0.089
Intermediară 7 177,8 0-2030 187,7 8
1 /2
215,9 0.08
Exploatare ( liner) 4 1/2 114,8 0-2445 129 6 152,4 0.081
2.5. Stabilirea adâncimii de fixare a coloanei de tubare.
Din graficul de variatie a gradienților de presiune și de fisurare a sondei 88 Păcureți

se determină adâncimea de fixare a coloanei de tubare. Astfel, coloana de ancoraj se tubează
la adâncimea de 570 m, coloana de exploatare este tubată la adâncimea de 2030 m,iar coloana
de exploatare (liner) este tubată la adâncimea de 2445m.
2.6. Rolul coloanelor de tubare.
O gaură de sondă forată în scoarța terestră perturbă local echilibrul natural stabilit de-a
lungul timpului. În roci precum gresiile, calcarele, dolomitele compacte dar și în roci
metamorfice sau eruptive, pereții găurii de sondă rămân stabili perioade îndelungate de timp,
nefiind afectați de prezența sau de natura fluidelor din sondă. În schimb, în cazul pietrișurilor,
nisipurilor, rocilor fisurate, tectonizate sau cavernoase, marnele și argilele hidratabile, sarea
gemă și anhidritele creează dificultăți și accidente chiar și în timpul forajului. În astfel de roci,
pereții găurii de sondă se pot surpa, umfla sau dizolva, formând caverne periculoase. Prin
intermediul canalului format de o gaură de sonda, hidrocarburile sau apa sărată pot circula
dintr-un strat cu presiune ridicată într-un alt strat cu presiune mai scăzută, sau pot chiar ieși la
suprafață.
În rocile fisurate, cavernoase sau cu permeabilitate mare, fluidul de foraj din sondă se
poate pierde, îngreuind procesul de foraj.
Dificultățile și accidentele din timpul forajului pot fi limitate sau chiar evitate prin
alegerea corespunzătoare a naturii și a proprietăților fluidelor de foraj, prin utilizarea unor
tehnologii adecvate sau cu ajutorul unor metode specifice de prevenire sau de combatere a
dificultăților respective. Uneori însă, condițiile sunt atât de potrivnice încât, continuarea
forajului cu cheltuieli materiale, energetice și de timp acceptabile nu este posibilă. În astfel de
situații, pereții găurii de sondă trebue consolidați și izolați cu o coloană de burlane cimentată
în spate, în zona care provoacă probleme sau care poate crea ulterior probleme.
Coloanele de burlane se tubează adeseori în scop preventiv, de siguranță. Controlul
presiunii stratelor ce vor fi deschise sub șiul coloanei este posibil prin montarea unei instalații
de prevenire a erupțiilor la suprafață, ancorată pe o coloană de burlane, tubată suficient de
adânc. Când se anticipează formațiuni în care există riscuri de pierdere a fluidului de foraj iar
nivelul din sondă este posibil să scadă, coloana tubată anterior are rolul de a preveni surparea
rocilor aflate deasupra zonei cu risc de pierderi de circulație.
La sondele de exploatare, ultima coloană tubată constituie un canal sigur, etanș și
durabil pentru extracția fluidelor. Aceasta permite exploatarea selectivă a mai multor
orizonturi productive și împiedică afluxul fluidelor nedorite.
Așadar, periodic, pereții unei sonde se consolidează cu burlane metalice, dimensionate
astfel încat să reziste la solicitările din sondă în cele mai diverse situații posibile. Stratele care
conțin fluide se izolează cu ajutorul unui inel de ciment etanș, realizat în spatele coloanelor.
Acest inel mărește într-o oarecare măsură capacitatea portantă a coloanelor de burlane.
2.7 Programul de construcție al sondei 88 Păcureți
CAPITOLUL III – FLUIDE DE FORAJ

3.1. Tipuri de fluide de foraj
În funcție de materialele din care sunt formate și de proprietățile pe care le îndeplinesc,

fluidele de foraj pot fi de mai multe tipuri.
1. Fluide de foraj dispersate
Fluidele de foraj dispersate sunt fluide de foraj clasice, cunoscute în literatura de
specialitate și sub denumirea de noroaie naturale.
Fluidele de foraj dispersate sunt fluide dulci, preparate doar din apă și argilă și posedă
toate însușirile necasare forajului, fapt pentru care sunt cele mai răspândite fluide de
circulatie.
Acestea sunt preparate la suprafață din argile bentonitice adesea activate, cu bune
proprietăți coloidale, dar înglobează și particule argiloase sau inerte din rocile traversate, fapt
pentru care aceste fluide sunt și dispersive.
La adâncimi moderate, în dreptul stratelor consolidate sau insensibile la apă, sistemul
apă-argilă poate fi utilizat ca atare. La traversarea rocilor argiloase care au capacitatea de a se
umfla sau a se dispersa, a rocilor solubile, strate productive, sau când argila de preparare nu
asigură proprietățile structurale dorite, sistemul apă-argilă trebue ameliorat sau stabilizat.
Astfel, se introduc în cantități reduse diverși aditivi cu rol de fluidizanți sau învâscoșanți,
reducatori de filtrare, stabilizatori ai proprietăților la temperaturi ridicate sau la acțiunea
contaminanților, lubrifianți, antispumanți, agenți anticorozivi, etc, noroaiele naturale devenind
noroaie tratate.
La concentrații de 60-250 kg/m3, în funcție de randamentul argilei, se prepară noroaie
cu proprietăți structurale și de filtrare satisfăcătoare, având densitatea cuprinsă între 1050-
1150 kg/m3. Dacă se utilizează argile slab bentonitice, este nevoie de concentrații mai ridicate
și se poate ajunge la densități de ordinul 1250-1350 kg/m3, chiar și mai mult. Densități mai
mari se pot obține adăugând materiale inerte, cu densitate mare, fin măcinate, noroaiele fiind
îngreuiate.
Concentrația maximă de sare a fluidelor de foraj dispersate este de 1%, vâscozitatea
Marsh 40-45 s, volumul de filtrat de 15 cicluri și îndeplinesc cerințele de stabilitate, colmatare
și gelificare. Își modifică rapid proprietățile în prezența contaminanților clasici, cum sunt
pachetele groase de marne și argile hidratabile, săruri solubile, gaze sau temperaturi ridicate.
2. Fluide de foraj inhibitive

Fluidele de foraj inhibitive sunt fluide de foraj care au proprietatea de a preveni sau
întârzia hidratarea, umflarea sau dispersarea rocilor argiloase, manifestând o reactivitate
minimă cu pereții argiloși ai găurii de sondă și cu detritusul respectiv. Acest tip de fluide se
utilizează la traversarea intervalelor groase de argile, argilite și marne foarte sensibile la apă,
pentru a preîntampina unele dificultăți neplăcute, cum ar fi învâscoșarea exagerată a
noroiului, aglomerarile de detritus, manșonarea sapei, instabilitatea pereților, etc. Fluidele de
foraj inhibitive sunt utilizate și la deschiderea stratelor productive care contin particule
argiloase.
Ca fluide inhibitive sunt desemnate doar acele fluide care au la bază tot sistemul apă-
argilă pentru crearea proprietăților reologice. Fluidele care nu conțin argilă, sau au un conținut
scăzut de argilă, posedă și ele, de regulă, un caracter inhibitiv, care le permite să mențină
conținutul scăzut de particule active, adesea prin floculare, dar, în prezent, ele constitue o
categorie aparte de fluide. Emulsiile inverse, cu activarea fazei apoase echilibrată, sunt cele
mai eficiente la traversarea rocilor argiloase, dar ele reprezintă, de asemenea, o altă clasă de
fluide.
Insușirile inhibitive ale noroaielor sunt obținute prin adăugarea de electroliți, polimeri
de protecție, substanțe tensioactive, anumiți fluidizanți, substanțe hidrofobizante și prin
reglarea pH-ului.
3. Fluide de foraj sărate
Fluidele de foraj sărate pot lua naștere prin adăugarea intenționată a sării sau prin
contaminarea noroaielor dulci cu sare dizolvată din rocile traversate, din apa sărată pătrunsă
din strate în sondă. Sunt considerate noroie sărate cele care au peste 1 g NaCl/100 cm 3 filtrat.
În funcție de concentrația de sare și de prezența fluidizanților defloculanți, fluidele de
foraj sărate au o oarecare acțiune inhibitivă, însa, această proprietate este evitată deoarece,
sunt corozive, iar sarea diminuează efectul fluidizanților, antifiltranților și a emulsionanților,
crează spume și afectează carotajul electric de rezistivitate.
4. Fluide de foraj cu polimeri
Noroaiele cu polimeri au proprietatea de a imobiliza o mare cantitate de apă și
conținut foarte redus de particule solide, inconveniente întalnite la celelalte tiputi de fluide de
foraj.
Polimerii macromoleculari asigură proprietățile structurale și de filtrare dorite la
concentrații scăzute. Ei acoperă detritusul și pereții sondei cu o pelicula protectoare,
impiedicând hidratatea și dispersarea argilelor. Unii polimeri chiar aglomerează particulele
fine de detritus, facilitând îndepărtarea lor la suprafață cu mijloace mecanice. La temperaturi
ridicate, polimerii sunt, de regula, mai stabili decât argilele bentonitice hidratate. În regim
turbulent, căderile de presiune sunt simțitor micșorate. Prin efectul lor lubrifiant, polimerii
reduc frecările garniturii de foraj cu pereții și diminuează caracterul abraziv al particulelor
inerte. Cu ajutorul polimerilor sunt prevenite si combătute mai ușor pierderile de circulație și
se previne blocarea stratelor productive cu particule solide și cu filtrat
5. Fluide de foraj pe bază de produse petroliere
Fluidele de foraj pe bază de produse petroliere sunt sisteme disperse, a căror fază
continuă este un produs petrolier. În acest tip de fluide se află dispersați aditivii necesari
pentru crearea structurii și reducerea vitezei de filtrare, materialul de îngreuiere, agenți de
prevenire a umectării cu apă a detritusului, dar și o oarecare cantitate de apă emulsionată. Apa
emulsionată reglează anumite proprietăți.
Astfel de fluide sunt utilizate la traversarea rocilor cu minerale argiloase, la traversarea
masivelor de sare, gips, anhidrit, la forajul sondelor cu temperaturi ridicate, la forajul sondelor
dirijate, la deschiderea stratelor productive sau la reactivarea sondelor.
Dezavantajul major al acestor fluide este că, sunt scumpe, dificil de preparat, întreținut
și curățat, iar anumite tipuri de carotaje nu sunt posibil de efectuat.
3.2 Proprietățile fluidelor de foraj.
Compoziția, calitățile sau carențele unui fluid de foraj sunt definite printr-o serie
de proprietăți, unele dintre ele comune tuturor tipurilor de fluide, altele specifice doar
anumitor categorii. Câteva dintre proprietățile fluidelor de foraj sunt descrise în cele ce
urmează.
Densitatea, reprezintă un parametru esential în procesul de foraj. În timpul
realizării sondei, valoarea densității se reglează astfel încat, prin mărirea presiunii
hidrostatice, fluidul de foraj ales să prevină pătrunderea fluidelor din formațiunile traversate,
surparea și strângerea pereților, evitarea fisurării stratelor, pierderea parțială sau totală a
circulației, manifestările eruptive,etc.
ρ=
[ ]
M kg
V m3
Vâscozitatea aparentă și gelația fluidelor de foraj

Vâscozitatea aparentă a unui fluid reprezintă proprietatea acestuia de a opune
rezistență la curgere. Vâscozitatea este o masură a acestei rezistențe și se definește ca raport
dv
între tensiunea de forfecare τ, și viteza de forfecare , și este constantă pentru fluidele
dx
newtoniene.
Fluidele de foraj sunt sisteme eterogene care nu se supun legii de curgere
newtoniene. Ele posedă proprietăți structural mecanice mai complexe, iar comportarea la
curgere este descrisă de doi sau mai mulți parametrii sau constante reologice.
Vâscozitatea conventională, măsurată cu pâlnia Marsh, exprimă efectul combinat
al parametrilor reologici și este influențată de densitatea fluidului și proprietățile tixotropice.
Capacitatea de filtrare și de colmatare
La deschiderea prin foraj a formațiunilor, rocile ce le compun vin în contact cu
fluidul de foraj. Datorită diferenței pozitive dintre presiunea fluidului din sondă și cea a
fluidelor din porii rocilor, o parte din faza liberă a noroiului va pătrunde în pori, și, simultan,
pe peretele sondei se depune o parte din particulele solide din noroi, sub forma unei turte.
În faza inițială, viteza de filtrare este determinată de permeabilitatea rocii, iar după
podirea porilor superficiali cu particule solide și inițierea turtei de colmatare propriu-zisă,
viteza de filtrare scade simțitor, fiind dependentă în mare parte doar de permeabilitatea turtei.
Un bun fluid de foraj trebue să posede un filtrat redus și o turtă de colmatare subtire
pentru a nu afecta stabilitatea rocilor slab consolidate, și, mai ales, permeabilitatea stratelor
purtătoare de hidrocarburi.
Conținutul de lichide și solide
Pentru fluidele de foraj pe bază de apă și argilă, faza dispersă este alcatuită din argilă
și material de îngreuiere, iar faza continuă din apă și motorină, în cazul fluidelor pe bază de
produse petroliere.
La fluidele de foraj fară produse petroliere, conținutul de particule solide se poate
determina prin uscarea completă într-o etuvă a unui anumit volum măsurat de noroi și
cântarirea solidelor rămase.
La fluidele pe bază de produse petroliere, analiza conținutului de solide și lichide se
face prin metoda retortei.
Conținutul echivalent de bentonită

În fluidele de foraj pe bază de apă și argilă se află, de regula, minerale argiloase
aparținând tuturor grupelor de argile cunoscute. Dintre acestea, argilele bentonitice sunt cele
care conferă noroiului proprietăți structural mecanice, de filtrare și colmatare, precum și
comportarea lor la diferite tratamente.
De asemenea, bentonitele sunt cele care prin proprietățile lor de umflare și de
hidratare se dispersează la nivel coloidal și au o mare capacitate de schimb cationic.
Capacitatea totală de schimb cationic dă indicații asupra conținutului de minerale active.
Conținutul de nisip
Conținutul de nisip dintr-un fluid de foraj se exprimă prin concentrația volumică,
procentuală, de particule solide cu diametrul propriu al particulei,d p >75 μm (200 mesh) și se
măsoară, de regulă, după ce fluidul a trecut prin sistemul de curățire de la suprafață (site
vibratoare).
Prin nisip se ințelege totalitatea particulelor solide din fluidul de foraj, provenite din
rocile traversate, care, de regulă, nu influentează sensibil proprietățile fluidului de foraj, în
schimb, aceste particule grosiere provoacă uzura echipamentului prin care circulă fluidul de
foraj.
Nisipul imprimă fluidului de foraj proprietăți abrazive și erozive, reducând durata de
funcționare a pompelor, a lagărelor, a duzelor sapei, iar atunci când este în concentrații
excesive crează pericolul de prindere a garniturii de foraj la oprirea circulatiei.
Stabilitatea fluidelor de foraj
Prin stabilitate se înțelege proprietatea sistemelor disperse de a nu se separa în fazele
lor componente. Stabilitatea fluidelor de foraj se realizează pe mai multe căi, în funcție de
tipul fluidului:
- separarea de lichid la suprafață;
- segregarea gravitațională;
- stabilitatea electrică.
Proprietăți reologice ale fluidelor de foraj
Comportarea la curgere a fluidelor de foraj este descrisă printr-o serie de modele
matematice , denumite ecuații constitutive, legi de curgere sau modele reologice. Ele exprimă
relația dintre tensiunile tangențiale τ care iau naștere într-un fluid în mișcare și vitezele de
deformare în regim laminar de curgere.
Proprietățile reologice permit evaluarea presiunii și a energiei de pompare a fluidelor
de foraj, condițiile de spălare și de evacuare a detritusului, presiunile efective în dreptul unor
strate instabile sau purtătoare de fluide, dar și pericolul de eroziune a pereților.
Proprietăți tixotropice ale fluidelor de foraj
Prin tixotropie se înțelege gelificarea unei soluții atunci când este lăsată în repaus și
revenirea gelului în solutie prin agitare.
Capacitatea tixotropică se apreciaza prin valoarea tensiunii statice de forfecare după
o anumită perioadă de rămânere în repaus și prin viteza cu care aceasta crește în timp.
Valoarea rezistenței de gel depinde de natura și de concentrația argilei din sistem, de gradul
de disprsare, temperatura și presiunea, prezența electroliților, a substanțelor protectoare și a
substanțelor ecranante.
Indicele pH
Indicele pH exprimă aciditatea sau alcalinitatea fluidului de foraj, în care se află
dislocați diverși electroliți. Acesta servește ca un criteriu de control și dirijare a tratamentelor
chimice, dar poate indica și prezența unei contaminări cu sare, anhidrit, ciment, etc.
Noroaiele naturale, preparate din apă și argilă, au pH-ul cuprins între 7 si 8, iar cele
tratate au pH-ul între 8 si 13. Noroaiele acide sunt foarte corozive, iar dispersia argilelor este
maximă la pH=8-9.
Conținutul de cloruri
Fluidele de foraj pot conține clorură de sodiu, de potasiu, calciu sau magneziu, însa,
interesează în special clorura de sodiu, deoarece, aceasta constitue un contaminant frecvent al
fluidelor de foraj. Formațiunile de sare sau afluxurile de apă sărată pot fi detectate prin
măsurarea periodică a conținutului de sare din filtrat.
Conținutul total de cloruri din filtrate se poate determina prin titrare cu o soluție de
azotat de argint în prezența cromatului de potasiu ca indicator; clorul este precipitat sub formă de
clorură de argint.
Aditivi și materiale folosite pentru reglarea proprietăților fluidelor de foraj
o Reactivi fluidizanți
În cazul supraîncărcării fluidului de foraj cu particule argiloase, acesta se diluează cu
apă sau se folosesc lignosulfonați – ferocromlignosulfonatul (FCLS).
o Aditivi antifiltranți
Pentru a reda stabilitatea sistemului apă-argilă se va utiliza carboximetilceluloza
(CMC). În cazul fluidelor îngreuiate, acestea se vor trata cu un CMC cu grad de
polimerizare mai redus, pentru a preveni învâscoșarea excesivă a fluidelor.
o Floculanți
Pentru menținerea unui conținut scăzut de particule solide în fluidul de foraj, se va
utiliza poliacrilamidă nehidrolizată sau slab hidrolizată.
o Antispumanți
Pentru reducerea tensiunii interfaciale gaz-lichid sau gaz-solid și favorizarea eliminării
gazelor pătrunse din rocile traversate sau a aerului înglobat în timpul preparării și
tratării cu diverse materiale pulverulente hidrofile, se utilizează stearatul de aluminiu
(în special pentru eliminarea spumării fluidelor în care s-au folosit lignosulfonații).
o Inhibitori de coroziune
Proprietățile fluidelor de foraj utilizate la forajul sondei 88 Păcureți sunt centralizate
în următorul tabel.
Intervalul (m – m)
0-570 570-1650 1650-2030 2030-2445
Nr. Parametri U.M. K

KCl/
Cl/Polymer
Dispersate Polymer K Cl / Polymer
1 Diametrul sapei in 121/4 81/2 81/2 6

Începutul
2 m 0 570 1650 2030
intervalului
3 Sfârșitul intervalului m 570 1650 2030 2445
4 Densitatea noroiului kg/m3 1050-1100 1250 – 1300 1400 – 1450 1350- 1400
5 Vâscozitatea Funnel s 60 - 100 55 – 60 55-60 52-58
6 Vâscozitatea plastică cP 25-40 32 -40 36-45 34-38
Tensiunea dinamică 12-13 9-10
7 N/m2 8-9 6-7
de forfecare
8 Gelația (10 sec) N/m2 4-10 5-8 5-8 4-8
9 Gelația (10 min) N/m2 16-26 14-16 13-15 12-15
10 Pierderi de fluid cm3 8 – 10 6-8 5-7 4-5
11 Turta de colmatare mm 0.5-1 0.5-1 0.5-1 0.5-1
11 pH - 8.0 - 9.0 8.5 - 9.0 8.0 - 9.0 8.5 - 9.0
30000 - 32000-
12 Cloruri Cl- ppm < 6000 34000-35000
33000 34000
13 Duritate totală Ca++ ppm < 200 < 180 < 180 < 160
14 Total solide: %vol 10-13 13-19 25-29 21-27
15 LGS % vol <9 <6 <5 <5
16 Nisip %vol - 1-2 1-2 1-2
17 MBT kg/m3 < 70 35 35 28-35
3.3Calculul volumelor fluidelor de foraj
3.3.1Coloana de ancoraj.
Volumul de noroi necesar forării coloanei de ancoraj este:
π 2 π 2 3 3
V na=1 , 2∙ ∙ D sa ∙ H a=1 , 2∙ ∙0,3112 ∙ 570=52.026 m ≅ 53 m
4 4
3.3.2 Coloana intermediară.

Volumul de fluid de foraj necesar forării coloanei de exploatare este:
V ¿ =1 ,2 ∙
[ π 2 π
∙ D ∙ H + ∙ D 2 ∙ ( H i−H a )
4 ia a 4 si ]
V ¿ =1 ,2 ∙
[ π
4
π
]
∙0,2266 2 ∙ 570+ ∙0,2159 2 ∙ ( 2030−570 ) =91.678 m3 ≅ 92 m3
4
3.3.3 Coloana de exploatare (liner)

Volumul de fluid de foraj necesar forării coloanei de exploatare (liner) este:
V nl =1 , 2∙
[ π 2
4
π
∙ Die ∙ H e + ∙ D2sl ∙ ( H l−H e )
4 ]
V nl =1 , 2∙
[ π
4
π
]
∙ 0,21592 ∙ 2030+ ∙ 0,11482 ∙ (2445−2030 ) =94.288 m3 ≅ 95 m3
4
3.4 Calculul cantităților de materiale utilizate la prepararea și pomparea

fluidelor de foraj.
4 Coloana de ancoraj.
Pentru forarea intervalului 0-570 m, corespunzător coloanei de ancoraj, s-a
optat pentru utilizarea unui fluid de foraj natural, alcătuit din apă și argilă. Cantitățile
de material necesare pentru prepararea unui astfel de noroi se calculează astfel:
{V na=V a +V arg V na ∙ ρna=V a ∙ ρa +V arg ∙ ρarg
Date cunoascute:
3
V na=53 m
kg
ρna=1100 3
m
kg
ρa =1000 3
m
kg
ρarg =2500 3
m
{53=V a +V arg 53 ∙ 1100=V a ∙ 1000+V arg ∙ 2500

{V a=53−V arg 53∙ 1100=( 53−V arg ) ∙ 1000+V arg ∙2500
{V a=53−V arg 58300=53000−V arg ∙1000+ V arg ∙2500
Volumul de argilă va fi:
58300−53000 3
V arg = =3.533 m
2500−1000
Masa de argilă va fi:
marg =V arg ∙ ρ arg=3.533 ∙ 2500=8832 kg=8.832 t
Volumul de apă este:
3
V a =53−3.533=49.467 m
5 Coloana intermediară
Pentru forarea intervalului corespunzător coloanei de exploatare s-a optat tot

pentru un noroi natural, format din apă și argilă. Cantitățile de material utilizate pentru
prepararea acestui noroi sunt urmatoarele:
{V ¿=V a+V arg V ¿ ∙ ρ¿ =V a ∙ ρa +V arg ∙ ρarg

Date cunoascute:
3
V ¿ =92 m
kg
ρ¿ =1350 3
m
kg
ρa =1000 3
m
kg
ρarg =2500 3
m
{92=V a +V arg 92∙ 1350=V a ∙ 1000+V arg ∙ 2500

{V a=92−V arg 92∙ 1350=( 92−V arg ) ∙1000+V arg ∙ 2500
{V a=92−V arg 124200=92000−V arg ∙ 1000+V arg ∙ 2500
124200−92000 3
V arg = =24.46 m
2500−1000
marg =V arg ∙ ρ arg=24.46 ∙ 2500=6115kg=6.115t
3
V a =92−24.46=67.54 m
6 Coloana de exploatare (liner)
Pentru forarea intervalului corespunzător coloanei de exploatare (liner) s-a optat

tot pentru un noroi natural, format din apă și argilă. Cantitățile de material utilizate
pentru prepararea acestui noroi sunt urmatoarele:
{V nl =V a +V arg V nl ∙ ρ nl =V a ∙ ρa +V arg ∙ ρarg
Date cunoascute:
3
V nl =95 m
kg
ρne =1400 3
m
kg
ρa =1000 3
m
kg
ρarg =2500 3
m
{95=V a+V arg 95 ∙1400=V a ∙ 1000+V arg ∙ 2500

{V nl =95−V arg 95 ∙1400=( 95−V arg ) ∙ 1000+V arg ∙ 2500
{V a=92−V arg 133000=95000−V arg ∙ 1000+V arg ∙ 2500
133000−95000 3
V arg = =25.33 m
2500−1000
marg =V arg ∙ ρ arg=25.33 ∙ 2500=6332 kg=6.332 t
3
V a =95−25.33=69.67 m
CAPITOLUL IV
TUBAREA COLOANELOR
Proiectarea unei sonde se face astfel încat, cu un cost minim, aceasta să prezinte
siguranță în timpul forajului până la atingerea obiectivului, dar și în perioada de exploatare.
Acest lucru depinde de rezistența coloanelor de tubare și de adâncimea la care sunt tubate.
Anticiparea tuturor situațiilor ce pot interveni și stabilirea celor mai severe solicitări posibile
presupune dimensionarea corectă a burlanelor (ca grosime, tip de oțel, îmbinare). Situațiile ce
trebuie luate în considerare sunt:
- introducerea coloanelor în sondă;
- cimentarea lor;
- prizarea și întărirea cimentului;
- fixarea coloanelor în flanșe;
- probarea coloanelor și a linerelor tubate prin ele, la presiune interioară sau la golire;
- testarea rezistenței la fisurare a rocilor aflate sub șiul coloanelor;
- continuarea forajului prin interiorul coloanelor;
- probarea stratelor productive;
- stimularea productivității orizonturilor productive prin fisurare hidraulică, injecție de
fluide fierbinți;
- exploatarea sondei;
- repararea sondei.
Coloanele de burlane sunt solicitate la tracțiune și compresiune, la presiune interioară
și presiune exterioară, uneori și la încovoiere, la sondele curbate sau atunci când coloanele
flambează. Natura acestor solicitări variază de la o sondă la alta, acestea nefiind uniforme de-
a lungul sondei, dar au în general un character static, cu excepția șocurilor care apar la oprirea
bruscă în timpul introducerii, sau cele provocate de garniture de prăjini la continuarea
forajului. Deoarece solicitările nu sunt uniforme, cel mai probabil, profilul cel mai economic
al unei coloane va fi variabil de-a lungul acesteia, cu grosimi de perete, tipuri de oțel sau
îmbinări diferite.
Datorită unor fenomene cum sunt: deformarea rocilor vâscoplastice din jurul
coloanelor, curgerea nisipului prin perforaturi, depletarea și compactizarea zăcamântului
exploatat, variațiile de temperatură și presiune, unele dintre solicitări se modifică în timp.
Coloanele de burlane pot flamba în porțiunile comprimate din zonele necimentate sau
cimentate nesatisfăcător.
Scăderea rezistenței burlanelor la solicitarile amintite dar și micșorarea grosimii
acestora se datorează uzurii, provocată de acțiunea racordurilor și a prăjinilor în timpul
lucrului , sau coroziunii, cauzată de fluidele agresive.
4.1 Calculul profilului coloanei de ancoraj.
Coloana de ancoraj are rolul de a consolida gaura de sondă la suprafață, constitue un

suport pentru instalațiile de prevenire a erupțiilor dar și pentru urmatoarele coloane.
Pentru realizarea profilului coloanei de ancoraj se cunosc urmatoarele date:
5
- diametrul coloanei de ancoraj: D =9 8 ∈¿
a
kg
- densitatea noroiului pentru coloana de ancoraj: ρna=1100 3
m
- adâncimea coloanei de ancoraj: H a =570 m
- diametrul coloanei de exploatare: De =7∈¿
kg
- densitatea noroiului pentru coloana de exploatare: ρne =1350 3
m
- adâncimea coloanei de exploatare: H e =2030 m
Din graficul de variație a gradienților de presiune și de fisurare cu adâncimea s-au citit
urmatoarele valori:
- gradientul de presiune la șiul coloanei de ancoraj:
¯ ¯
Γ pa=1 , 03 ¿ =0,103 ¿ ¿ ¿
10 m 10 m
- gradientul de presiune la șiul coloanei de exploatare:
¯ ¯
Γ pe =0 , 95 ¿ =0,095 ¿ ¿ ¿
10 m 10 m
- gradientul de fisurare la șiul coloanei de ancoraj:
¯ ¯
Γ fa =1 ,35 ¿ =0,135 ¿ ¿ ¿
10 m 10 m
- gradientul de fisurare la șiul coloanei de exploatare:
¯ ¯
Γ fe=1 , 85 ¿ =0,185 ¿ ¿ ¿
10 m 10 m
Presiunea fluidelor din pori este;
p pe =ρne ∙ g ∙ H e =1350 ∙ 9 , 81∙ 2030 ∙10 =268.8 ¯¿

−5
Presiunea de fisurare la șiul coloanei:
pfis .siu =Γ fa ∙ H a=0,135 ∙ 570=76.95 ¯¿

 Profilul la presiune exterioară.
Se va considera cazul când sonda este goală la interior. În acest caz, căderea de
presiune va fi:
∆ p ext =p ext − p∫ ¿¿
Unde: pext = ρna
p∫ ¿=0 ¿
Presiunea în punctul 1:
pe 1=0
pi 1=0
∆ p e1= pe 1− pi 1=0
pe 2=ρna ∙ g ∙ H a=1100∙ 9 , 81∙ 570 ∙10 =61.50 ¯¿

−5
pi 2=0
∆ p e2= pe 2− pi 2=61.50 ¯¿
Variația presiunii exterioare cu adâncimea
 Profil la presiune interioă.
Se va considera cazul în care sonda este închisă și plină cu gaze.

Deoarece presiunea din pori nu depășește 230 bar, vom opera cu o densitate a gazelor:
kg
ρ g=200 3
m
Densitatea apei de zăcământ:

kg
ρam =1050 3
m
∆ p∫ ¿= p
∫ ¿−pext ¿ ¿
Unde: pext = ρam ∙ g ∙ H a
p∫ ¿=ρ ∙ g ∙ H ¿
g a
La gura sondei:
pi 1= pfis .a− ρg ∙ g ∙ H a=76.95−( 200 ∙ 9 , 81∙ 570∙ 10−5 )=65.76 ¯¿
pe 1=0
∆ pi 1= pi 1− p e1=65.76 ¯¿
La șiul coloanei:
pi 2= p fis=76.95 ¯¿
pe 2=ρam ∙ g ∙ H a=1050 ∙ 9 , 81∙ 570 ∙10 =58.71 ¯¿

−5
∆ pi 2= p i2− p e2=76.95−58.71=18.24 ¯¿
Variația presiunii interioare cu adâncimea

0 10 20 30 40 50 60 70
0
100
200
H, m
300
Dpi
400
500
600
Presiunea, bar
Prin suprapunerea profilului la presiune exterioară cu cel la presiune interioară rezultă tipul
oțelului din care va fi confecționat burlanul și graosimea acestuia de perete.
În urma calculelor profilelor la presiune interioară și la presiune exterioară rezultă că, coloana
de ancoraj va fi tubată cu un burlan confectionat din otel L-80, cu grosimea de perete t=11.99
mm.
Caracteristicile burlanului de tubare sun prezentate în urmatorul tabel
Otel t F max pt max ps max F max pt max ps max
(mm) F adm= pt adm= ps adm=
(KN) (bar) (bar) cs cs cs
(KN) (bar) (bar)
L-80 11.99 3972 328 474 2270 312 379
În România, la sondele cu adâncimea sub 3500 m se utilizează urmatoarele valori ale

coeficienților de siguranță:
- coeficient de siguranță la tracțiune: c s tr =1, 75
- coefficient de siguranță la spargere: c s =1 ,25
- coefficient de siguranță la turtire: c s t =1.05
Profilul coloanei va fi:
t= 11.99 mm
Calculul la tracțiune:
-Greutatea totală a coloanei
−3
Gcol , a=q a · l a · g=69.94 · 570· 9 , 81 ·10 =391.083 kN
'
F ax =Gcol ,a =Gcol ,a · 1−
( ρna
ρo ) (
=391.083 · 1−
1100
7850 )
=336.282kN
F s 3927 '
F sa= = =2270 kN >Gcol , a
c s 1 , 75
[ √[ ( ) ]]
2
−Fax F ax
pcor = pt adm · + 1−3 ·
2 · Ab· Rp0, 2 2 · Ab· Rp0, 2
[ √[ ( ) ]]
2
−336282 336282
pcor =312· −4 6
+ 1−3· −4 6
2 ·79.62 ·10 ·379 ,21 ·10 2 ·79.62 · 10 · 379 ,21 · 10
pcor =173.84 ar
173.84 > 61.50 → pcor > Δp e2 ( psiu ) → Coloana a f ost bine dimensionată .
4.2 Calculul profilului coloanei intermediare
Datele cunoscute, necesare pentru determinarea profilului coloanei de exploatare sunt:

- adâncimea coloanei de exploatare: H i=2030 m
kg
- densitatea noroiului utilizat pentru coloana intermediară: ρ¿ =1350 3
m
- diametrul coloana intermediară: Di=7 ∈¿ 177 ,8 mm
¯¿
- gradientul de presiune la șiul coloana de intermediară: Γ pi =0,104 ¿
m
¯¿
- gradientul de fisurare la șiul coloana intermediară: Γ fi =0,185 ¿
m
- adâncimea coloanei de ancoraj: H a =570 m
kg
- densitatea noroiului utilizat pentru coloana de ancoraj: ρna=1100 3
m
5
- diametrul coloanei de ancoraj: D a =9 ∈¿ 244 , 5 mm
8
¯¿
- gradientul de presiune la șiul coloanei de ancoraj: Γ pa=0,103 ¿
m
¯¿
- gradientul de fisurare la șiul colanei de ancoraj: Γ fa =0,135 ¿
m
Calculul presiunii fluidelor din pori:

p pe =ρne ∙ g ∙ H e =1350 ∙ 9 , 81∙ 2030 ∙10 =268.8 ¯¿
−5
Calculul presiunii de fisurare:
pfis .e =Γ fe ∙ H e =0,135 ∙ 2030=274.05 ¯¿
 Profilul la presiune exterioară.
Se va considera cazul când sonda este golită partial la interior. În acest caz,
căderea de presiune va fi:
∆ p ext =p ext − p∫ ¿¿
Adâncimea de golire:
ρne− ρam 1350−1050

H g= · H e= · 2030=452 m
ρne 1350
pe 1=0
pi 1=0
Δp e 1= pe 1−p i 1=0 ¯
¿
pe 2=ρne · g· H g=1350 · 9 ,81 · 452 ·10 =59.86 ¯¿
−5
pi 2=0
Δp e 2= pe 2− pi 2=59.86 ¯¿
pe 3=ρne · g · H e =1350 · 9 , 81· 2030 ·10 =268.8 ¯¿
−5
pi 3=ρ ne · g · ( H e −H g ) =1350· 9 , 81 · ( 2030−452 ) · 10 =209 ¯¿

−5
Δp e 3= pe 3− pi 3=268.8−209=59.8 ¯¿
Variația presiunii exterioare cu adâncimea
 Profil la presiune interioară.
Se va considera cazul în care sonda este inchisă și plină cu gaze.

Deoarece presiunea din pori nu depășește 230 bar, vom opera cu o densitate a gazelor:
kg
ρ g=200 3
m
Densitatea apei de zăcământ:

kg
ρam =1050 3
m
∆ p∫ ¿= p
∫ ¿−pext ¿ ¿
Unde: pext = ρam ∙ g ∙ H e
p∫ ¿=ρ ∙ g ∙ H ¿
g e
La gura sondei:
pi 1= pfis .e −ρ g ∙ g ∙ H e=274.05−( 200 ∙ 9 , 81∙ 2030 ∙10−5 )=234.22 ¯¿
pe 1=0
∆ pi 1= pi 1− p e1=234.22 ¯¿
La șiul coloanei:
pi 2= p fis=274.05 ¯¿
pe 2=ρam ∙ g ∙ H e =1050 ∙9 , 81 ∙2030 ∙ 10 =209 ¯¿

−5
∆ pi 2= p i2− p e2=274.05−209=65.05 ¯¿
Variația presiunii interioare cu adâncimea.
Prin suprapunerea profilelor de presiune exterioară cu cea de presiune interioară,
rezultă tipul oțelului din care va fi confecționat burlanul și grosimea de perete a acestuia.
Variația presiunilor interioară respectiv exterioară cu adâncimea.

Astfel, coloana de exploatare va fi tubată în intregime cu un burlan confecționat din
oțel L-80, cu o grosime de perete t=12.19 mm.
Caracteristicile burlanului sunt prezentate în tabelul de mai jos.

(KN) (bar) (bar)
L-80 12.19 2611 484 563 1492 460 450
Coeficienții de siguranță utilizați sunt identici cu cei utilizați pentru tubarea

coloanei de ancoraj.
Profilul coloanei intermediare este:
Calculul la tracțiune:
Trecerea de la compresiune la tracțiune, provocată de flotabilitate, are loc la adâncimea:
H 0=H e · 1−
( ρne
ρo )=2030 · 1− (
1350
7850
=1681 m )
Greutatea totală a coloanei:
−3
Gcol , e =q e ·l e · g=43.16 · 2030· 9 , 81 ·10 =859.50 kN
'
F ax =Gcol ,e =Gcol ,e · 1−
( ρ ne
ρo )
=859.50 · 1− (
1350
7850
=711.68 kN )
F s 2611 '
F sa= = =1492kN >Gcol ,i
c s 1 ,75
[ √[ ( )]
2
−F ax F ax
pcor = pt adm + 1 −3 ·
2· A b · R p 0 ,2 2 · A b · R p 0 ,2
[ √[ ( ) ]]
2
−71168 71168
pcor =460 · −4 6
+ 1−3 · −4 6
2· 47.62 · 10 · 551· 10 2· 47.62 · 10 · 551· 10
pcor =453.63 ¯¿
453.63 >209 → pcor > Δp e2 ( psiu ) → Coloana a fost bine dimensionata
Verificarea la tracțiune
−3
Gcol=qe ·l e · g=43.16 ∙ 2030∙ 9 , 81 ∙10 =859.5 kN
'
F adm=1492 kN >Gcol , e =859.5 kN
Din această inegalitate rezulta că, coloana a fost bine dimensionată.
4.3 Calculul profilului coloanei de exploatare (liner)
Datele cunoscute, necesare pentru determinarea profilului coloanei de exploatare

(liner) sunt:
- adâncimea coloanei de exploatare (liner) inițială: H l=2030 m
- adâncimea coloanei de exploatare (liner)finală: H l=2445 m
kg
- densitatea noroiului utilizat pentru coloanei de exploatare (liner): ρnl =1450 3
m
- diametrul coloanei de exploatare: Di=4 1/2∈¿ 114 , 8 mm
¯¿
- gradientul de presiune la șiul coloanei de exploatare(liner): Γ pl =0,095 ¿
m
¯¿
- gradientul de fisurare la șiul coloanei de exploatare(liner): Γ fl =0,182 ¿
m
- adâncimea coloanei intermediare H i=2030 m
kg
- densitatea noroiului utilizat pentru coloana de ancoraj: ρ¿ =1350 3
m
- diametrul coloanei inermediare: Di=7 ∈¿ 177.8 mm
¯¿
- gradientul de presiune la șiul coloanei intermediare : Γ pe =0,104 ¿
m
¯¿
- gradientul de fisurare la șiul colanei intermediare: Γ fe=0,185 ¿
m
PeHinitial = ρr∙g∙Hinitial = 2500∙9.81∙(2030-100) = 473.3 bar

ρr = 2500
pfinal = ρr∙g∙Hfinal = 2500∙9.81∙2445∙10-5= 599.6 bar

(KN) (bar) (bar)
L-80 1143 589 622 653.14 560.9 497.6
16.1
3
Coeficienții de siguranță utilizați sunt identici cu cei utilizați pentru tubarea
coloanei de ancoraj.
Profilul coloanei intermediare este:

CAPITOLUL V
CIMENTAREA COLOANELOR
Cimentarea reprezintă plasarea în spațiul inelar dintre coloanele de burlane și gaura

sondei a unei paste liante, formată din ciment și apă. Asfel, se împiedică circulația nedorită a
fluidelor prin spatele coloanelor, dintr-un strat în altul, spre suprafață sau în interiorul lor, prin
perforaturi sau pe la șiu.
Odata cimentate, burlanele sunt solidarizate de pereții găurii de sondă și sunt capabile
să preia sarcinile axiale create de greutatea proprie sau cea a linerelor și a coloanelor agățate
de ele, de presiunea exercitată în prevenitoare sau în capul de erupție, dar și cele create de
variațiile de presiune și temperatură. Tot prin cimentare, se mărește capacitatea portantă a
coloanelor la presiune interioară și la presiune exterioară, se evită deșurubarea burlanelor și se
amortizează șocurile în cazul rotirii garniturii de foraj în interiorul acestora.
Prin etanșarea spațiului inelar, burlanele sunt protjate în exterior de acțiunea corozivă a
apelor subterane puternic mineralizate. Acest lucru este îndeplinit doar ăn cazul în care inelul
de ciment format în spațiul inelar este uniform,rezistent și impermeabil, și prezintă aderență
atât la burlane cât și la rocile din jur.
În sonde se efectuează cimentari și în alte scopuri: combaterea pierderilor de noroi în
stratele fisurate sau cu porozitate mare, repararea unei cimentări nereușite sau coloane sparte,
împiedicarea pătrunderii apei în sondă, a apei și a gazelor împreună cu petrolul, abandonarea
unei porțiuni sau a intregii sonde, formarea unui dop de sprijin, consolidarea rocilor din jur,
etc. [ 3]
Cimentările primare sunt cimentarile efectuate imediat după introducerea coloanelor
de burlane, iar cimentările secundare sunt acele cimentari de remdiere prin care se încearcă
retragerea de la un strat epuizat sau inundat, sau izolarea unor strate cu gaze. Cimentările
secundare se realizează de obicei în timpul exploatării sondei.
5.1 Stabilitea metodei de cimentare.
Cimentarea sondei 88 Păcureți se va face print-o operatie clasică de cimentare

normală, cunoscută și sub denumirea de cimentare cu două dopuri.
Cimentarea normală este cea mai răspândită metodă de cimentare și constă în
pomparea pastei de ciment prin interiorul coloanei între două dopuri separatoare din cauciuc.
După pomparea pastei de ciment se pompează un volum de fluid de foraj egal cu interiorul
coloanei de la suprafață până la niplul cu valva de reținere montat în apropierea șiului. În
acest mod, pasta trece pe la șiul coloanei și urcă până la înalțimea dorită.
Membrana primului dop se sparge în momentul în care aceasta ajunge pe niplul cu
valvă, la o diferență de presiune de 15-20 bar, permitând să treacă pasta de ciment mai
departe. Cel de-al doilea dop este masiv. Prin suprapunerea acestuia peste primul dop se
încheie operația de cimentare.
De obicei, înaintea pastei de ciment se pompează un dop separator fluid, pentru a
separa pasta de ciment de noroi în spațiul inelar și pentru a mări gradul de dezlocuire.
Deoarece pasta de ciment are densitatea mai mare decât cea a noroiului de refulare,
ea trebue să revină în coloană. Fenomenul este împiedicat de valva șiului și cea a niplului
montat cu două, trei burlane mai sus. Uneori, la înălțimi mici de cimentare, niplul cu valvă
este înlocuit cu un simplu inel de reținere a dopurilor separatoare, numit și placă opritoare. În
ambele variante, în coloană rămâne o oarecare cantitate de pastă, de la șiu până la niplu sau
inel. Dacă, eventual, primul dop lasă pe suprafața burlanelor un film de noroi, care este șters
de dopul masiv, atunci un anumit volum de pastă va fi contaminat, dar el va rămâne deasupra
șiului în loc să treacă în spatele coloanei și să compromită cimentarea din zona respectivă.
Dopurile, valva niplului de reținere, cimentul aflat dedesuptul ei în interiorul
coloanei sunt frezate cu o sapă cu role, în cazul în care forajul continuă.
Avantajul pompării pastei de ciment în interiorul coloanei este cunoașterea cu
precizie a momentului în care pasta ajunge în zona de interes datorită cunoașterii volumului
coloanei. În vecinătatea șiului, pasta pompată prin interior va fi mai puțin contaminată decât
dacă s-ar fi pompat direct în spațiul inelar. La pomparea pastei de ciment prin spațiul inelar
este imposibilă utilizarea dopurilor separatoare. Dezlocuirea noroiului de jos în sus este mai
ușoară datorită diferențelor de densitate pastă-ciment.
Dezavantajele unei cimentari normale sunt faptul că, durata operației este mai
mare, iar presiunea de pompare la sfarsitul operației de cimentare este mai ridicată datorită
diferenței de densitate pastă de ciment-noroi de refulare.
Fig.12. Cimentarea normală a unei coloane de burlane: a)-pomparea pastei; b)-pomparea
noroiului de refulare; c)-sfârșitul operației.
5.2 Cimentarea coloanei de ancoraj cu metoda duratei optime de cimentare.
Pentru efectuarea operației de cimentare a coloanei de ancoraj se cunosc următoarele

date:
5
- Diametrul exterior al coloanei de ancoraj: Da =9
8∈¿=244 , 5 mm ¿
- Diametrul interior al coloanei de ancoraj: d a =221.78 mm
- Adâncimea coloanei de ancoraj: H a =570 m
kg
- Densitatea fluidului de foraj utilizat pentru coloana de ancoraj: ρna=1100 3
m
1
- Diametrul sapei pentru coloana de ancoraj: Dsa=12 ∈¿ 311, 2 mm
4
- Adâncimea de montare a niplului la șiu: h=20 m
Dintr-o gama largă de valori ale coeficienților necesari pentru calculul operației
de cimentare s-au ales următoarele valori:
- Coeficientul de cavernometrie: k 1=1 ,20
- Coeficientul de pierderi de pastă de ciment în strate: k 2=1 ,05
- Coeficientul de compresibilitate a noroiului: k 3=1 ,03
La cimentarea sondei 88 Păcureți se va utiliza un ciment de tip G, care prezintă

o rezistență moderată, poate conține acceleratori sau întârzietori de priză și poate fi
utilizat la temperaturi mai mici de 93˚C și adâncimi sub 2440 m.
Proprietățile pastei de ciment și a pietrei de cimet sunt prezentate în următorul tabel:
Proprietăți U.M Valori

Nr
Diametrul coloanei in 9-5/8” 7” 4-1/2”
1. Rația lichide-solide - 1.45 0.47 0.14
2. Densitate kg/m3 1900 1900 1900
3. Apă liberă % 0 0 0
4. Pierderi de fluid cm3/30 147 20 32
5. Vâscozitatea plastică cP 89 141 137
6. Tensiunea dinamică de forfecare N/m2 18 65 60
7. Timpul de îngroșare min 120 180 200
după 8 ore - - -
Rezistența la
8. după 12 ore daN/cm2 50 50 70
compresiune
după 24 ore 120 140 180
Calculul cimentării:
 Adâncimea de cimentare:
H c =H a=570 m
 Densitatea pastei de ciment:
3
ρ p =1800 kg/m
 Volumul pastei de ciment:
π π 2
V p= · ( D g−D ) · H c + · d i · h
2 2
4 4
π π
V p= · ( 0,341 −0,2445 ) · 570+ · 0,2217 · 20=26.853 m ≅ 27 m
2 2 2 3 3
4 4
Diametrul găurii de sondă:
D g=√ k 1 · D s=√ 1, 20 · 0,3112=0,341m
 Cantitățile de materiale utilizate pentru prepararea pastei de ciment:
- Cantitatea unitară de ciment:

ρ p− ρ a 1800−1000 kg
q c =ρc ∙ =3150∙ =1172 3
ρc −ρa 3150−1000 m
- Volumul unitar de apă:
ρc −ρ p 3150−1800 3
v a= = =0,628 m
ρc − ρa 3150−1000
 Cantități totale de materiale:
- De ciment:
mc =k 2 ∙ qc ∙V p =1 ,05 ∙ 1172∙ 27=33233 kg=33.23 t ciment
- De apă:
3
V a =k 2 ∙ v a ∙ V p=1 , 05 ∙ 0,627 ∙27=17.804 m
 Factorul apă-ciment:
v a · ρa 0,628 ·1000
m= = =0,535
qc 1172
 Volumul noroiului de refulare:
π 2 π 2 3
V nr =k 3 · ∙ d a · ( H−h )=1 , 03 ∙ · 0,2217 · ( 570−20 )=21.86 m
4 4
 Numărul de autocontainere APC-10 cu capacitate de 10 tone:
mc 33233
n ac= = =3.32 ≅ 4 autocontainere
q ac 10000
 Numărul de agregate de cimentare:
nac 4
n ag= +1= +1=3 agregate
2 2
 Presiunea finală de cimentare:
V p >V icol
3
V p=27 m
π 2 π 2 3
V icol = · d i · H a= · 0,2217 · 570=22.004 m
4 4
pf = pmax = pc + p ρ=22.84+37.769=60.609 ¯¿
Unde:
pc – presiunea de circulație,
p ρ - presiunea datorită diferenței de densitate a fluidelor.
pc =0,012 ∙ H a +16=0,012∙ 570+16=22.84 ¯¿

−5
p ρ=( ρ p −ρn ) · g · ( H a−h )=( 1800−1100 ) · 9 , 81· ( 570−20 ) · 10 =37.769 ba
Momentele cimentării.
1. Începe pomparea pastei de ciment:
ρn
pa 1= p c=22.84 ¯¿
pd 1 =0
V 1=0
2. Pasta de ciment ajunge la șiu:
ρp
ρn
Hn
pa 2= p c + pd 2=22.84−39.142=−16.302 ¯¿
pd 2=( ρn− ρ p ) · g · H a=( 1100−1800 ) · 9 ,81 · 570· 10 =−39.142 ¯¿

−5
π 2 π 2 3
V 2=V icol = · d i · H a= · 0,2217 ·570=22.007 m
4 4
3. Pasta de ciment a ajuns la baza coloanei:
ρn
hd3
ρpc
x
pa 3= p c + pd 3=22.84−13,404=7,036 ¯
¿
pd 3 =( ρn− ρ p ) · g · hd 3= (1100−1800 ) · 9 , 81· 435.65· 10 =−29.91 ¯¿

−5
V 3=V p
π 2 π
V 3= A icol · H a + x · A si = · d i · 570+134.35 · · ( Dsa−D )
2 2
4 4
π π
V 3= · 0,2271 · 370+134.35 · · ( 0,3112 −0,2445 )=27 m
2 2 2 3
4 4
π π
27− ·d 2i ∙570 27− · 0,22712 ∙ 570
V − A icol · H a 4 4
x= p = = =134.359 m
A si π π
· ( D sa−D )
2 2
( 2
· 0,3112 −0,2445 2
)
4 4
4. Sfârșitul operației de cimentare:
pa 4 = pc + p d 4 =22.84+ 37.77=60.61 ¯¿
pd 4=( ρ p−ρn ) · g · ( H a −h ) =( 1800−1100 ) · 9 , 81 · ( 370−20 ) ·10 =37.77 ¯¿

−5
3
V 4 =V p +V nr =27+21.86=48.86 m
Variația presiunii de pompare în timpul cimentării.
5.3 Cimentarea coloanei intermediare în regim turbulent.
Pentru calculul cimentarii coloanei de exploatare în regim turbulent se cunosc

urmatoarele date:
- Diametrul exterior al coloanei intermediare: Di=7 ∈¿ 177 ,8 mm
- Diametrul interior al coloanei intermediare:
d ie =D−2 · t=177 ,8−2 ·10.36=157.08 mm
- Adâncimea coloanei intermediare: H i=2030 m
1
- Diametrul sapei pentru coloana intermediară: Ds 1=8 ∈¿ 215 , 9 mm
2
5
- Diametrul coloanei de ancoraj: Da =9 ∈¿ 244 , 5 mm
8
- Diametrul interior al coloanei de ancoraj: d ia =227.1 mm
- Adâncimea coloanei de ancoraj: H a =570 m
- Coeficientul de pierderi de ciment: k 2=1 ,05
- Coeficientul de compresibilitate al noroiului: k 3=1 ,03
kg
- Densitatea noroiului pentru coloana intermediară: ρ¿ =1350 3
m
kg
- Densitatea pastei de ciment: ρ pc =1400 3
m
kg
- Densitatea cimentului praf: ρc =3150 3
m
- Vâscozitatea plastică a pastei de ciment: η pc =72 cP
N
- Tensiunea dinamică de forfecare a pastei de ciment: τ pc=10 2
m
- Grosimea medie a peretelui coloanei intermediare:
t me =
∑ t i ∙ li = 10.36 ∙ 2030 =10.36 mm
He 2030
- Diametrul sapei în zona de sub coloana de ancoraj:

Dsd =√ k 1 ∙ D se=√ 1 ,20 ∙ 0,2159=0,236 m
-Aria interioară a coloanei intermediare:
π 2 π 2 2
Aie = · Die = · 0,157 =0,0192 m
4 4
- Aria spațiului inelar:
π π
Aee = · ( D sd −D e ) = · ( 0,236 −0,1778 ) =0,019 m
2 2 2 2 2
4 4
- Înalțimea de cimentare:
H c =H e −150=2030−150=1880 m
 Volumele de fluide pompate în sondă.
- volumul de pastă de ciment:

3
V p= A ee · H ce + Aie · h=0,019 · 1880+0,0192 ·20=36.1 m
- volumul noroiului de refulare:
3
V nr =k 2 · Aie · ( H e −h )=1 , 05· 0,0192 · ( 2030−20 ) =41.895 m
 Cantitățile de materiale necesare pentru prepararea pastei de ciment.
- cantitatea unitară de ciment:

ρ p− ρ a 1400−1000
q c =ρc ∙ =3150∙ =586,046 kg
ρc −ρa 3150−1000
- volumul unitar de apă:
ρc −ρ p 3150−1400 3
v a= = =0,813 m
ρc − ρa 3150−1000
ma v a · ρ a 0,813 · 1000
Factorul apă ciment: m= = = =1,387
mc qc 586,046
 Cantitățile totale:
- de ciment:
mc =k 2 · qc ·V p =1 ,05 · 586,046 ·7 ,63=4695,107 kg ciment=4,695 tone
- de apă:
3
V a ¿ k 2 · v a · V p =1, 05 · 0,813 ·36.1=30.81m
 Numărul de autocontainere APC-10 cu capacitatea de 10 tone:
mc 4695,107
n ac= = =0,469 ≅ 1 autocontainer
q ac 10000

nac 1
n ag= +1= +1=2 agregate
2 2
 Debitul de preparare și de pompare a pastei:

V p 36.1 3
Q p= = =0,00447 m /s=4,477 l/ s
t p 15· 60
 Viteza critica:
v cr=25·
√ τ op
ρp √
=25 ·
10
1400
=2,112 m/s
 Debitul necesar realizării regimului turbulent de curgere a pastei de ciment în spațiul

inelar:
3
Qn=v cr · A ee =2,112· 0,019=0,0401 m /s=40 , 1 l/s
 Volumele de fluide pompate în sondă cu debitele Q p si Qn:

- volumul pompat cu debitul Q p:
3
V pp=V ic = Aie · H e =0,0192 ·2030=38.57 m
- volumul pompat cu debitul Qn:
3
V nn=V p −A ie · h=36.1−0,0192· 20=35.72m
Deoarece V p=36.1m3 <V ic =38.57 m3se pompează cu Q p un volum de fluid de refulare:

' 3
V n=V ic−V p =38.57−36.1=2.47 m
 Vitezele de curgere ale fluidelor în sondă:

3
m
Q p=0,00447
s
- în interiorul coloanei:
Q p 0,00447
v ip= = =0.233 m/s
Aie 0,0192
- în exteriorul coloanei:
Q p 0,00447
v ep= = =0.235 m/ s
A ee 0,019
3
m
Qn=0,0401
s
Qn 0,0401
v ¿= = =2.09 m/s
A ie 0,0192
Qn 0,0401
v en= = =2.11m/s
A ee 0,019
Algoritmul de calcul:
1. Curgerea fluidului de foraj în interiorul coloanei cu debitul Q p=0,00447 m3 /s

Date:
v ip=0.233 m/s
3
ρn =1350 kg/m
η pn=24 cP
2
τ on=18 N /m
Die =0,157 m
Se calculează:
v ip · Die · ρn 0.233· 0,157 · 1350
ℜ¿= = =2058
η pn 0.024
D ie · τ on 0,157 · 18
Bi¿ = = =505.365
v ip · η pn 0,233 · 0,024
Cu ajutorul numerelor Bingham și Reynolds,din graficul corespunzător curgerii prin
conducte se citește valoarea coeficientului de rezistență hidraulică:
λ i=0 , 9
Astfel,se calculeaza:
2 2
ρ n · v ip 1350 ·0,233
α i=λ i · =0 , 9 · =233.408
2 · D ie 2 · 0,157
2. Curgerea fluidului de foraj în spațiul inelar la debitul Q p=0,00447 m3 /s

Date:
v ep=0,235 m/ s
3
ρn =1350 kg/m
η pn=24 cP
2
τ on=18 N /m
Dsd −De =0,236−0,1778=0,0582 m
Se calculează:
v ep · ( Dsd −De ) · ρn 0,235 ·0,0582 · 1350
ℜen= = =769.331
η pn 0,024
( Dsd−D e ) · τ on 0,0582 ·18

Bien = = =185.74
v ep · η pn 0,235· 0,024
spațiul inelar se citește valoarea coeficientului de rezistență hidraulică:
λ e =0 , 9
Astfel,se calculează:
2 2
ρn · v ep 1350 · 0,235
β e =λ e · =0 , 9 · =576.447
2 · ( D sd−De ) 2· 0,0582
3. Curgerea fluidului de foraj în interiorul coloanei la debitul Qn=0,0401m3 / s

Date:
v ¿=2.09 m/ s
3
ρn =1350 kg/m
η pn=24 cP
2
τ on=18 N /m
Die =0,157 m
Se calculează:
v ¿ · Die · ρn 2.09 · 0.157 ·1350
ℜ¿= = =18460
η pn 0,024
D ie · τ on 0.157 · 18
Bi¿ = = =56
v ¿ · η pn 2.09 ·0,024

λ i=0,055
2 2
ρn · v ¿ 1350 ·2.09
α i=λ i · =0,055 · =1033
2 · Die 2 · 0,157
4. Curgerea fluidului de foraj în spațiul inelar la debitul Qn=5 , 12 l/s

Date:
v en=2,110 m/s
3
ρn =1350 kg/m
η pn=24 cP
2
τ on=18 N /m
Dsd −De =0.236−0.1778=0.0582 m
Se calculează:
v en · ( Dsd −De ) · ρn 2.110· 0.0582· 1350
ℜen= = =6908
η pn 0.024
( Dsd−D e ) · τ on 0.0582· 18
Bien = = =20,687
v en · η pn 2.110 ·0.024
Cu ajutorul numerelor Bingham și Reynolds,din graficul corespunzător curgerii
fluidelor binghamiene prin spașiul inelar se citește valoarea coeficientului de rezistență
hidraulică:
λ e =0,068
2 2
ρn · v en 1350 · 2.110
β e =λ e · =0.068 · =3511
2 · ( D sd −De ) 2· 0.0582
5. Curgerea pastei de ciment în interiorul coloanei la debitul Q p=0.00447 m3 /s

Date:
v ip=0,233 m/s
3
ρ p =1400 kg/m
η pp=72cP
2
τ op=10 N /m
Die =0,157 m
Se calculează:
v ip · Die · ρ p 0.233 ·0.157 · 1400
ℜip = = =711.29
η pp 0.072
Die · τ op 0.157 · 10
Biip = = =93.586
v ip · η pp 0.233 · 0,072

fluidelor binghamiene prin conducte se citește valoarea coeficientului de rezistență hidraulică:
λ i=0 , 44
2 2
ρ p · v ip 1400 · 0.233
α i=λ i · =0 , 44 · =106.503
2· Die 2 ·0.157
6. Curgerea pastei de ciment în interiorul coloanei la debitul Qn=0,0401m3 / s

Date:
v ¿=2.09 m/ s
3
ρ p =1400 kg/m
η pp=72cP
2
τ op=10 N /m
Die =0.157 m
Se calculează:
v ¿ · Die · ρ p 2.09 · 0.157 · 1400
ℜip = = =6380
η pp 0,072
Die · τ op 0.157 · 10
Biip = = =10.433
v ¿ · η pp 2.09 · 0.072
Cu ajutorul numerelor Bingham și Reynolds,din graficul corespunzător curgerii fluidelor
binghaminene prin conducte se citește valoarea coeficientului de rezistență hidraulică:
λ i=0,029
2 2
ρ p · v¿ 1400 · 2.09
α i=λ i · =0,029 · =567.793
2 · Die 2· 0.157
7. Curgerea pastei de ciment în spațiul inelar la debitul Q p=0.00447 m3 /s

Date:
v ep=0.235 m/ s
3
ρ p =1400 kg/m
η pp=72cP
2
τ op=10 N /m
Dsd −De =0.236−0.1778=0.0582 m
Se calculează:
v ep · ( D sd −De ) · ρ p 0.235 · 0.0582· 1400
ℜep= = =265.94
η pp 0.072
( Dsd−D e ) · τ op 0.0582· 10
Bien = = =34.397
v ep · η pp 0.235 ·0.072

binghamiene prin spații inelare se citește valoarea coeficientului de rezistență hidraulică:
λ e =0 , 6
2 2
ρ p · v ep 1400 · 0.235
β e =λ e · =0 , 6 · =398.531
2 · ( D sd−De ) 2· 0,0582
8. Curgerea pastei de ciment în spațiul inelar la debitul Qn=0,0401m3 / s

Date:
v en=2,110 m/s
3
ρ p =1400 kg/m
η pp=72cP
2
τ op=10 N /m
Dsd −De =0,236−0,1778=0,0582 m
Se calculeazaă
v en · ( Dsd −De ) · ρ p 2,110· 0,0582· 1400
ℜep= = =2387,816
η pp 0,072
( Dsd−D e ) · τ op 0,0582· 10
Biep = = =3,830
v en · η pp 2,110 · 0,072

binghaminene prin spații inelare se citeste valoarea coeficientului de rezistență hidraulică:
λ e =0,059
2 2
ρ p · v en 1400 · 2,110
β e =λ e · =0,059 · =3159,308
2 · ( D sd −De ) 2 · 0,0582
Valorile calculate în algoritmul de mai sus sunt trecute în următorul tabel.
Faza ciment ă rii Cobor â ℜ past ă î n Ridicare past ă

coloan ă î n spațiul
inelar
Volumul pompat , [ m3 ] Interiorul coloanei Past ă î n
V ic =38.57 spațiulinelar
V nn=35.72
[ ] Q p=0,00447 Qn=0,0401
3
m
Debit de pompare ,
s
Zona de curgere Interiorul Spațiul Interiorul Spațiul
coloanei inelar coloanei inelar
Aria de curgere , [ m2 ] Aie =0,0192 Aee =0,019 Aie =0,0192 Aee =0,019
Viteza de curgere , m/s v ip=0,233 v ep=0,235 v ¿=2 , 09 v en=2,110
ℜn −¿ 2058 769 , 33 18460 6908
Bin −¿ 505 , 36 185 , 74 56 20,687
Fluid de λn −¿ 0,9 0,9 0,055 0,068
foraj αn −¿ 233 , 40 −¿ 1033 −¿
βn −¿ −¿ 576,447 −¿ 3511
ℜp −¿ 711, 29 265 , 94 6380 2387,816
Bi p −¿ 93,586 34,397 10,433 3,830
Pasta de λp −¿ 0 , 44 0,6 0,029 0,059
ciment αp −¿ 106 , 50 −¿ 567,793 −¿
βp −¿ −¿ 398,531 −¿ 3159,308
C ă dere de Fluid de foraj 0.98 0.98 15.196 15.196
presiune ∈¿ Past ă 0.97 0.97 15.196 15.196
manifold , p m
Momentele cimentării
a. Începutul pompării pastei de ciment.
-debitul de pompare: Qa=Q p=4 , 47 l/s=0,00447 m3 /s

-volumul pompat: V a =0
-căderea de presiune la manifold:
pma=0 ,7+ 10· ρ p ·Q p=0 , 7+10 ·1400 · 0,00447 =0.98 ¯¿
2 2
-presiunea coloanelor de fluide:

p ρa =0 ( p ρa= p ρi )
-presiunea de circulație în sondă: (ăn sondă există doar fluid de foraj)
pca =α np · H e + β np · H e= ( 233.40· 2030+573.447 · 2030 ) ·10 =16.38 ¯¿
−5
-presiunea la agregate:
paa= p ma+ p ρa + p ca=0.98+0+16.38=17.36 ¯
¿
Coordonatele punctului acestui moment al operatiei de cimentare sunt următoarele:
a ( 0−17.36 )
b. Terminarea pompării pastei de ciment.
-debitul de pompare: Qb=Q p=4 , 47 l/s=0,00447 m3 /s
-volumul pompat: V b =V p=36.1 m3

pmb=0 ,7+ 10· ρ p ·Q p=0 , 7+10 · 1400· 0,00447 =0.98 ¯¿
2 2

-în exteriorul coloanei:
p ρbe=ρn · g · H e =1350 · 9 ,81 · 2030· 10 =268.8 ¯¿
−5
-în interiorul coloanei:
p ρbi= ρ p · g ·
Vp
A ie (
+ ρn · g · H e −
Vp
Aie )
[
p ρbi= 1400· 9 , 81 ·
36.1
0,0192
+ 1350· 9 , 81 · 2030−( 36.1
0,0192 )]
· 10−5=278.1 ¯¿
Astfel: p ρb =p ρbe −p ρbi =268.8−278.1=−9.3 ¯¿

-presiunea de circulatie în sondă:
pcb =α pp ·
Vp
A ie (
+ α np · H e −
Vp
A ie )
+ β np · H e
[
pcb = 106.50 ·
36.1
0,0192 (
+233.40 · 2030−
36.1
0,0192 )
+398.53 · 2030 · 10−5=10 , 44 ¯
¿
]
pab= p mb+ p ρb + pcb =0.98−9.3+10 , 44=2.12 ¯¿
Coordonatele punctului acestui moment al operatiei de cimentare sunt urmatoarele:
b ( 36.1 ; 2.12 )
c. Pasta de ciment a ajuns la partea inferioară a coloanei.
-debitul de pompare:Qc =Q p =8 , 47 l/s=0,00447 m3 /s
-volumul de fluid pompat: V c =V ic =38.57 m3

-căderea de presiune în manifold:
pmc =0 , 7+10 · ρn ·Q p =0 ,7 +10 ·1350 · 0,00447 =0.97 ¯¿
2 2
-presiunea coloanelor de fluide este egală cu presiunea coloanelor de fluide din momentul b:
p ρce= ρn · g · H e =1350 · 9 , 81· 2030 ·10 =268.8 ¯¿
−5
p ρci =ρ p · g ·
Vp
A ie (
+ ρ n · g · H e−
Vp
A ie )
[
p ρci = 1400 · 9 , 81·
36.1
0,0192
+1350 · 9 ,81 · 2030− (
36.1
0,0192
·10−5=278.1 ¯
¿ )]
Astfel: p ρc=268.8−278.1=−9.3 ¯¿
-presiunea de circulație în sondă este egală cu presiunea de circulatie din momentul b:
pcc=α pp ·
Vp
Aie (
+α np · H e −
Vp
Aie )
+ β np · H e
[
pcc = 106.50 ·
36.1
0,0192
+ 233.40· 2030−( 36.1
0,0192 )
+398.53 · 2030 ·10−5=10 , 44 ¯¿
]
pac = pmc + p ρc + p cc =0.97−9.3+ 10.44=2.11 ¯¿

c ( 38.57 ; 2.11 )
d. Pasta de ciment a început să treacă în spațiul inelar; începe regimul de curgere turbulent
pentru pasta de ciment.
-debitul de pompare:Qd =Qn=40 ,1 l/s=0,0401m3 / s
-volumul pompat: V d =V c =V ic =38.57 m3

pmd =0 , 7+10 · ρn · Qn=0 , 7+10 · 1350 ·0,0401 =15.196 ¯¿
2 2
-presiunea coloanelor de fluide este egală cu presiunea coloanelor de fluide din momentele b
și c:
p ρd = p ρb =p ρc =−9.3 ¯¿
-presiunea de circulație în sondă este:
(
pcd =α nn · H e −
Vp
A ie)+α ·
Vp
pn A ie
+ β nn · H e
[ (
pcd = 1033 · 2030−
36.1
0,0192 )
+567.793 ·
36.1
0,0192 ]
+3511·2030 · 10−5 =83.5 ¯
¿
pad =p md + p ρd + p cd =15.196−9.3+83.5=89.396 ¯¿
d ( 38.57 ; 89.396 )
e. Finalul operației de cimentare în regim turbulent.

-debitul de pompare:Qe =Qn =40 , 1l/ s=0,0401 m3 / s
-volumul pompat: V e =V p +V n=36.1+41=77.1m3

pme = pmd =15.196 ¯¿
p ρ ,ext = ρn · g· ( H e −H c ) + ρ p · g · H c
p ρ ,ext =[ 1350 · 9 , 81· ( 2030−5700 ) +1400· 9 , 81 ·570 ] · 10 =271.6 ¯¿

−5

p ρ ,∫ ¿=ρ · g · ( H −h )+ ρ · g ·h ¿
n e p
p ρ ,∫ ¿=[ 1350· 9 ,81 · (2030−20)+1400 ·9 ,81 ·20 ] · 10−5

=268.9 ¯¿¿
Astfel: p ρe= p ρ ,ext − p ρ , ∫ ¿=271.6−268.9=2.7 ¯¿ ¿
-presiunea de circulație în sondă:

pce =α nn · ( H e−h ) +α pn · h+ β pn · H c + β nn · ( H e −H c )
pce = [ 1033 · ( 2030−20 )+ 567.793· 20+3159,308 · 2030+3511· ( 2030−570 ) ] · 10 =136.2 ¯

−5
¿
pae = pme + p ρe + p ce =15.196+2.7+136.2=154.096 ¯¿
e (2,7;154,096)
5.4 Cimentarea linerului de exploatare în regim turbulent.
Pentru calculul cimentarii coloanei de exploatare în regim turbulent se cunosc

urmatoarele date:
1
- Diametrul exterior al coloanei de exploatare: Di=4 ∈¿ 114 ,3 mm
2
- Diametrul interior al coloanei de exploatare:
d ie =D−2 · t=114 , 3−2· 9 , 19=95 , 92 mm
- Adâncimea coloanei de exploatare: H i=2445 m
- Diametrul sapei pentru coloana de exploatare: Ds 1=6∈¿ 152, 4 mm
5
- Diametrul coloanei de exploatare: Da =9 ∈¿ 244 , 5 mm
8
- Diametrul interior al coloanei de exploatare: d ia =227.1 mm
- Adâncimea coloanei de exploatare: H a =2263 m
- Coeficientul de pierderi de ciment: k 2=1 ,05
- Coeficientul de compresibilitate al noroiului: k 3=1 ,03
kg
- Densitatea noroiului : ρ¿ =1250 3
m
kg
- Densitatea pastei de ciment: ρ pc =1900 3
m
kg
- Densitatea cimentului praf: ρc =3150 3
m
- Vâscozitatea plastică a pastei de ciment: η pc =35 cP
N
- Tensiunea dinamică de forfecare a pastei de ciment: τ pc=4 , 8 2
m
- Grosimea medie a peretelui coloanei de exploatare: t me =

∑ t i ∙ li =9 , 19 mm
He
- Diametrul sapei în zona de sub coloana de exploatare:

Dsd =√ k 1 ∙ D se=√ 1 ,20 ∙ 0,2159=0,1669 m
- Aria interioară a coloanei de exploatare:
π 2 π 2 2
Aie = · Die = · 0,157 =0,0072 m
4 4
- Aria spațiului inelar:
π π
Aee = · ( D sd −D e ) = · ( 0,236 −0,1778 ) =0,0119 m
2 2 2 2 2
4 4
- Înalțimea de cimentare:
H c =H e −150=2445−150=2295 m
 Volumele de fluide pompate în sondă.
- volumul de pastă de ciment:

3
V p= A ee · H ce + Aie · h=0,0119 ·223+ 0,072· 20=2, 73 m
- volumul noroiului de refulare:
3
V nr =k 2 · Aie · ( H e −h )=1 , 05· 0,072 · ( 2445−20 )=18 ,31 m
 Cantitățile de materiale necesare pentru prepararea pastei de ciment.
- cantitatea unitară de ciment:

ρ p− ρ a 1900−1000
q c =ρc ∙ =3150∙ =1317 kg
ρc −ρa 3150−1000
- volumul unitar de apă:
ρc −ρ p 3150−1400 3
v a= = =0,581m
ρc − ρa 3150−1000
ma v a · ρ a
Factorul apă ciment: m= = =0,441
mc qc
 Cantitățile totale:
- de ciment:
mc =k 2 · qc ·V p =3775 kg ciment=3,775tone
- de apă:
3
V a ¿ k 2 · v a · V p =1, 05 · 0,581· 15 , 1=1 , 66 m
 Numărul de autocontainere APC-10 cu capacitatea de 10 tone:

mc 3775
n ac= = =0,3775 ≅ 1 autocontainer
q ac 10000

nac 1
n ag= +1= +1=1 agregat
2 2
 Debitul de preparare și de pompare a pastei:

V p 2 ,73 3
Q p= = =0,00303 m / s=3 ,03 l/ s
t p 15· 60
 Viteza critica:
v cr=25·
√ τ op
ρp √
=25 ·
5 ,88
1900
=1 ,39 m/s
 Debitul necesar realizării regimului turbulent de curgere a pastei de ciment în spațiul

inelar:
3
Qn=v cr · A ee=1 , 39 ·0,0119=0,161 m /s=16 ,1 l/s
 Volumele de fluide pompate în sondă cu debitele Q p si Qn:

- volumul pompat cu debitul Q p:
3
V pp=V ic = Aie · H e =0,072 ·2263=17 , 98 m
- volumul pompat cu debitul Qn:
3
V nn=V p −A ie · h=15.1−0,072· 20=2.72m
Deoarece V p=17 , 98 m3 <V ic =41, 98 m3se pompează cu Q p un volum de fluid de

refulare:
' 3
V n=V ic−V p =41 , 98−15.1=27 , 89 m
 Vitezele de curgere ale fluidelor în sondă:

3
m
Q p=3 ,03
s
Q p 0,00303
v ip= = =0.41m/ s
Aie 0,072
Q p 0,00303
v ep= = =0.25 m/s
A ee 0,0116
3
m
Qn=3 ,03
s
Qn 0,0161 3
v ¿= = =2 , 23 m / s
A ie 0,00792
Qn 0,0161
v en= = =1.39 m/ s
A ee 0,0116
Algoritmul de calcul:
1. Curgerea fluidului de foraj în interiorul coloanei cu debitul Q p=0,00417 m3 /s

Date:
v ip=0.41
3
ρn =1250 kg/m
η pn=35 cP
2
τ on=4 ,9 N /m
Die =0,959 m
Se calculează:
v ip · Die · ρn 0.233· 0,157 · 1350
ℜ¿= = =1404 , 54
η pn 0.024
D ie · τ on 0,959· 4 , 9
Bi¿ = = =32 ,75
v ip · η pn 0 , 41 · 0,035
λ i=0 , 28
Astfel,se calculeaza:
2 2
ρ n · v ip 1250· 0 , 41
α i=λ i · =0 , 28· =306 , 68
2 · D ie 2 · 0,959
2. Curgerea fluidului de foraj în spațiul inelar la debitul Q p=0,00447 m3 /s

Date:
v ep=0 , 25 m/s
3
ρn =1250 kg/m
η pn=35 cP
2
τ on=4 ,9 N /m
Dsd −De =0,236−0,1778=0,052 ,6 m
Se calculează:
v ep · ( Dsd −De ) · ρn 0,235 ·0,0526 · 1250
ℜen= = =488.331
η pn 0,035
( Dsd−D e ) · τ on 0,0526 · 4 , 9
Bien = = =28.34
v ep · η pn 0 , 25 ·0,035
spațiul inelar se citește valoarea coeficientului de rezistență hidraulică:
λ e =0 , 85
2 2
ρn · v ep 1250 · 0 ,25
β e =λ e · =0 , 9 · =532.447
2 · ( D sd−De ) 2 · 0,0526
3. Curgerea fluidului de foraj în interiorul coloanei la debitul Qn=0,0401m3 / s

Date:
v ¿=2.22 m/s
3
ρn =1250 kg/m
η pn=35 cP
2
τ on=4 ,9 N /m
Die =0,959 m
Se calculează:
v ¿ · Die · ρn 2.22 · 0.959· 1250
ℜ¿= = =7605
η pn 0,034
D ie · τ on 0.958 ·14 , 9
Bi¿ = = =6
v ¿ · η pn 2.22 ·0,034

λ i=0,018
2 2
ρn · v ¿ 1250 ·2.22
α i=λ i · =0,018 · =572
2 · Die 2 · 0,959
4. Curgerea fluidului de foraj în spațiul inelar la debitul Qn=16 ,12 l/s

Date:
v en=1 , 38 m/s
3
ρn =1250 kg/m
η pn=35 cP
2
τ on=4 ,9 N /m
Dsd −De =0.166−0.114=0.0526 m
Se calculează:
v en · ( Dsd −De ) · ρn 1, 38 · 0.0526 ·1250
ℜen= = =2592
η pn 0.035
( Dsd−D e ) · τ on 0.0526 · 4 , 9
Bien = = =5 , 33
v en · η pn 1 , 38· 0.035
fluidelor binghamiene prin spașiul inelar se citește valoarea coeficientului de rezistență
hidraulică:
λ e =0,059
2 2
ρn · v en 1250 · 1, 38
β e =λ e · =0.059 · =1335
2 · ( D sd −De ) 2 · 0.0526
5. Curgerea pastei de ciment în interiorul coloanei la debitul Q p=0,0303 m3 /s

Date:
v ip=0 , 41 m/s
3
ρ p =1900 kg/m
η pp=45 , 5 cP
2
τ op=5 , 88 N /m
Die =0,959 m
Se calculează:
v ip · Die · ρ p 0.41· 0.959 · 1900
ℜip = = =1642.29
η pp 0.0455
Die · τ op 0.958 · 6 , 96
Biip = = =35 , 86
v ip · η pp 0.41 · 0,0455

fluidelor binghamiene prin conducte se citește valoarea coeficientului de rezistență hidraulică:
λ i=0 , 27
2 2
ρ p · v ip 1900 ·0.41
α i=λ i · =0 , 27 · =449.503
2· Die 2 · 0.958
6. Curgerea pastei de ciment în interiorul coloanei la debitul Qn=0,1612m3 / s

Date:
v ¿=2.22 m/s
3
ρ p =1900 kg/m
η pp=45 , 5 cP
2
τ op=5 , 88 N /m
Die =0.959 m
Se calculează:
v ¿ · Die · ρ p 2.22 · 0.959 ·1900
ℜip = = =8892
η pp 0,0455
Die · τ op 0.959 · 5 , 88
Biip = = =5 ,58
v ¿ · η pp 2.22 · 0.0455

binghaminene prin conducte se citește valoarea coeficientului de rezistență hidraulică:
λ i=0,017
2 2
ρ p · v¿ 1900 · 2.22
α i=λ i · =0,017 · =567.793
2 · Die 2· 0.959
7. Curgerea pastei de ciment în spațiul inelar la debitul Q p=0.00303 m3 / s

Date:
v ep=0.26 m/ s
3
ρ p =1900 kg/m
η pp=45 , 5 cP
2
τ op=5 , 88 N /m
Dsd −De =0.166−0.144=0.052 m
Se calculează:
v ep · ( D sd −De ) · ρ p 0.26 · 0.052· 1900
ℜep= = =571.94
η pp 0.0455
( Dsd−D e ) · τ op 0.052 ·5 , 88
Bien = = =26.13
v ep · η pp 0.26 ·0.0455
binghamiene prin spații inelare se citește valoarea coeficientului de rezistență hidraulică:
λ e =0 , 65
2 2
ρ p · v ep 1900 · 0.26
β e =λ e · =0 , 65 · =793.531
2 · ( D sd−De ) 2· 0,052
8. Curgerea pastei de ciment în spațiul inelar la debitul Qn=0,0161m3 / s

Date:
v en=1 , 38 m/s
3
ρ p =1900 kg/m
η pp=45 , 5 c P
2
τ op=5 , 88 N /m
Dsd −De =0,166−0,144=0,052 m
Se calculeazaă
v en · ( Dsd −De ) · ρ p 1 ,38 · 0,052· 1900
ℜep= = =3031,816
η pp 0,0455
( Dsd−D e ) · τ op 0,052· 5 , 88
Biep = = =49 , 25
v en · η pp 1 ,38 · 0,0455

binghaminene prin spații inelare se citeste valoarea coeficientului de rezistență hidraulică:
λ e =0 , 02
2 2
ρ p · v en 1900 ·1 , 38
β e =λ e · =0 , 02 · =6879,308
2 · ( D sd −De ) 2 · 0,052
Valorile calculate în algoritmul de mai sus sunt trecute în următorul tabel.
Faza cimentării Coborâre pastă in Ridicare pastă in

coloană spaţiul inelar
Volumul pompat , Interior coloană , V ic Pastă in spațiul inelar,
m
3
=17,58 V nn=2,58
Debit de pompare, Q p=3,03 Qn=16,12
3
dm /s
Zona de curgere Interior Spaţiu Interior Spaţiu
coloană inelar coloană inelar
Aria de curgere, m 2 Ail =0,007 Ael =0,011 Ail =0,007 Ael =0,011
2 6 2 6
Viteza de curgere, v ip=0,41 v ep=0,26 v ¿=2,22 v en=1,38
m/s
ℜn - 1404,54 488,42 7605,08 2592,42
Bin - 32,75 28,32 6,04 5,33
Fluid de λn - 0,28 0,85 0,018 0,059
foraj αn - 306,68 - 578,02 -
βn - - 632,74 - 1335,07
ℜp - 1624,23 571,08 8892,1 3031,14
Bi p - 35,78 26,14 5,58 49,25
Pasta de λp - 0,27 0,65 0,017 0,2
ciment αp - 449,51 - 829,79 -
βp - - 793,59 - 6879,01
Cadere de Fl.fora 0,81 0,81 3,94 3,94

presiune in j
manifold, pm Pastă 0,87 0,87 5,62 5,62
Momentele cimentării
a. Începutul pompării pastei de ciment.

-debitul de pompare: Qa=Q p=3 , 03 l/s=0,00303 m3 /s
-volumul pompat: V a =0
pma=0 ,7+ 10· ρ p ·Q p=0 , 7+10 ·1900 · 0,00303 =0.87 ¯¿
2 2

p ρa =0 ( p ρa= p ρi )
-presiunea de circulație în sondă: (in sondă există doar fluid de foraj)
pca =α np · H e + β np · H e=0.7+10 ∙1900 ∙ 0.00303 =0 ,87 ¯¿
2
paa= p ma+ p ρa + p ca= (306.68 ∙ 2436+632.74 ∙ 2436 ) ∙ 10 =22.88 ¯¿
−5

a ( 0−22 , 88 )
b. Terminarea pompării pastei de ciment.
-debitul de pompare: Qb=Q p=3 , 03 l/s=0,00303 m3 /s
-volumul pompat: V b =V p=2 , 73 m3

pmb=0 ,7+ 10· ρ p ·Q p=0 , 7+10 · 1900· 0,00303 =0.87 ¯¿
2 2

p ρbe=ρn · g · H e =1250 · 9 ,81 · 2445· 10 =298.8 ¯¿
−5
p ρbi= ρ p · g ·
Vp
A ie (
+ ρn · g · H e −
Vp
Aie )
[
p ρbi= 1900· 9 , 81 ·
2 , 73
0,0722
+ 1250· 9 , 81 · 2455−( 2 , 73
0,0722
· 10−5=454 ¯¿ )]
Astfel: p ρb =p ρbe −p ρbi =298.8−454=−155.3 ¯¿
-presiunea de circulatie în sondă:
pcb =α pp ·
Vp
A ie (
+ α np · H e −
Vp
A ie )
+ β np · H e
[
pcb = 449 ,51 ·
2 , 73
0,0722 (
+306 , 68· 2455−
2 , 73
0,00722 )
+632 , 74 · 2455 ·10−5=8 , 44 ¯¿
]
pab= p mb+ p ρb + pcb =0.87−155.3+ 8 , 44=−146 , 65 ¯¿
Coordonatele punctului acestui moment al operatiei de cimentare sunt urmatoarele:
b ( 2 , 73 ;146 ,65 )
c. Pasta de ciment a ajuns la partea inferioară a coloanei.
-debitul de pompare:Qc =Q p =3 , 03l/ s=0,00303 m3 /s
-volumul de fluid pompat: V c =V ic =17.58 m3

pmc =0 , 7+10 · ρn ·Q p =0 ,7 +10 ·1250 · 0,00303 =0.87 ¯¿
2 2
-presiunea coloanelor de fluide este egală cu presiunea coloanelor de fluide din momentul b:
p ρce= ρn · g · H e =1250 · 9 , 81· 2455 ·10 =268.8 ¯¿
−5
p ρci =ρ p · g ·
Vp
A ie (
+ ρ n · g · H e−
Vp
A ie )
[
p ρci = 1900 · 9 , 81·
36.1
0,0192
+1350 · 9 ,81 · 2030− (
36.1
0,0192
·10−5=278.1 ¯¿ )]
Astfel: p ρc=298.8−454=−155 ,33 ¯
¿
-presiunea de circulație în sondă este egală cu presiunea de circulatie din momentul b:
pcc=α pp ·
Vp
Aie (
+α np · H e −
Vp
Aie )
+ β np · H e
[
pcc = 106.50 ·
2 ,73
0,00722 (
+306 ,68 2030−
2 , 73
0,00722 ) ]
+398.53 · 2455 · 10−5=8 ¯¿
pac = pmc + p ρc + p cc =0.8−155 , 33+8=−146 ,51 ¯¿

c ( 17.57 ;−146 ,51 )
d. Pasta de ciment a început să treacă în spațiul inelar; începe regimul de curgere turbulent
pentru pasta de ciment.
-debitul de pompare:Qd =Qn=16 ,12 l/s=0,01612 m3 /s
-volumul pompat: V d =V c =V ic =17.58 m3

pmd =0 , 7+10 · ρn · Qn=0 , 7+10 · 1250 ·0,01612 =3 ,96 ¯¿
2 2
-presiunea coloanelor de fluide este egală cu presiunea coloanelor de fluide din momentele b
și c:
p ρd = p ρb =p ρc =−155.33 ¯¿
-presiunea de circulație în sondă este:
(
pcd =α nn · H e −
Vp
)
A ie
+α ·
Vp
pn A ie
+ β nn · H e
[ (
pcd = 578 , 02 · 2455−
2, 73
0,00722 )
+ 829 ,79 ·
2 ,73
0,0072 ]
+1335 , 07 · 2455 ·10−5=47.75 ¯¿
pad =p md + p ρd + p cd =3 , 94−155.33+47.75=−103 , 64 ¯¿
d ( 17.58 ;−103 , 64 )
e. Finalul operației de cimentare în regim turbulent.
-debitul de pompare:Qe =Qn =16 ,12 l/s=0,01612 m3 /s
-volumul pompat: V e =V p +V n=2 ,73+18 ,31=21, 04 m3

pme = pmd =3 , 94 ¯¿
p ρ ,ext = ρn · g· ( H e −H c ) + ρ p · g · H c
p ρ ,ext =[ 1250 · 9 , 81· ( 2455−223 ) +1900 ·9 , 81 ·223 ] · 10 =312,936 ¯¿

−5

p ρ ,∫ ¿=ρ · g · ( H −h )+ ρ · g ·h ¿
n e p
p ρ ,∫ ¿=[ 1250· 9 ,81 · (2455−20)+1900 ·9 ,81 ·20 ] · 10−5

=299.9 ¯¿¿
Astfel: p ρe= p ρ ,ext − p ρ , ∫ ¿=312,936−299.9=12 ,95 ¯¿ ¿
-presiunea de circulație în sondă:

pce =α nn · ( H e−h ) +α pn · h+ β pn · H c + β nn · ( H e −H c )
pce = [ 578 , 02 · (2455−20 ) +829 , 79 ·20+ 6879 ·233+1335 · ( 2455−223 ) ] · 10 =59 ¯¿

−5
pae = pme + p ρe + p ce =3 , 94+12 , 95+59=75 , 9 ¯¿
e (21,04;75,9)
CAPITOLUL 6
Alegerea prevenitorului de erupţie
La gura orică rei sonde aflate în foraj care ar putea deschide strate cu fluide sub presiune,în primul râ nd
hidrocarburi,se montează un ansamblu de echipamente de prevenire a erupţiilor.El este ancorat pe ultima
coloană tubata şi cimentată ,prin intermediul unui cap de coloană .Aceste echipamente dau posibilitatea să
se închidă sonda,fie că este liberă ,fie că în ea se află garnitura de foraj,eventual o coloană de
burlane.Totodată ,ele permit să se controleze presiuneadin sondă ,să se scurgă câ nd devine periculoasă şi
să se pompeze controlat fluidul de foraj pentrucombaterea unei manifestă ri eruptive.
În cazul sondei proiectate se alege un prevenitor hidraulic inelar cu piston ce poate face faţă la o
presiune de 350 bar.
Fig.6.1 Schema prevenitorului de erupţie utilizat
CONCLUZII
În această lucrare se realizează proiectarea construcției unei sonde pe structura 88 Pacureti.

- În primul capitol este prezentată „ Structura geologică Pă cureți ,care se remarcă prin gradienții
de presiune cuprinși între 1,00-1,11 bar/10m și gradienții de fisurare cuprinși între 1,4-2,08 bar/10m.
- În capitolul 2 „Programul de construcție al sondei proiectate” se aleg sapele necesare foră rii
sondei în funcție de diametrele coloanelor si de jocul radial,de asemenea în aces t capitol se propune si
traiectoria spațială a sondei proiectate.
- În capitolul 3 „Fluide de foraj” sunt prezentate principalele funcții ale fluidelor de foraj (să
spele talpa,să asigure stabilitate pereților,să racească sapa, etc.) și sumar sunt prezentate principalele lor
caracteristici.
- În capitolul 4 „Tubarea sondei” sunt alese tipurile de coloane introduse în sondă în funcție de
solicită rile la care acestea sunt supuse,principalele funcții pe care le îndeplinește fiecare coloană precum
și adâ ncimile de fixare ale fiecă rei coloane.Sunt prezentate calculele de stabilire a profilelor coloanelor
(stabilirea profilului coloanei de ancoraj,intermediară ,de exploatare și lainer)
- În capitolul 5 „Cimentarea sondei” este prezentată metoda de cimentare cu doua dopuri.Sunt

prezentate pe scurt scopurile principale ale unei operații de cimentare .
-În capitolul 6 au fost prezentate pe scurt câ teva din funcțiile importante ale unui prevenitor de
erupție , după care a fost ales un prevenitor pentru sonda proiectate ținâ ndu-se cont de presiunile care ar
putea apă rea in sondă în timpul foră rii acesteia.
BIBLIOGRAFIE
1. Avram, L.: Elemente de tehnologia forării sondelor, Editura Univerisității Petrol-Gaze,

Ploiești, 2011.
2. Macovei, N.: Tubarea și cimentarea sondelor, Volumul 3, Editura Universității Petrol-
Gaze din Ploiești, 1998.
3. Macovei, N.: Fluide de foraj și cimenturi de sondă, Volumul 1, Editura Universității
Petrol-Gaze din Ploiești, 1993
.
4. Popescu, M,G.:Fluide de foraj şi fluide de izolare (cimenturi de sondă), Editura
Universităţii Pentrol-Gaze din Ploieşti, 2002.
5. Date: O.M.V-Petrom.

Munteanu Alexandra Catalina GRUPA 20180

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Munteanu Alexandra Catalina GRUPA 20180

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins:

CAPITOLUL I - GEOLOGIA STRUCTURII

1.1 Situarea geografica

Zăcămintele se află la aproximativ 18 Km spre nord de municipiul Ploiești , 7 Km nord-

1.2 Stratigrafia si tectonica

În baza datelor din tema de proiectare se estimează că sonda va traversa următoarele

Pe structura Păcureți- Măgurele- Mălăiești, în urma informațiilor obținute prin sondele

1.4 Variația gradienților de presiune din pori, de noroi și de fisurare

PROGRAMUL DE CONSTRUCȚIE AL SONDEI PROIECTATE

2.1. Stabilirea diametrului coloanelor și a sapelor

Se pleacă de la alegerea diametrului interior al coloanei de exploatare. Acest diametru

2.2 Proiectarea coloanei de exploatare (liner).

Modul de stabilire a diametrului sapelor (a) și a diametrului coloanelor de burlane (b).

Pentru determinarea diametrelor coloanelor și a sapelor folosite în programul de construcție

Diametrul coloanei de exploatare: De =4½ in = 114,8mm

Jocul radial dintre mufa si peretele gaurii de sonda: δ e =10 mm

Diametrul sapei pentru coloana de exploatare din catalog: Ds catalog = 152,4mm = 6 in

2.3 Coloana intermediară:

Diametrul coloanei intermediară: Di=7 in=177,8 mm

2.4 Coloana ancoraj :

Diametrul coloanei ancoraj: Da =95 /8in=244,5mm

Jocul radial dintre mufa si peretele gaurii de sonda: δ i=25 mm

δ i Ds −Dm 311, 2−269 , 9

Diametrul interior al coloanei de ancoraj: Di = Dsacatalog +2 ∙ a=311 ,2+2 ∙ 2=315 , 2 mm

Programul de construcție al sondei 88 Păcureți este:

Din graficul de variatie a gradienților de presiune și de fisurare a sondei 88 Păcureți

2.6. Rolul coloanelor de tubare.

CAPITOLUL III – FLUIDE DE FORAJ

În funcție de materialele din care sunt formate și de proprietățile pe care le îndeplinesc,

2. Fluide de foraj inhibitive

3.2 Proprietățile fluidelor de foraj.

Vâscozitatea aparentă și gelația fluidelor de foraj

Conținutul echivalent de bentonită

Nr. Parametri U.M. K

1 Diametrul sapei in 121/4 81/2 81/2 6

Volumul de noroi necesar forării coloanei de ancoraj este:

3.3.2 Coloana intermediară.

3.3.3 Coloana de exploatare (liner)

3.4 Calculul cantităților de materiale utilizate la prepararea și pomparea

{53=V a +V arg 53 ∙ 1100=V a ∙ 1000+V arg ∙ 2500

Pentru forarea intervalului corespunzător coloanei de exploatare s-a optat tot

{V ¿=V a+V arg V ¿ ∙ ρ¿ =V a ∙ ρa +V arg ∙ ρarg

{92=V a +V arg 92∙ 1350=V a ∙ 1000+V arg ∙ 2500

6 Coloana de exploatare (liner)

Pentru forarea intervalului corespunzător coloanei de exploatare (liner) s-a optat

{95=V a+V arg 95 ∙1400=V a ∙ 1000+V arg ∙ 2500

4.1 Calculul profilului coloanei de ancoraj.

Coloana de ancoraj are rolul de a consolida gaura de sondă la suprafață, constitue un

- gradientul de presiune la șiul coloanei de exploatare:

- gradientul de fisurare la șiul coloanei de ancoraj:

- gradientul de fisurare la șiul coloanei de exploatare:

Presiunea fluidelor din pori este;

p pe =ρne ∙ g ∙ H e =1350 ∙ 9 , 81∙ 2030 ∙10 =268.8 ¯¿

Presiunea de fisurare la șiul coloanei:

pfis .siu =Γ fa ∙ H a=0,135 ∙ 570=76.95 ¯¿

Unde: pext = ρna

pe 2=ρna ∙ g ∙ H a=1100∙ 9 , 81∙ 570 ∙10 =61.50 ¯¿

 Profil la presiune interioă.

Se va considera cazul în care sonda este închisă și plină cu gaze.

Densitatea apei de zăcământ:

Unde: pext = ρam ∙ g ∙ H a

pi 1= pfis .a− ρg ∙ g ∙ H a=76.95−( 200 ∙ 9 , 81∙ 570∙ 10−5 )=65.76 ¯¿

pe 2=ρam ∙ g ∙ H a=1050 ∙ 9 , 81∙ 570 ∙10 =58.71 ¯¿

Variația presiunii interioare cu adâncimea