Studiul problemelor de mediu

cu ajutorul metodelor geofizice

Tema : Alunecari de teren
Student: Bogateanu Andrei Silviu
Grupa: 302 IGM
Anul: III

Profesor coordonator: Chitea Florina

Alunecari de teren
Alunecarile de teren sunt o
categorie de fenomene naturale
de risc, ce definesc procesul de
deplasare, miscare propriu-zisa a
rocilor sau depozitelor de pe
versanti, cat si forma de relief
rezultata.

Alunecarile de teren au 3 faze:
- Antrenarea corpului de
alunecare (se datoreaza in
general datorita umiditatii
excesive sau ca urmare a unor
seisme puternice)
- Alunecarea propriu-zisa
- Stabilizarea alunecarii

Componente ale alunecarilor de teren:
- Corpul alunecarii
- Suprafata de alunecare
- Rapa de desprindere
- Fruntea alunecarii

Probleme ce pot aparea in urma alunecarilor de
teren:
- Distrugerea de bunuri civile sau industriale
- Blocarea partiala sau toata a cailor de
comunicatii (drumuri, cai ferate)
- Poluarea apelor de suprafata
- Distrugerea suprafetelor agricole

Studiu Geotehnic
Tronson cale ferata intre Salva si Viseu
Intre Km 25+110 si Km 25+160
Evenimentul s-a produs in cursul lunii
decembrie 1995
Si a fost clasificat ca o alunecare de teren.
Cauze
Panta mare a versantului 35-40 grade;
Precipitatiile abundente din regiune, peste
1200mm/an;
La acestea se mai adauga prezenta, in amonte
a unei viroage-parau cu apa permanenta si
care traverseaza linia sub podetul de la Km
25+040.

Descriere
Fenomenul de instabilitate produs, are o
dezvoltare pe un front de circa 50m in axul
liniei c.f., in amonte circa 35m, iar spre aval de
linie pana la baza versantului;
Alunecarea de teren are aspectul unor solzi;
Masa alunecata contine numeroase blocuri de
gresie care ating 3-4m lungime si pana la 1m
grosime;
Investigare geofizica prin metoda seismica
In vederea completarii sudiilor geotehnice pentru linia c.f.
Salva-Viseu, intre km 25+080 si km 25+210 s-au executat
masuratori geofizice prin metoda seismica.
Din examinarea sectiunilor geologice obtinute pe baza
masuratorilor seismice, se remarca un domeniu larg de
variatie a valorilor vitezei de propagare a undelor elastice
longitudinale datorita urmatoarelor cauze:
- caracteristicile litologice ale stratelor;
- pozitia stratelor in raport cu directia de propagare a
undelor elastice
- gradul de alterare si fisurare a capetelor de strat
- gradul de antrenare a rocilor alterate si fisurate in
procesul alunecarii.

Masuratorile geofizice au permis separarea a 2 orizonturi seismice O.S.1 si O.S.2 dupa cum
urmeaza:
Baza deluviului (predominant argilos) dispus la adancimi cuprinse intre 0.7m si 8m corespunde cu
orizontul seismic O.S.1. Depozitele deluviale se caracterizeaza prin viteze mici de propagare a
undelor elastice longitudinale cuprinse intre 300m/s si 800m/s. Valorile vitezelor de propagare a
undei elastice cuprinse intre 600m/s si 800m/s indica cresterea ponderii bolovanisului in cadrul
deluviului.
In interiorul rocii de baza constituita dintr-o alternanta de gresii si situri argiloase apare in mod
discontinu un orizont seismic O.S.2 ce separa capetele de strat fisurate si alterate de roca de baza
mai compacta. Roca de baza compacta prezinta valori de propagare a undelor elastice intre
1900m/s si 5000m/s, aceasta variatie a valorilor fiind cauzata de ponderea intercalatiilor
grezoase in cadrul complexului de strate si de pozitia stratelor in raport cu directia de propagare
a undelor elastice longitudinale.
Capetele de strat fisurate si alterate se caracterizeaza prin scaderea vitezei de propagare a
undelor elastice longitudinale, prezentand valori cuprinse intre 1000m/s si 1500m/s, iar in zona
unde ele au fost antrenate in procesul alunecarii au valori mai scazute, cuprinse intre 800m/s si
900m/s.
Pe profilul I (km25+103.4) in amonte de c.f. apare un orizont seismic secundar O.S.2 determinat
de existenta unui vechi plan de alunecare sau de o zona mai fisurata a rocii de baza.
Din analizarea modului de propagare a undelor seismice lungitudinale se pune in evidenta
existenta in cadul rocii de baza a unor accidente tectonice de mica amploare, dar care favorizeaza
circulatia apelor subterane, in deosebi in perioadele de topire a zapezii sau in sezoanele ploioase
ale anului.

Concluzii
Profilul geofizic longitudinal executat intre km 25+080 si km
25+200 pune in evidenta existenta unei zone cuprinse intre
km 25+120 si km 25+155 unde in timpul alunecarii a fost
antrenata si roca de baza alterata pana la adancimi de
maximum 17m, iar viteza de propagare a undelor elastice
longitudinale in interiorul rocii compacte (pana la 5000
m/s) indica o orientare a stratelor aproximativ paralela cu
c.f. in zona alunecarii.
Profilele geofizice transversale executate in dreptul km
25+103.4 (profil I), km 25+130 (profil II) si km 25+168 (profil
III) ofera o imagine de ansamblu a variatei grosimii
deluviului si a zonelor unde roca de baza prezinta
fenomene de alterare si fisurare a capetelor de strat.

Profil Longitudinal
Intre km 25+80 si km 25+200
Profil Transversal 1
Km 25+103.4
Profil Transversal 2
Km 25+130
Profil Transversal 3
Km 25+168
Studiu Georadar
Au fost facute 2 profile longitudinale intre km
24+510 si 25+750, impreuna cu 5 profile
transversale de 100m lungime.
Interpretarea profilelor profilelor arata
doua anomalii principale:
Un efect de rezonanta a semnalului radar;
Prima variatie de interferenta geofizica
Sau identificat 4 zone cu o densitate ridicata de anomalii pe
profilele longitudinale:
Intre km 24+750 si km 24+840,
Intre km 25+030 si km 25+120,
Intre km 25+150 si km 25+190,
Intre km 25+570 si km 25+700.
Si 3 alte zone ce prezinta un grad ridicat de instabilitate:
Intre km 24+510 si km 24+675,
Intre km 25+220 si km 25+300,
Intre km 25+320 si km 25+430.
n cele din urm, zonele din aval ale liniei pe transversal
profiluri T1 (km 24+562), T4 (km 25+159) i T5 (km
25+613), sunt foarte afectate de densitate mare de fracturi.
Aproape 50% din suprafaa auscultated prezint semne de
instabilitate pentru georadar.

Propuneri pentru remediere
- curatirea si amenejarea versantului din dreapta liniei;
- astuparea fisurilor cu material argilos;
- executarea unui sistem de captare-drenare a apelor de pe versant, pana la
contactul deluviului cu roca de baza. O atentie deosebita se va acorda drenarii
zonelor depresionare mentionate pe profilele km 25+103 si km 25+130;
- la executarea sistemului de captare-drenare a versantului, se va avea in
vedere vechea albie a paraului-torent (km 25+080);
- amenajarea paraului ce se scurge pe sub linie la km 25+040, pe o distanta de
cel putin 300m in amonte de linie;
- stabilizarea versantului sub linie si in aval de acesta prin executarea unor
piloti din beton armat, forati, incastrati cel putin 5m in terenul nealterat;
- umpluturile pentru executia rambleului se vor face exclusiv din piatra sparta;
- in eventualitatea executarii unui pod, peste zona alunecata, fundarea
acestuia se va face direct, in terenul natural nealterat, gresie cu intercalatii de
argile si argile marnoase, tari, cu o incastrare de minim 5m.