NOTA GEOTEHNICA

Lucrari de consolidare
DN 57 Orsova Moldova Noua
km 59+300 km 60+003

Prezentul studiu geotehnic s-a intocmit in scopul elaborarii documentatiilor necesare executarii
lucrarilor de consolidare, pe tronsonul km 59+300 60+003, intre localitatile Orsova si Moldova Noua,
pe DN 57. S-a solicitat executarea unei cartari de detaliu care sa evidentieze:
- natura rocilor ce constituie versantii din partea dreapta a drumului
- stabilitatea acestora, gradul de inclinare si aspectul morfo-structural
- prezenta izvoarelor, torentilor sau zonelor cu umiditate ridicate din arealul investigat.
Date privind morfologia si topografia
Din punct de vedere morfologic, DN 57 traverseaza extremitatea sudica a muntilor Almajului. In
zona defileului Dunarii altitudinile au valori de circa. 200 - 300 m. In ceea ce priveste procesele
geomorfologice actuale si degradarea terenurilor, etajul montan mentionat se caracterizeaza printr-o
activitate relativ moderata a proceselor de modelare datorita, in primul rand, protejarii de catre padure a
versantilor din zona.
Eroziunea torentiala este caracteristica flanculului sud vestic al muntilor Almaj si este insotita de
transportul viguros al materialelor ce se depun in zona de varsare a raurilor sub forma conurilor de
dejectie, indeosebi afluentii laterali si de obarsie ai vailor Mraconiei, Tisovita, Plavisevita, Morilor,
Satului, Neamtului, Ogradena, Ieselnitei. O parte din aceste materiale sunt aduse pana in lacul de
acumulare de la Portile de Fier, mai ales de catre bazinele torentiale scurte ce fragmenteaza versantii
abrupti ai Dunarii.
Procesul de dezagregare si de formare a grohotisurilor este intens dezvoltat pe abrupturile calcaroase
din Defileul Dunarii; tot pe suprafata versantilor Muntilor Almaj este specifica si eroziunea chimica
(zona Cazanelor).
Date privind geologia zonei
DN 57 apartine din punct de vedere geologic Autohtonului Danubian, alcatuit din sisturi cristaline,
roci eruptive si depozite sedimentare mezozoice, acoperite pe alocuri de depozite neozoice. Sisturile
cristaline, de varsta proterozoic superior paleozoic sunt reprezentate prin gnaise amfibolice,
paragnaise, micasisturi, cuartite. Acestea sunt caracterizate printr-o sistuozitate accentuata, granulatie
fina si prin dominanta muscovitului. Spre est apare faciesul sisturilor verzi, formate, in special, din filite
tufogene, filite curatoase, filite grafitoase, sisturi micacee filitoase.
Rocile magmatice de varsta paleozoica sunt reprezentate de gabbroul de Plavisevita, dunite si
serpentinite (roci ultrabazice), la care se adauga diferite roci filoniene asa cum sunt granitele gnaissice si
granodioritele granitul de Ogradena.
Depozite sedimentare de varsta mezozoica (Jurasic superior Cretatic) sunt reprezentate prin
calcare, calcare rosii, marnocalcare, argile rosii, conglomerate, marne, microconglomerate.
Depozite sedimentare neozoice reprezentate local (zona Dubova) sunt constituite din pietrisuri,
marne si microconglomerate.

1
DN 57 Lucrari de consolidare Orsova Moldova Noua km 59+300 km 60+003
IPTANA S.A. Colectivul Geotehnic

Date privind hidrologia zonei

Reteaua hidrografica este tributara fluviului Dunarea, care dreneaza toti afluentii din zona.
Date privind vegetatia
In zona se dezvolta o vegetatie specifica de lunca combinata cu vegetatie de stepa transformata in
terenuri agricole si local, in zona de versant, o vegetatie colinara specifica (amestec de stejar si alte
foioase).
Date privind climatul zonei
Regiunea este caracterizata de o clima temperat continentala, cu specific de culoare de vale si defilee.
Temperaturile medii sunt de 0 pana la 3 iarna si +20 pana la +23 vara, iar precipitatiile medii sunt
cuprinse intre 700 800 mm. Conform SR 174-1 (iunie 2002) amplasamentul se incadreaza la "zona
calda". Conform STAS 6054/77 adancimea maxima de inghet a terenului natural este de 70 80 cm.
Date seismice
Din punct de vedere seismic, conform Normativului P 100 -1/2006, obiectivul studiat se incadreaza
in zona cu valoare a lui ag = 0.12g, iar din punct de vedere al zonarii perioadei de colt aceasta este Tc =
0.7 sec., conform normativ P 100 - 92.
Conform SR 11100/1-93 referitor la zonarea seismica, intervalul investigat se incadreaza la gradul 6
MSK.
In urma recunoasterii efectuate pe teren (in luna mai 2010) s-au constatat urmatoarele:
Pe tronsonul investigat DN 57 este in aliniament pe primii 100 m dupa care intra intr-o succesiune de
curbe, prima la stanga, fiind executat in profil mixt, cu versantul pe partea dreapta;
Taluzul stang, are inaltimi variabile, pornind de la cca. 2.00 m la inceputul intervalului si ajungand
pana la 6.00 7.00 m spre final. La baza acestuia curge fluviul Dunarea.
S-au identificat 5 lucrari de arta dupa cum urmeaza:
- km 59+300 podet tubular, din beton, = 1.20 m, cu coronamentul din beton, in stare buna.
Adancimea apei sub podet 0.30 m;
- km 59+550 podet tubular, din tabla ondulata galvanizata, = 2.00 m, in stare buna. Adancimea
apei sub podet 0.20 m;
- km 59+680 podet tubular, din tabla ondulata galvanizata, = 2.00 m, in stare buna, fara apa;
2

DN 57 Lucrari de consolidare Orsova Moldova Noua km 59+300 km 60+003

- km 59+800 podet tip dalat, din prefabricate de beton (tip C2), deschidere = 2.00 m, in stare
buna, fara apa;
- km 60+003 podet tip dalat, din prefabricate de beton (tip ), deschidere = 2.00 m, in stare buna,
fara apa, partial colmatat.
Foto1. DN 57 km 59+300/+500 profil mixt

Foto2. DN 57 zona km 59+900 flisul calcaros

Pe intreg tronsonul, la baza versantului drept, este un zid de retentie, construit din zidarie de piatra
bruta, legata cu ciment, prevazut cu barbacane si acoperit la partea superioara cu o sapa din beton, cu
grosimea de 0.10 m. La baza zidului este un sant din beton, fara apa.Versantul are o inaltime variabila
(pana la maxim 50 m) si o inclinare de 30 pana la 90 grade, pe primii 140 m fiind stabil si acoperit cu
arbusti.
3

DN 57 Lucrari de consolidare Orsova Moldova Noua km 59+300 km 60+003

Din punct de vedere geolitologic in aflorimente se observa in principal serpentinite (roci ultrabazice
magmaticul paleozoic) intrepatrunse cu roci apartinand flisului calcaros, cu intercalatii de calcare si
argile rosii (Neocomian Jurasic superior) si pe alocuri cu gresii silicioase (Jurasic inf.).
Aceste depozite sunt acoperite de un nivel deluvial cu grosime variabila (0.30 1.00 m). Rocile se
prezinta puternic tectonizate, fisurate si dezagregate si se desprind usor in fragmente si placi. Orientarea
stratelor se schimba frecvent, creand un aspect framantat, puternic cutat cu numeroase fisuri, ce
favorizeaza patrunderea apelor pluviale in strat si respectiv procesele de alterare chimica.
Foto4. DN 57 zona km 59+800 roci tectonizate

In zona podetelor, pe versant, sunt viroage neamenjate, cu sau fara apa.

Incepand cu km 59+440, pe versant se observa mai multe fagase torentiale, la baza carora materialul
transportat s-a acumulat sub forma unor conuri de dejectie cu inaltimea de pana la 10 m si latimea la baza
de 8 10 m. Curgerile de material au antrenat inclusiv patura de sol (grosime maxima 0.30 m), de la
partea superioara a versantului, si cativa arbusti.
Incepand cu km 59+550 si pana in zona km 59+670 curgerile de material sunt mai accentuate fiind
insotite de desprinderi masive de roci, ce ajung pana pe zidul de retentie. La km 59+650 blocurile
desprinse au distrus partea superioara a zidului.
In zona km 59+610/+650 se observa o inclinare inversa a stratelor in raport cu panta versantului, fapt
ce mentine activ procesul de fragmentare si rupere a materialului.
Incepand cu km 59+800 fragmentele de roci cazute peste zid au obturat partial santul de colectare a
apelor.

DN 57 Lucrari de consolidare Orsova Moldova Noua km 59+300 km 60+003

Foto5. DN 57 km 59+610/+650 inclinare inversa a rocilor

Foto6. DN 57 km 59+580/+800 sant oburat

De la km 59+900 in afloriment au fost dezvelite sisturile verzi dispuse in placi masive, fisurate pe
intreaga suprafata. Materialul curs pe aceste suprafete s-a acumulat la partea superioara a zidului de
retentie distrugandu-l partial (km 59+940/+950).
Carosabilul se prezinta in general in stare buna, cu mici gropi in zonele in care fragmentele de roci
au ajuns pana in axul drumului.

DN 57 Lucrari de consolidare Orsova Moldova Noua km 59+300 km 60+003

Foto7. DN 57 km 59+900/+950 material curs pe suprata sisturilor, zid distrus

Nu s-au identificat zone cu izvoare, baltiri sau umiditate excesiva;

INCADRAREA LUCRARILOR IN CATEGORIA GEOTEHNICA
Conform normativului NP 074/2007 parametrii de calcul ai riscului geotehnic sunt urmatorii:
- teren de fundare "bun"
2 puncte
- epuismente "fara epuismente"
1 punct
- lucrare cu importanta "deosebita"
5 puncte
- vecinatati risc "moderat"
3 puncte
- zona seismica cu valoare ag=0.12g
0 puncte
TOTAL = 11 puncte
Pe baza acestor parametrii lucrarile se incadreaza la categoria geotehnica 2 risc geotehnic
"moderat" (10 14 puncte).
CONCLUZII SI RECOMANDARI
- Pe intervalul km 59+300 km 60+003 s-au identificat curgeri torentiale deluviale, sub forma
unor conuri de dejectie, precum si desprinderi masive de roci. Acestea sunt cauzate in principal de
descarcarile de material, ce se produc sub actiunea apei, in perioadele cu precipitatii abundente si la
topirea zapezilor, precum si de procesele de dezagregare mecanica produse in urma fenomenului de
inghet-dezghet.
- Desprinderile de material stancos, declansata de modificarile de eforturi in masiv, ce au aparut
din cauza crearii unor pante abrupte in urma proceselor erozionale si a lucrarilor de decapare executate
pentru largirea drumului DN 57, au condus la distrugerea partiala a zidului de retentie existent si la
colmatarea santului de colectare a apelor;
- Fenomenele de eroziune accentuate au fost favorizate de existenta unor suprafete de minima
rezistenta in masiv, cu orientare spatiala nefavorabila (stratificatie, clivaj, fisuratie), precum si de
prezenta unei evidente heterogenitati a materialului, incurajata de procesele tectonice care au condus la
intrepatrunderea si cutarea stratelor;
6

DN 57 Lucrari de consolidare Orsova Moldova Noua km 59+300 km 60+003

- Fisurile care afecteaza rocile, datorita tensiunilor din masiv, au tendinta de a se deschide mai larg
spre exterior, la suprafata stratelor, favorizand patrunderea mai usoara a apei, care in urma proceselor
repetate de inghet dezghet accelereaza procesul de dezagregare mecanica si prabusire a rocilor.
Presiunea hidrostatica a apei din fisuri contribuie si ea la cresterea tensiunilor din masivul de roca;
- Acumularile de roci degradate de la baza versantilor afectati de fenomenele de prabusire dau
nastere la depozite de grohotis, care afecteaza securitatea constructiilor din zona din cauza vitezei si
fortei cu care se produc.
Pentru stoparea fenomenelor de prabusire si in scopul asigurarii securitatii zonelor afectate, dupa
decaparea zonei din versant alocate largirii drumului, se recomada:
- taluzarea versantului in trepte;
- repararea si eventual suprainaltarea zidului de retentie, de la baza versantului, precum si curatarea
santului de colectare a apelor pluviale provenite de pe versant;
- in cazul in care se va considera oportuna executarea unor noi lucrari de consolidare, acestea se
vor funda sub adancimea de inghet, in roca neafectata de procese de alterare chimica si
dezagregare mecanica;
- pentru aceste roci, se va lua in calcul ca valoare de baza o presiune conventionala pconv = 750 kPa
(STAS 3300/2-85, Anexa B, Tabel 16).
Intocmit:
ing. geolog pr. Gabriel Baciu

DN 57 Lucrari de consolidare Orsova Moldova Noua km 59+300 km 60+003